Sunteți pe pagina 1din 42

INTRODUCERE N MEDICINA DE FAMILIE

1. GENERALITI

MG/MF a cunoscut pe plan international o ampla dezvoltare att ca specialitate medicala, ct si cadisciplina academica, fiind inclusa n programele de educatie medicala universitara sipostuniversitara. n Romnia, ncepnd cu anul 1990, MG a fost recunoscuta ca specialitate medicala de sine statatoare, practicarea ei fiind conditionata de admiterea n rezidentiat cu durata de studiu de 3 ani. Prin Ordinul MS 378/1999, MG a fost redenumita Medicina de Familie, conform Nomenclatorului National al Specialitatilor Medicale. Plecnd de la experienta altor tari europene, si n Romnia au fost create discipline si catedre de MF n centrele de nvatamnt superior medical. Asigurarile sociale de sanatate au avut rolul cel mai important n reafirmarea MF n viata medicala romneasca. Trebuind sa ofere asiguratilor accesibilitatea la o asistenta medicala ct mai eficienta din punct de vedere economic, asigurarile de sanatate au apelat n primul rnd la MF care s-a dovedit capabila sa rezolve n modul cel mai prompt si mai ieftin peste 80% din nevoile de asistenta medicala ale populatiei. Aceste actiuni de reforma se concretizeaza n Legea Asigurarilor Sociale de Sanatate 145/1997 si n Normele Metodologice de aplicare a Contractului Cadru de furnizare a serviciilor medicale n asistenta medicala primara. MF este o disciplina de sinteza care integreaza n practica o serie de atitudini si aptitudini medicale si personale, fiind un model de prestare a ngrijirilor primare de sanatate ("Primary Health Care"), care se afla la baza organizarii oricarui sistem de sanatate. MF reprezinta poarta de intrare a pacientilor n sistemul de sanatate si coordoneaza circuitul pacientului n sistemul de servicii medicale, colabornd cu toate celelalte specialitati medicale. Chiar daca medicul de familie lucreaza n sistem public sau privat, el face parte din sistemul de sanatate, ocupnd o pozitie centrala. n unele tari (Anglia, Olanda, Canada), medicul de familie trebuie sa aiba primul contact cu pacientul si are rolul de a coordona accesul pacientilor la serviciile medicale (secundare sau tertiare). n alte tari (Franta, SUA), pacientul se poate adresa direct att specialistului, ct si medicului de familie. Medicul de familie, prin pozitia fundamentala pe care o ocupa n prezent n ocrotirea si promovarea sanatatii att pe plan mondial, ct si n tara noastra, are un spectru larg de sarcini menite sa asigure acea ngrijire globala ("total care") a persoanei, familiei si comunitatii. Dupa OMS, medicul MF este medicul de prim contact, asigurnd asistenta medicala primara, considerata "cheia de bolta a sanatatii pentru toti". Atributiile medicului MF sunt complexe, ocupnd diverse domenii din sfera serviciilor medicale. Ele variaza de la o tara la alta, n functie de politicile de sanatate. Aceste sarcini se grupeaza n urmatoarele categorii: preventive, curative, educationale, administrativ-organizatorice, cercetare stiintifica. Prin prisma activitatii sale, medicul MF este: Medicul filtru: are primul contact cu pacientii, selecteaza cazurile si gaseste solutiile optime conform competentei sale. Medicul integrator: colecteaza datele pacientilor, le analizeaza si ierarhizeaza, stabilind indicatiile de investigare si tratament Medicul coordonator: trimite pacientii la diverse servicii medicale de unde acestia pot primi un real ajutor n rezolvarea problemelor de sanatate. Medicul tezaurizator: detine informatii cheie privind pacientii si familiile acestora, realiznd istoria naturala si sociala a acestora. Medicul judecator: face analiza finala a calitatii actelor medicale de care au beneficiat pacientii sai n cadrul sistemului sanitar. 2. EDUCAIA MEDICAL N MF

2.1. NVMNTUL UNIVERSITAR DE MF Continut: cursuri si stagii practice cu tematica de MF Adresanti: studentii anului VI MG Obiective educationale:

Asistenta persoanelor sanatoase Asistenta persoanelor cu diverse afectiuni acute/cronice Asistenta medicala preventiva Asistenta medicala a mamei si copilului Asistenta medicala la domiciliul pacientilor Asistenta medicala a familiei si comunitatii Asistenta medicala de urgenta Educatia pentru sanatate si promovarea sanatatii Managementul cabinetului si practicii de MF 2.2. NVMNTUL POSTUNIVERSITAR DE MF Etape de formare: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. pregatirea absolventilor de facultate (stagiatura) rezidentiatul n MF specializarea n MF pregatirea continua a specialistilor n MF primariatul n MF alte forme de pregatire continua

Stagiatura: Organizare variabila Cuprinde pregatire teoretica si practica n anumite domenii: medicina interna, chirurgie, obstetrica-ginecologie, pediatrie, medicina de familie Finalizare: examinare teoretica si practica dupa fiecare modul de studiu Rezidentiatul: Admitere: prin concurs national anual n domeniul MF Durata: 3 ani Loc de pregatire: spitale, policlinici, dispensare din centre universitare Domenii de studiu: medicina interna, cardiologie, neurologie, pediatrie, chirurgie, obstetrica-ginecologie, ORL, oftalmologie, dermatologie, boli infectioase, psihiatrie, medicina familiei, management sanitar. Stagiile au durata diferita, pentru medicina de familie fiind 13513x236n repartizate doua perioade de pregatire (3 luni- notiuni introductive si 1 an-practica clinica)

2.


3.

Finalizare: examinare teoretica si practica dupa fiecare modul de studiu, n vederea sustinerii examenului de medic specialist. Specializarea: Reprezinta finalitatea perioadei de pregatire n rezidentiatul de MF Consta n examen sustinut n centre universitare (proba scrisa, proba clinica, proba practica) Finalitate: obtinerea titlului de medic specialist n MF Pregatirea continua a medicilor specialisti: Durata variabila Consta n participarea la cursuri de perfectionare, cursuri pentru obtinerea de competente sau masterat, participarea la simpozioane, mese rotunde, conferinte, etc Scop: mbunatatirea si reactulizarea cunostintelor teoretice si practice, precum si reacreditarea din partea Colegiului Medicilor (reactulizarea autorizatiei de libera practica la intervale de 5 ani pentru medicii activi si la 1 an pentru medicii pensionari) Primariatul n MF: Conditii de participare: medicii specialisti MF cu vechime clinica de minim 5 ani n domeniu Consta n sustinerea unui examen practic n centrele universitare abilitate Finalitate: obtinerea titlului de medic primar n MF Pregatirea continua: Continuarea procesului educational Masterat Doctorat Selectarea instructorilor pentru pregatirea universitara si postuniversitara n MF, etc Schema privind organizarea procesului de nvatamnt


4.

5.


6.

3.

DEFINIIA MEDICINEI DE FAMILIE

Medicina de familie este acea specialitate medicala de sine statatoare cu organizare particulara, care acorda asistenta medicala primara, continua, personalizata,preventiva si curativa tuturor persoanelor, indiferent de vrsta, sex sau boala, familiilor acestora

si comunitatii, fiind poarta de intrare n sistemul sanitar. Integreaza cunostintele clinice si bio-psiho-sociale cu arta comunicarii. Prin actiuni preventive, educationale, terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea sanatatii individului, familiei si comunitatii. Medicul acorda asistenta medicala la cabinet si la domiciliul pacientilor sai, obiectivul fiind de a stabili un diagnostic precoce, predominant clinic si de a face analiza integrata a factorilor fizici, psihologici si sociali care conditioneaza starea de sanatate. ngrijirea medicala este centrata pe persoana , implicnd o relatie unica si o buna comunicare ntre medic si pacient. Medicul trebuie sa fie capabil sa efectueze un examen clinic complet, fara a supune pacientul la investigatii inutile si costisitoare. El si asuma responsabilitatea tuturor deciziilor luate si colaboreaza permanent cu ceilalti specialisti n scopul rezolvarii optime a problemelor de sanatate ale pacientilor. 4. OBIECTUL DE ACTIVITATE N MF

Obiectul de activitate n MF este reprezentat de persoana umana n toata integritatea sa bio-psiho-sociala, n mediul ei de viata si munca, cu toate problemele si nevoile sale medicale sau nemedicale. Obiectivele de activitate specifice MF: 1. problemele medicale ale omului sanatos 2. preventia primara 3. preventia specifica 4. bolnavul cu toate problemele medico-sociale 5. problemele medicale ale familiei 6. patologia sociala Obiectivele de activitate nespecifice (pot fi ndeplinite si de catre alti specialisti, dar sunt realizate mai ales de MF): a. b. c. d. e. 5. preventia secundara preventia tertiara asistenta medicala curenta asistenta medicala continua problemele medicale ale comunitatii

METODOLOGIA MF: particularitati

MEDICINA FAMILIE Predominant sintetica Predominant clinica Tehnologie redusa/ dotare modesta Comunicationala (predomina comunicarea cu bolnavul) ngrijire continua (perioada lunga de timp) Foloseste metode statistice n evaluarea sanatatii comunitatii
6. INTERDISCIPLINARITATE N MF

SPECIALITILE DE PROFIL Predominant analitica Predominant paraclinica Tehnologie avansata/supraspecializare Investigatoare ngrijire episodica

Pentru rezolvarea optima a problemelor cu care se confrunta n activitatea curenta, medicul MF are nevoie att de cunostinte si deprinderi mprumutate de la alte specialitati, ct si de cunostinte specifice MF: cunostinte specifice MF: prim contact, asistenta continua, diagnostic precoce, preventie primara, problemele omului sanatos, problemele familiei, asistenta la domiciliu, comunicarea cu pacientul, problemele manageriale, etc cunostinte si deprinderi din alte specialitati: MI-medicina interna, C- cardiologie, GE- gastroenterologie, PE- pediatrie, OGobstetrica-ginecologie, CH- chirurgie, N- neurologie, PS- psihiatrie, D- dermatologie, INF- boli infectioase, SP- sanatate publica,etc (adica medicina de la A......la Z)

7.

PRINCIPIILE MF

Principiile MF sunt urmatoarele: A. asistenta medicala de prim contact asistenta medicala continua abordarea integrala a pacientului asistenta medicala a familiei asistenta medicala a comunitatii abordarea ecologica a problemelor de sanatate

Asistenta medicala de prim contact. De ce pacientul se prezinta mai nti la medicul sau de familie ? Argumente:

MF asigura accesibilitatea tuturor pacientilor la serviciile medicale primare, indiferent de vrsta, sex, boala La MF poate veni oricnd, orice pacient, cu orice problema de sanatate (ex: poate veni un vrstnic cu BPOC acutizata, o femeie cu o
colica biliara, un copil cu laringita acuta, un barbat cu lombosciatica post efort fizic, o femeie cu poliartrita reumatoida pentru evaluare paraclinica uzuala, o mama cu un sugar pentru efectuarea vaccinarilor corespunzatoare vrstei, un diabetic pentru verificarea glicemiei,etc)

Medicul MF si cunoaste cel mai bine pacientii Medicul MF este consilierul pe probleme de sanatate al pacientului

Consultatia de MF este mai ieftina. Consultatia la MF nu necesita deplasari mari (medicul este n teritoriul unde locuieste pacientul), pierderi de timp (programul medicului
este practic) sau investigatii costisitoare. B. Asistenta medicala continua Argumente n favoarea importantei continuitatii asistentei medicale n MF: Medicul MF are n supraveghere pacientii sai tot timpul existentei acestora, urmarindu-le evolutia de la nastere pna la moarte. Asistenta de MF este acordata att la cabinet, ct si la domiciliul pacientilor, medicul putnd chiar vizita asistatul internat n spital. Medicul MF acorda asistenta medicala persoanelor sanatoase si bolnave (cu diferite afectiuni: acute/cronice, n diferite stadii de evolutie). Medicul MF cauta sa depisteze ct mai precoce afectiunile, posibilele complicatii ale unor afectiuni cronice, coreleaza secventele patologice din istoria pacientului si analizeaza eventualele influente de mediu asupra starii de sanatate prezente. Medicul MF stabileste momentul oportun pentru investigatii paraclinice, consult de specialitate sau internare, ocupndu-se de urmarirea evolutiei pacientului sub tratamentul recomandat de specialisti, precum si de programul de recuperare. Avantaje: C. Ieftinirea si eficientizarea asistentei medicale. Satisfactia pacientului de a evita internarea sau de a fi rapid externat, urmnd tratamentul n ambulator. Evitarea supraaglomerarii policlinicilor si spitalelor cu patologii ce pot fi tratate n ambulator.

Abordarea integrala a pacientului: Argumente n favoarea importantei abordarii integrale a pacientului n MF:

Studiul clinic este axat pe persoana Boala este plasata n contextul celorlalte suferinte ale pacientului, al conditiilor de viata si munca si n functie de reactivitatea personala. Inventarierea tuturor afectiunilor si ierarhizarea lor n functie de gravitate. Medicul stabileste relatii mai profunde cu pacientii sai, ceea ce este util att n procesul diagnostic, ct si n terapie (inclusiv psihoterapie la momentul oportun).

D. Asistenta medicala a familiei Argumente n favoarea importantei asistentei medicale a famliei n MF: Pacientul este produsul unei familii n care se naste, traieste si munceste. Familia poate avea anumite particularitati epidemiologice, genetice, socio-economice, profesionale, educationale, morale, culturale care pot influenta sanatatea individuala la un moment dat. Familia joaca un rol important n actul terapeutic preventiv si curativ adresat unui membru. Principalii factori familiali care au influenta asupra sanatatii membrilor unei familii sunt: locuinta

E.

factorii genetici factorii de microclimat din locuinta nivelul economic al familiei nivelul cultural al familiei obiceiurile familiei (date de nivelul socio-economic si cultural) relatiile dintre membrii familiei (de apropiere, respingere sau indiferenta, cu impact asupra sanatatii psiho-somatice individuale) existenta unor boli transmisibile sau parazitare

Asistenta medicala a comunitatii

Societatea n care individul traieste si munceste poate avea efecte pozitive sau negative asupra sanatatii indivizilor din comunitatea respectiva. Factorii care influenteaza sanatatea individuala sunt:

Factori socio-economici Factori socio-culturali Traditii sociale

Gradul de civilizatie Factori psihosociali Factori etici si morali

Starea epidemiologica a comunitatii Raspndirea consumului de droguri

Exista n practica medicului de familie si patologie sociala, generata de influentele negative ale factorilor sociali (ex: grupe sociale de risc- somerii, batrnii parasiti, copii abandonati, alcoolicii, toxicomanii, persoane abuzate fizic, etc) F. Abordarea ecologica a patologiei umane

Omul traieste ntr-o comunitate, iar comunitatea traieste ntr-un sistem ecologic. Exista factori ecologici care pot influenta starea de sanatate a individului: 8. A. factori climatici structura solului calitatea apei calitatea aerului structura florei si faunei factorii de civilizatie (urbanizarea, mecanizarea, chimizarea, automatizarea, etc) poluarea

FUNCIILE MF Asigurarea accesibilitatii la asistenta medicala a populatiei Medicii de familie lucreaza n dispensare care sunt raspndite n teritoriu, populatia avnd acces la serviciile medicale primare (n medie este nevoie de 1 medic MF la 2000-3000 pacienti) Medicul MF ncearca sa rezolve singur majoritatea situatiilor cu care se confrunta n practica; cazurile deosebite, grave sunt trimise la specialisti (n ambulatoriu sau spital)

n functie de problemele medicale pe care le au pacientii si de posibillitatile medicului MF de a le rezolva, pacientii se mpart pe mai multe nivele:

Nivel 0 1

Caracteristici Pacienti fara probleme de sanatate

Criterii de clasificare Pacienti fara acuze dar care pot avea FR sau boli asimptomatice care trebuie urmariti Pacienti cu probleme de sanatate care pot fibolnavi care nu necesita internarea ngrijiti de MF bolnavi cu diagnostic confirmat bolnavi care nu necesita investigatii speciale bolnavi care au boli cronice cunoscute bolnavi cu acutizari ale unor afectiuni cronice boli n care MF are experienta practica bolnavi care pot fi supravegheati de MF bolnavi care au conditii minime de ngrijire la domiciliu Pacienti cu probleme care vor fi rezolvate de Bolnavi fara diagnostic confirmat catre MF n colaborare cu specialistii Bolnavi care necesita investigatii speciale Bolnavi cu agravarea unor boli cronice Bolnavi la care nu s-au obtinut rezultatele scontate Boli n care MF nu are experienta Boli grave cu risc vital Boli care necesita interventii chirurgicale iminente Boli care necesita monitorizare permanenta Boli n care este posibila o evolutie nefavorabila Bolnavi necooperanti Bolnavi care nu au conditii minime de ngrijire la domiciliu

Pacienti care necesita internarea

B.

Supravegherea starii de sanatate a populatiei Scop: prevenirea mbolnavirii populatiei, prin controale periodice de evaluare clinica/paraclinica a starii de sanatate

C.

Preventia primara, secundara si tertiara Depistarea si nlaturarea factorilor de risc nocivi pentru sanatate Cultivarea factorilor sanogenetici Depistarea precoce a mbolnavirilor si instituirea rapida a tratamentului, pentru evitarea complicatiilor, handicapului, decesului prematur.

D. Promovarea sanatatii

Programe de sanatate personala si colectiva, adaptate tipului de comunitate, precum si etapelor de vrsta ale indivizilor respectivi, cu participarea activa a pacientilor. E. Preventia specifica- exemple: Imunizarea copiilor Profilaxia anemiei feriprive la gravide Profilaxia cu vitamina D a rahitismului Profilaxia gusei tiroidiene prin administrarea de iod Educatie sanitara si controlul sanitaro-antiepidemic pentru prevenirea toxiinfectiilor alimentare, a hepatitei epidemice, etc Vaccinarea antigripala la grupele populationale de risc, etc F. Acordarea ngrijirilor medicale curente Rezolvarea problemelor de sanatate ale pacientilor (peste 80%) la nivel de asistenta primara (medicul MF nu trebuie sa fie un dispecer, trimitnd pacientii la alte servicii medicale) Colaborarea cu specialistii cnd problemele pacientului sunt complexe. G. Facilitarea intrarii si medierii pacientului sistemul de servicii pentru sanatate Deoarece medicul MF nu poate rezolva singur toate problemele pacientilor sai, el este obligat sa-i trimita la specialistii si serviciile medicale care le pot rezolva problema (altfel pacientul nu se poate descura singur fara sa aiba un ndrumator si nu stie cnd si la ce specialist trebuie sa mearga), urmnd ca pacientii sa se rentoarca la medicul curant cu rezultatele obtinute. Exemple:

Medicul - hepatita cronica MF suspecteaza - pancreatita acuta clinic: - TBC pulmonara - nodul la sn
H. Sinteza diagnostica si terapeutica

Va proceda astfel:

trimitere pentru investigatii de laborator+/colaborare cu gastroenterologul internarea pacientului la chirurgie trimitere la pneumoftiziologie/eventual internare trimitere pentru mamografie +/- consult oncologie

Medicul MF trebuie sa ia n calcul toate afectiunile pacientului, mai ales daca acesta a fost consultat de mai multi specialisti sau daca a fost internat de mai multe ori n sectii diferite. Medicul MF trebuie sa ngrijeasca pacienti cu afectiuni cronice care, de regula, au un cumul patologic (ex. HTAE+ CICD+ AP de efort+ DZ II+ arteriopatie periferica obliteranta+gastrita indusa de AINS sau Ulcer duodenal H. Pylori pozitiv + spondilita anchilopoietica + anemie feripriva). n orice moment medicul trebuie sa fie capabil sa puna un diagnostic complet, cu ierarhizarea afectiunilor n functie de importanta acestora si sa se gndeasca la un plan terapeutic etapizat corespunzator. Medicul MF trebuie sa ia n calcul factorii biologici si psihosociali care privesc pacientul. I. Coordonarea serviciilor medicale Fiind medicul curant al pacientului, medicul de familie trebuie sa realizeze o coordonare a serviciilor medicale necesare bolnavului la un moment dat (ambulanta, laboratoare, radiologie, ambulatoriu de specialitae, sectii de spital, servicii de recuperare) Exemple:

pentru un pacient cu traumatism de gamba, cu suspiciune de fractura de peroneu, medicul MF va acorda primul ajutor (imobilizare cu atela, administrare de antialgice) si va solicita ajutorul ambulantei pentru transportul pacientului la spital (departamentul de ortopedie), dnd pacientului un bilet de trimitere n care sa precizeze diagnosticul clinic si motivul trimiterii la specialist pentru un pacient fumator activ cu tuse cronica, dispnee, astenie, paliditate, medicul MF poate suspiciona un neoplasm pulmonar si l va trimite pe pacient la specialistul pneumoftiziolog, eventual la oncolog.

J.

Supravegherea medicala continua Medicul MF trebuie sa supravegheze evolutia pacientilor cu afectiuni cronice, cunoscute (ex: HTA, BPOC, Astmul bronsic, Insuficienta renala cronica, schizofrenia, epilepsia, boala ulceroasa, etc), precum si afectiunile care se pot croniciza (hepatita, pieolonefrita, bronsita, etc). Medicul urmareste tratamentul, apreciaza evolutia bolilor respective, stabileste momentele cnd pacientii au nevoie de evaluare de specialitate (investigatii paraclinice, consult de specialitate)

K. Asistenta medicala a familiei si comunitatii L. Recuperarea si reabilitarea: Exemple: tratamente fizioterapice, cura balneara, acupunctura, masaj, psihoterapie, etc Evaluarea capacitatii de munca a pacientului si a posibilitatii de reintegrare n munca si societate (acordarea concediului medical de boala, eventual: recomandare pentru schimbarea locului de munca, reducerea programului de munca, pensionarea pe caz de boala) M. Acordarea ngrijirilor terminale si paliative O serie de afectiuni (cancere, ateroscleroza, dementele, silicoza, ciroza, SIDA, insuficientele de organe, etc) au o evolutie rapida/lenta catre deces, medicul MF trebuind sa acorde ngrijiri terminale si paliative n aceste stadii finale (asigurarea unei minime calitati a vietii, terapia durerii, mentinerea functiilor vitale, etc) Un rol important l are buna comunicare cu apartinatorii pacientului si pregatirea acestora pentru faza finala (decesul rudelor) N. Cercetare stiintifica Orientarea medicului catre domenii diverse ale patologiei ntlnite (studii de caz, studii epidemiologice, raspunsul terapeutic, rolul vaccinarilor preventive, etc), catre domenii specifice MF (abordarea globala a individului, continuitatea asistentei medicale, asistenta de prim contact, colaborarea cu specialistii, etc). 9. DIRECIILE DE ACIUNE N MF

Din analiza principiilor si functiilor MF, se poate spune ca MF are urmatoarele 3 directii de actiune: a. b. c. asistenta medicala primara (primary medical care) asistenta medicala integrativa (integrative medical care) asistenta medicala continua (continuous medical care)

10. CUNOsTINE, DEPRINDERI, ATITUDINI sI APTITUDINI NECESARE PRACTICII a. o o o o Cunostintele necesare practicii de MF sunt clasificate astfel: Etiopatogenia bolilor cele mai frecvente, a bolilor cronice si a bolilor care pun viata n pericol Oportunitatile si metodele de preventie, de diagnostic precoce si management medical primar Relatiile familiale generatoare de probleme de sanatate si modul n care bolile influenteaza viata familiei Circumstantele n care factorii de mediu si sociali afecteaza sanatatea

o o o o b.

Metodele de rezolvare a problemelor pacientilor Normele etice si deontologice n relatia medic-pacient Metodele de baza n cercetarea stiintifica Legislatia medicala si relatia contractuala cu casele de asigurari de sanatate Deprinderile necesare pracicii MF:


c.

Stabilirea unui diagnostic fizic, psihic, social n conditii de ambulator Utilizarea datelor epidemiologice n activitatea curenta Utilizarea factorului timp n diagnostic si tratament Identificarea si combaterea factorilor de risc Luarea unei decizii initiale n orice problema de sanatate Cooperarea cu ceilalti specialisti si cu cadrele medii Organizarea si conducerea serviciului de asistenta medicala primara

Atitudinile adoptate de medicii MF fata de pacienti

d.

ntelegere si empatie n relatia cu pacientii Recunoasterea pacientului ca cea mai importanta sursa de informatii Ajutarea pacientului n rezolvarea propriilor sale probleme de sanatate Recunoasterea contributiei pe care o poate avea asupra starii de sanatate a comunitatii Capacitatea de a aprecia critic propria activitate Recunoasterea nevoilor de educatie continua si aprecierea critica a informatiilor medicale Aptitudini necesare medicului MF

Moralitate Decenta Corectitudine Punctualitate Simplitate Integritate profesionala ntelegere

Compasiune Rabdare Profesionalism Obiectivitate Dinamism Competenta Comunicare Accesibilitate la solicitari Spirit autocritic Spirit organizatoric si ntreprinzator
11. ROLUL MF N CONTEXTUL MEDICINEI MODERNE Rolul MF este de a acorda asistenta medicala primara, continua, curativa si n special preventiva unei populatii asistate, ocupnd o pozitie centrala n sistemul de sanatate. Argumente: Compensarea unor deficiente create de procesul de specializare prin : 1. asigurarea accesibilitatii populatiei la servicii medicale 2. asigurarea asistentei curente 3. abordarea pacientului n integritatea sa bio-psiho-sociala 4. sinteza diagnostica si terapeutica 5. selectionarea pacientilor care au nevoie reala de asistenta specializata 6. coordonarea serviciilor medicale primite de pacienti n functie de nevoile lor reale si concrete 7. asigurarea continuitatii asistentei medicale si la domiciliul pacientilor ndeplinirea unor functii specifice: 1. 2. 3. 4. supravegherea starii de sanatate a populatiei asistenta medicala a omului sanatos preventia primara si specifica asistenta medicala a familiei si comunitatii

12. NCADRAREA MF N SISTEMUL NGRIJIRILOR PRIMARE DE SNTATE

Pentru a ntelege mai bine rolul si locul MF n medicina moderna, precum si profilul profesional al practicii clinice de MF, trebuie sa se cunoasca continutul si caracteristicile ngrijirilor Primare de Sanatate (IPS), din care face parte medicina de familie. Definitia IPS: ngrijiri medicale esentiale bazate pe metode si tehnologii practice fundamentate stiintific si acceptate social, accesibile economic la un pret suportabil pentru societate. Orice membru al comunitatii trebuie sa aiba acces la astfel de servicii. Structura sistemului de sanatate este privita ca o piramida cu interconexiuni structurale si functionale permanente si complexe ntre toate departamentele si specialitatile medicale. NIVEL 1 (de baza): NGRIJIRILE PRIMARE DE SNTATE ( care rezolva circa 90% din nevoile medicale ale populatiei) a. medicina de familie (modele organizatorice: posturi sanitare rurale, dispensare medicale comunale, dispensare medicale urbane teritoriale, centre de sanatate) medicina generala: medicina ocupationala (n cadrul dispensarelor de ntreprindere) si medicina scolara (n cadrul dispensarelor scolare) serviciul de ambulanta departamentele de urgenta departamentele de igiena, medicina preventiva, sanatate publica farmacii NIVEL 2: NGRIJIRILE SECUNDARE DE SNTATE ( care rezolva 9% din nevoile medicale ale populatiei): ambulatoriul de specialitate, spitale, servicii regionale NIVEL 3: NGRIJIRILE TEIARE DE SNTATE ( care rezolva 1% din nevoile medicale ale asistatilor): spitale clinice universitare, institute specializate n diagnostic, tratament si recuperare NIVEL 4: MINISTERUL SNTII sI FAMILIEI (stabileste legi, programe, politici de sanatate, coordoneaza, controleaza si evalueaza serviciile medicale furnizate de nivelele 1-2-3) Continutul IPS conform Declaratiei de la Alma-Ata (1978): 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. educatia pentru sanatate, alimentatia echilibrata, asigurarea apei potabile si a sanitatiei de baza, asigurarea sanatatii mamei si copilului, planificarea familiala, vaccinarile, prevenirea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile, tratamentul comun pentru afectiuni cu frecventa n populatie, aprovizionarea cu medicamente de baza.

b.

c. d. e. f.

Caracteristicile IPS: 1. mentinerea si mbunatatirea sanatatii populatiei, 2. asigurarea asistentei medicale de prim contact, 3. rezolvarea problemelor de sanatate curative si preventive,

4. promovarea medicinei persoanei, 5. asigurarea continuitatii asistentei medicale, 6. asigurarea coordonarii asistentei medicale, 7. asumarea responsabilitatii deciziilor privind diagnosticul si tratamentul afectiunilor pacientilor, 8. organizarea echipei de lucru.

STRUCTURA SISTEMULUI DE SNTATE

STRUCTURA NGRIJIRILOR PRIMARE DE SNTATE- NIVELUL MF 13. RELAIA CONTRACTUAL MEDICI DE FAMILIE- CASA JUDEEAN DE ASIGURRI DE SNTATE

Reforma sanitara n Romnia a nceput prin aplicarea Legii Asigurarilor Sociale de Sanatate (145/1997). Conform acestei legi, asigurarile de sanatate sunt de tip public si sunt obligatorii, functionnd descentralizat pe baza principiului solidaritatii n colectarea fondurilor, precum si pe dreptul fiecarui cetatean de a-si alege liber medicul de familie, unitatea sanitara si casa de asigurari de sanatate. Constituirea fondurilor de sanatate se realizeaza prin contributia persoanelor fizice si juridice, care angajeaza personal salariat, prin subventii de la bugetul de stat, prin alte surse. Contributia personala la fondul de sanatate este de 6,5% din venitul brut, angajatorii cotiznd si cu 7% calculat la venitul brut al fiecarui angajat. Fondul de sanatate este administrat de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate. Din punct de vedere organizatoric, exista 3 case de asigurari de sanatate: casa judeteana de asigurari de sanatate (CJAS), casa de sanatate a transporturilor (CAST) si casa de sanatate a OPSNAJ. Conform LASS, fiecare persoana, indiferent de vrsta, sex, religie, situatie socio-economica si care are domiciliul n Romnia trebuie sa se nscrie la un medic de familie. Categoriile de asigurati sunt urmatoarele: 1. copiii prescolari 2. elevii/studentii (18-26 ani) 3. salariatii

4. pensionarii 5. somerii 6. persoane beneficiare de alocatie de sprijin 7. pauperii (fara venit) 8. agricultorii 9. deportatii/detinutii politici/persoane cu handicap/persecutatii etnic 10. persoane n ntretinere (de sot/sotie) 11. liber profesionistii 12. persoane fizice (corespunzatoare salariului minim pe economie) Persoanele platitoare de asigurari de sanatate sunt: salariatii somerii persoanele beneficiare de alocatie de sprijin liber profesionistii persoanele fizice agricultorii

Persoanele care beneficiaza de tratamente fara contributie personala (gratuitate) sunt: 1. copiii 0-18 ani 2. gravidele si lehuzele 3. bolnavii cu afectiuni cronice (ordin 788/190/1999) 4. veteranii si vaduvele de razboi 5. deportatii, detinutii, persecutatii politic si etnic 6. revolutionarii 7. persoanele cu handicap Persoanele respective beneficiaza de retete gratuite pentru afectiuni acute/cronice. Asiguratii au dreptul: la servicii medicale, medicamente si materiale sanitare la ngrijiri medicale din prima zi de boala pna la vindecare la asistenta medicala de specialitate n policlinici, spitale sau centre de recuperare la asistenta medicala la domiciliu, atunci cnd sunt n imposibilitatea fizica de a se deplasa

sa si aleaga medicul de familie sa si schimbe medicul de familie dupa cel putin 3 luni de la nscriere

Asiguratii au urmatoarele obligatii: sa participe activ la actiunile profilactice organizate (vaccinari, controale periodice, screening-uri, etc) sa respecte tratamentele prescrise si recomandarile facute de medic sa anunte orice modificare privind: adresa, schimbarea medicului de familie, categoria de asigurat sa prezinte documentele justificative pentru fiecare categorie de asigurat (adeverinta de salariat si OP sanatate, cupon de pensie, adeverinta de elev, carnet de student/ucenic, decizia de pensionare pe caz de boala, certificatul de hanicapat, certificatul de deportat/persecutat politic/etnic, legitimatia de veteran de razboi, certificat de revolutionar, adeverinta de la primarie privind alocatia de sprijin, chitanta de achitare a contributiei la FASS de la CJAS, adeverinta de la administratia financiara din care sa reiasa ca detine teren agricol, carnet de somer) sa respecte programul de consultatii sa aiba un comportament decent si civilizat fata de personalul medico-sanitar sa plateasca direct acele servicii medicale care nu sunt decontate de casa de asigurari (plata directa)

Conform LASS, relatiile dintre medicii de familie si CJAS se stabilesc pe baza de contract, care se ncheie anual, n functie de prevederile normelor metodologice de aplicare a Contractului Cadru elaborat de catre CNAS, Colegiul Medicilor din Romnia, Ministerul Sanatatii si Familiei. Conditiile si actele necesare ncheierii contractului dintre medicii de familie si CJAS: lista de pacienti cu minimum 500 persoane, validata de CJAS adeverinta de libera practica certificatul de nregistrare a cabinetului medical certificatul de acreditare din partea Colegiului Medicilor din Romnia diploma de medic si adeverinta din care sa reiasa gradul profesional (medic specialist, medic primar) autorizatia sanitara de functionare a cabinetului medical dovada detinerii de spatiu (contract comodat, contract de nchiriere sau de cumparare) codul fiscal dovada deschiderii contului la Trezoreria Statului polita de malpractica (pentru medicul titular si personalul medico-sanitar angajat) contractele individuale de munca ale angajatilor (medici, asistente, ngrijitoare, etc)

n baza contractului ncheiat, medicii de familie au urmatoarele obligatii: sa si stabileasca programul de activitate zilnic (7 ore/zi, 35 ore/saptamna)- cabinet si domiciliu si sa l respecte sa comunice CJAS orice modificare a programului de activitate sa presteze activitate medicala de calitate conform competentei

sa furnizeze asiguratilor serviciile medicale prevazute n pachetul de servicii medicale sa respecte prevederile legale privind desfasurarea activitatii n asistenta primara sa si reactualizeze lunar lista de pacienti (intrari/iesiri) sa raporteze activitatea prestata n fiecare luna la CJAS, Directia de Sanatate Publica, Serviciul Statistica Medicala

14. PACHETUL DE SERVICII MEDICALE I. PACHETUL DE SERVICII MEDICALE DE BAZ

SECIUNEA A: Servicii profilactice:

1. Urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a copilului prin examene de bilant: la externarea din maternitate la 1 luna la 2 luni la 4 luni la 6 luni la 9 luni la 12 luni la 15 luni la 18 luni

3. Supravegherea etapizata pentru copiii cu vrsta 0-1 an pe probleme de puericultura 4. Supravegherea gravidei si lehuzei luarea n evidenta n primul trimestru controlul lunar din luna 3 pna n luna 9 urmarirea lehuzei la iesirea din maternitate si la 4 saptamni consiliere pre- si post- testare HIV a femeii gravide

5. Controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani prin examene de bilant 6. Controlul medical anual al asiguratilor n vrsta de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore n morbiditate si mortalitate. Controlul este obligatoriu, se efectueaza conform programarii afisate de medic si cuprinde: consultatie (anamneza, examen obiectiv, diagnostic) recomandare pentru examene paraclinice de necesitate sau suspiciune (MRF,VDRL)

7. Servicii de planificare familiala: consiliere de planificare familiala indicarea unei metode contraceptive la persoanele fara risc

8. Imunizarile conform programului national de vaccinari: Antituberculoasa: BCG Testare PPD Verificare cicatrice BCG si eventual revaccinare BCG Antihepatita B (AHB) mpotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive-DTP sau DT Antipoliomielitica- VPO Antirujeolica - ARJ mpotriva difteriei si tetanosului- DT (revaccinare) mpotriva difteriei si tetanosului la adulti - dT (revaccinare) mpotriva tetanosului - dT sau VTA Alte vacinari impuse de MSF (ex: campanii scolare de vaccinare antirubeolica-antirujeolica, vaccinare antigripala la populatia cu risc, etc)

9. Educatie medico-sanitara si consiliere pentru prevenirea si combaterea factorilor de risc cardiovascular, consiliere antidrog 10. Controale periodice pentru afectiunile care necesita dispensarizare conform normelor MSF si recomadarilor specialistilor, precum si activitati de prevenire a complicatiilor, recaderilor sau decompensarilor, conform unei programari efectuate de medicul de familie SECIUNEA B: Servicii medicale curative: 1. Consultatie (anamneza, examen obiectiv, diagnostic) n caz de boala sau accident. Se acorda gratuit, la solicitarea asiguratului, pna la 2 consultatii / luna, cu exceptia controalelor anuale si periodice efectuate la solicitarea medicului de familie. 2. Manevre de mica chirurgie si tratament injectabil 3. Prescrierea de tratamente medicale si igienico-dietetice (fie tratamente initiate de MF, fie stabilite de medicul specialist) 4. Recomandarea de investigatii paraclinice pentru stabilirea diagnosticului, prin bilet de trimitere, ca o consecinta a actului medical propriu 5. Eliberarea de bilet de trimitere catre alte specialitati, n sistem ambulatoriu, fie la spital pentru cazurile care depasesc competenta medicului de familie 6. Luarea n evidenta a bolnavului TBC confirmat de specialist, urmarirea si aplicarea tratamentului strict supravegheat, pna la scoaterea din evidenta (acolo unde nu este organizata retea de pneumoftiziologie) 7. Asistenta medicala la domiciliu pentru: copii n vrsta de pna la 1 an aflati n tratament pentru afectiuni grave acute ce nu permit deplasarea la cabinetul medical urgente medico-chirurgicale, pentru situatiile care nu permit deplasarea la cabinetul medical

asiguratii de orice vrsta cu insuficienta motorie a trenului inferior, insuficienta cardiaca clasa IV NYHA, bolnavi n faza terminala, cu alte afectiuni grave pentru care, la recomandarea printr-o scrisoare medicala a medicului specialist, nu este permisa deplasarea si care necesita monitorizare si tratament. SECIUNEA C: Servicii de urgenta

a. b. c.

constatarea situatiilor de urgenta (anamneza, examen clinic) asistenta medicala n urgente medico-chirurgicale, n limita competentei medicului MF trimitere, pentru cazurile care depasesc competenta MF, catre medicul specialist sau pentru internare n spital, dupa caz.

Asiguratii beneficiaza de aceste servicii, indiferent de medicul de familie pe lista caruia sunt nscrisi. Serviciile de urgenta se acorda n cabinetul MF, n cadrul programului de lucru, iar n afara acestuia, n centre de permanenta. n localitatile rurale n care nu sunt organizate centre de permanenta, serviciile de urgenta se acorda de MF cu domiciliul n localitatile respective. n situatia n care n localitatea respectiva nu domiciliaza nici un MF, serviciile de urgenta se acorda prin intermediul serviciilor medicale specializate. SECIUNEA D: Activitati de suport:

Eliberarea de acte medicale: certificat de concediu medical certificat de deces (inclusiv pentru persoanele care nu figureaza pe lista) certifcat medical pentru ngrijirea copilului bolnav adeverinte medicale pentru nscrierea copiilor n colectivitati scutiri medicale pentru copiii bolnavi adeverinte medicale privind capacitatea copilului de face sport la scoala adeverinte medicale ca urmare a controlului medical anual al cadrelor didactice adeverinte medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei

II. PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE SECIUNEA A: Servicii profilactice: 1. Supravegherea gravidei 2. Servicii de planificare familiala SECIUNEA B: Servicii de urgenta: a. b. c. constatarea situatiilor de urgenta asistenta medicala de urgenta medico-chirurgicala n limita competentei trimitere catre specialist (ambulatoriu sau spital) a cazurilor care depasesc competenta MF

Medicatia necesara urgentei se asigura din trusa de urgenta. SECIUNEA C: Depistarea de boli cu potential endemo-epidemic (examen obiectiv, diagnostic prezumtiv, trimitere la specialisti pentru confirmare si tratament). Se acorda o consultatie / persoana pentru fiecare boala infecto-contagioasa suspicionata.

15. ASPECTE PRIVIND PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR MF poate prescrie o gama larga de medicamente necesare pacientilor sai. Tipurile de retete eliberate de MF sunt: retete gratuite pe formulare tipizate (pentru categoriile mentionate): contravaloarea retetei este suportata de CJAS retete compensate pe formulare tipizate (pentru pacientii peste 18 ani): CJAS suporta 65% din contravaloarea retetei (la pretul de referinta al fiecarui medicament), iar pacientul 35% (exista unele medicamente la care compensarea este de 50%); prescrierea medicamentelor n regim de compensare se face n concoordanta cu lista medicamentelor compensate retete simple: pacientul suporta integral valoarea retetei

Plafonul maxim pentru o reteta este de 2000000 lei (2003). Retetele care depasesc ca valoare acest plafon sunt eliberate de farmacii doar cu avizul CJAS. Numarul maxim de medicamente notate pe retetele tipizate este de 3. Pentru afectiunile acute medicii pot prescrie medicamente pentru 3-5 zile, pentru afectiunile subacute pentru 8-10 zile, iar pentru afectiunile cronice pentru maxim 30 de zile. Reteta este valabila 24 ore din mometul emiterii pentru afectiunile acute/subacute si n cursul lunii n care a fost emisa pentru afectiunile cronice. Pentru afectiunile cronice (ordinul 788/190/1999) exista o lista separata de medicamente care se pot recomanda n fiecare afectiune cronica pe retete tipizategratuite (exemple: insuficienta cardiaca cronica, bolnavi cu proteze valvulare, AVC, hepatita virala acuta A,B, C, ciroza hepatica, HIV/SIDA, leucemii, limfoame, aplazie medulara, tumori maligne, epilepsie, boala Parkinson, miopatii, miastenia gravis, scleroza multipla, boli psihice, lupus eritematos, poliartrita reumatoida, spondilita ankilopoietica, chistul hidatic, malarie, TBC, mucoviscidoza, diabet zaharat, boli nutritie, gusa endemica, boala Addison, diabetul insipid, mixedemul adultului, boala Wilson, stari posttransplant, insuficienta renala cronica, glaucomul, boli venerice- sifilis, gonoree, infectia cu Chlamidia, pemfigus, pelagra, boala Gaucher). Elementele de notat pe o reteta tipizata: tipul retetei: gratuit/compensat cabinetul medical date privind asiguratul: nume/prenume, vrsta, sexul, CNP, adresa, numar fisa medicala, nr. adev/cupon pensie cod CAS, cod asigurat, cod gratuitate diagnosticul tipul cazului: acut/subacut/cronic RP 1-2-3: nume medicament, forma farmaceutica, dozaj/cantitate, cale si mod de administrare semnatura medicului, parafa medicului si stampila cabinetului data eliberarii

16. MODALITI DE PLAT A MF

Principalele modalitati de plata efectuata de CJAS n asistenta primara sunt: A. B. A. plata per capita (tarif/persoana asigurata) plata per serviciu (tarif/servicii medicale de baza si minimale)

Plata per capita: numarul de puncte obtinute (= nr pacienti din grupe de vrsta x nr puncte/persoana/an ) x valoarea punctului per capita (=9565 lei)

Grupa de vrsta Nr puncte/persoana/an Exemplu nr pacienti Exemplu nr puncte Exemplu total punctaj Exemplu calcul plata/luna
B.

< 1 an 1-4 ani 5-59 ani > 60 ani 14,5 12 10 12,5 A B C D A x 14,5 B x 12 C x 10 D x 12,5 A x 14,5 + B x 12 + C x 10 + D x 12,5 = P (puncte per capita/an) (P x 9565) / 12 = PLATA PER CAPITA/luna

Plata per serviciu: nr servicii punctate x punctajul fiecarui tip de serviciu x valoarea punctului per serviciu (6050 lei). Serviciile care sunt punctate de CJAS n cadrul platii per serviciu sunt:

imunizarile supravegherea gravidelor si lehuzelor examenele de bilant 0-18 luni luarea n evidenta a unui caz TBC descoperit activ de MF si confirmat de specialist depistarea activa a BTS, confirmate de specialist solicitarile la domiciliu n timpul programului de lucru servicii medicale acordate n centrele de permanenta servicii acordate n pachetul minimal

n afara serviciilor medicale pentru care medicul este platit de CJAS (care intra la plata per capita si per serviciu), acesta poate desfasura si alte activitati medicale pentru care poate percepe taxa (plata directa). Venitul brut al cabinetului este reprezentat de plata per capita si per serviciu, la care se adauga plata directa. Din acest venit al cabinetului se fac platile: salariile angajatilor viramentele la bugetul statului pentru salariati cheltuieli de ntretinere a cabinetului (apa, curent electric, energie termica, telefon, etc) cheltuieli de reparatie, renovare cheltuieli pentru buna desfasurare a activitatii medicale (mobilier, aparatura, instrumentar, materiale sanitare consumabile, medicamente pentru trusa de urgenta, etc), etc

Din venitul brut se scad cheltuielile si rezulta venitul impozabil. La sfrsitul anului se plateste impozitul datorat statului pe venitul realizat si n final medicul si poate stabili care a fost cstigul net/anul respectiv. Ex: Venit Brut = plata capita + servicii + directa

Venit Impozabil.= Venit Brut- Cheltuieli Venit net = Venit impozabil - Impozit 17. MANAGEMETUL CABINETULUI DE MF 1. ASPECTE ORGANIZATORICE GENERALE PREZENTE Medicul de familie lucreaza n cadrul sistemului public de asigurari sociale de sanatate, avnd relatie contractuala cu CJAS. Activitatea MF se desfasoara la dispensar (cabinetul de MF) si pe teren (vizite la domiciliul pacientilor nscrisi pe lista proprie. Definitia dispensarului (cabinetului de MF): unitatea sanitara de baza organizata n mediul rural si urban, cu finantare speciala, care acorda asistenta primara si continua, curativa si preventiva unei populatii dintr-un teritoriu stabilit. Clasificarea unitatilor de MF: A. Cabinet medical individual: are medic titular care este si reprezentantul legal al cabinetului; medicul poate lucra singur sau mpreuna cu alti medici si personal sanitar care au calitatea de angajati. Cabinet medical grupat : rezulta prin gruparea mai multor cabinete medicale individuale; pot folosi n comun patrimoniul si salariatii; cabinetele din grup si pastreaza individualitatea; cabinetul grupat are un coordonator. Cabinet medical asociat: rezulta prin asocierea mai multor cabinete medicale individuale; activitatea se desfasoara n comun, asigurndu-se accesul permanent al asistatilor; medicii titulari au responsabilitati individuale, iar cabinetul asociat are un coordonator. Societatea civila medicala: are un consiliu de administratie, un presedinte si un director; medicii au independenta profesionala. Centre de permanenta: sunt organizate la nivel zonal, n mediul rural si urban, au profil de MF, acorda asistenta medicala 24 ore la cabinet si domiciliul pacientilor; n centrele de permanenta pot lucra mai multi medici MF n program de ture; dotarea tehnico-materiala trebuie sa fie superioara cabinetelor medicale individuale. Centre de sanatate: unitati medicale mari organizate n principalele orase, care acorda asistenta medicala regionala/zonala 24 ore; au n subordine cabinete de MF; aceasta forma de organizare este caracteristica tarilor vest-europene; domeniile de activitate sunt vaste: medicina curativa, preventiva, sanatate publica, igiena, urgente, pregatire universitara si postuniversitara, cercetare stiintifica

B.

C.

D.

E.

F.

Alte tipuri de dispensare:

dispensare de ntreprindere: medicii cu specialitatea medicina muncii sau medicii MG cu competenta n medicina muncii acorda asistenta medicala angajatilor din ntreprinderea respectiva (asistenta medicala n urgente, actiuni preventive, educatie sanitara, protectia muncii, igiena muncii, dispensarizarea bolilor profesionale, controlul periodic al angajatilor); n alte tari aceasta ramura poarta numele de Medicina Ocupationala; dispensare scolare: medicii cu specialitatea medicina scolara sau medicii MG cu competenta n medicina scolara acorda asistenta medicala elevilor si cadrelor didactice din institutia de nvatamnt (scoala, liceu, universitate); profilul de activitate consta n: rezolvarea urgentelor, efectuarea examenelor de bilant la nceperea fiecarui an scolar, efectuarea vaccinarilor n campaniile scolare, igiena scolara, educatie sanitara. Obiectivele generale ale activitatii de MF: mentinerea si mbunatatirea starii de sanatate a populatiei reducerea morbiditatii si mortalitatii mbunatatirea conditiilor igienico-sanitare la nivel de comunitate cresterea nivelului educational al populatiei asistate privind starea de sanatate

Sarcinile generale ale medicului MF: 1. asistenta medicala a persoanelor sanatoase 2. asistenta medicala a persoanelor bolnave 3. preventia primara 4. asistenta medicala a comunitatii 5. educatia pentru sanatate 6. managementul practicii de MF Criterii de organizare a dispensarelor de MF: teritoriu- configuratie, delimitare, limite populatia arondata - numar, structura pe grupe de vrsta, caracteristici socio-economic- culturale si de morbiditate densitatea populatiei (= nr. pacienti la 1 medic; n medie 1800 pacienti/1 medic) localizarea dispensarului (dispensarele teritoriale sunt amplasate n centrul teritoriului; n mediul rural, dispensarele comunale sunt amplasate n comunele considerate centre economice si administrative ale zonei respective) structura activitatii (mixta: adulti si copii; anterior legii 145 activitatea medicala de asistenta primara se desfasura separatretea adulti si retea pediatrie) mijloace de acces si comunicare lista personalului acreditat sa lucreze n asistenta medicala de MF. 2. RESURSELE NECESARE PRACTICII DE MF Categorii de resurse: A. B. C. D. E. A. a. b. umane materiale tehnologice informationale financiare Resursele umane: medici de familie (specialisti sau primari): sarcinile de serviciu au fost enumerate anterior asistente de cabinet- atributii: primirea pacientilor si verificarea datelor de identitate si a documentelor privind calitatea de asigurat nscrierea si verificarea datelor pacientilor (pacienti nou nscrisi/veniti prin transfer) completarea datelor pacientilor n fisele de consultatie (capul de fisa)

completarea diverselor documente medicale (ex: registrul de consultatie, registrul de tratamente, registrul de evidenta a gravidelor, registrul de vaccinari, registrul de evidente speciale, registrul de boli contagioase, etc) mentinerea la zi a documentelor medicale alcatuirea raportarilor statistice periodice (ex: dare de seama privind bolile infectioase si parazitare, centralizatorul activitatii dispensarului, centralizatorul de morbiditate, etc) eliberarea unor documente medicale (adeverinte medicale, dovada de vaccinare) efectuarea programarilor pentru vaccinare si examene de bilant programarea consultatiilor si vizitelor la domiciliu, cu acordul medicului transmiterea datelor privind raportarile efectuate periodic catre forurile medicale (Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitara Judeteana, CJASS, Statistica) informarea pacientilor privind programul de activitate al medicului efectuarea tratamentelor injectabile curative si preventive recomandate de medicul de familie (sau de alti medici, cu acordul medicului de familie), la cabinet /domiciliul pacientilor efectuarea unor manopere de mica chirurgie cunoasterea tehnicilor de acordarea primului ajutor n urgente inclusiv de imobilizare a fracturilor, luxatiilor sau entorselor monitorizarea principalilor parametrii: greutate, talie, perimetru cranian, perimetru toracic, tensiunea arteriala, puls, temperatura, pelvimetrie externa la gravide nulipare efectuarea educatiei pentru sanatate ntocmirea listei cu materiale sanitare sau medicamente necesare la aparatul de urgenta preluarea vaccinurilor de la DSP dezinfectarea suprafetelor de lucru si sterilizarea instrumentarului medical ajutarea medicului n timpul activitatii curente atunci cnd este nevoie asistente de teren- atributii: efectuarea vizitelor periodice la domiciliul pacientilor (programate sau la solicitarea acestora) verificarea conditiilor de viata si locuit, a conditiilor de igiena verificarea starii de sanatate a pacientilor si a evolutiei bolnavilor cu afectiuni cronice (avertizarea medicului n cazul aparitiei semnelor de alarma) identificarea si supravegherea cazurilor sociale (familii dezorganizate si disfunctionale, familii cu copii numerosi si posibilitati materiale limitate, familii cu perosane cu handicap fizic sau psihic, batrni singuri si dependenti social, etc) efectuarea tratamentelor la domiciliu (recomandate de MF sau specialisti) supravegherea modului n care bolnavii cu tratamente cronice respecta planul terapeutic si recomandarile igieno-dietetice acordarea sprijinului moral pacientilor cu afectiuni grave depistarea cazurile de boli contagioase si anuntarea imediata a medicului efectuarea anchetei epidemiologice n cazul aparitiei unui focar de boli transmisibile n familie sau comunitate

c. -

d. -

efectuarea educatiei sanitare efectuarea triajului epidemiologic n colectivitatile de copii prescolari nregistrarea gravidelor si supravegherea lor pe durata sarcinii si lehuziei (n cazul n care nu este disponibila o moasa) urmarirea cresterii si dezvoltarii somato-psihice a copiilor 0-1 an si 1-3 ani supravegherea conditiilor igienico-sanitare din obiectivele din teritoriu (crese, gradinite, scoli, unitati de alimentatie publica, etc) moasa - atributii: depistarea si nregistrarea gravidelor din primul trimestru de sarcina supravegherea gravidelor pe parcursul sarcinii (monitorizare clinica, educatie sanitara, pregatirea gravidei pentru nastere) monitorizeaza parametrii specifici: greutate, talie, pelvimetrie externa, temperatura, TA, puls, naltimea fundului uterin depistarea sarcinilor cu risc efectuarea educatiei gravidei privind regimul de viata si munca, igiena perosnala, alimentatia, cresterea nou-nascutului si sugarului efectuarea vaccinarilor necesare gravidelor asistarea nasterii (n mediul rural) urmarirea lehuzelor supravegherea nou-nascutului n prima luna de viata asistente de ocrotire - atributii: supravegherea gravidei n ultima luna de sarcina supravegheaza starea de sanatate, dezvoltarea somao-psiho-motorie, alimentatia si igiena nou-nascutului, sugarului si copilului mic (1-4 ani) mobilizarea parintilor pentru examenele de bilant si vaccinari supravegherea cazurilor sociale (copii abandonati, copii cu handicap, copii din familii sarace) sau cu probleme deosebite (prematuri, dismaturi, rahitici, anemici, distrofici) supravegherea colectivitatilor de copii (controale periodice, triaje epidemiologice) supravegheaza colectivitatile de copii prescolari (crese, camine, gradinite) activitate de educatie sanitara asistenti de igiena- atributii: verificarea si urmarirea conditiilor igienico-sanitare n unitatile din teritoriu luarea de masuri antiepidemice n cazul izbucnirii unor focare epidemice n teritoriu (depistare surse, izolare surse, recomandari privind dezinfectia curenta si terminala, supravegherea contactilor si eventual aplicarea de masuri profilacticevaccinari sau imunoglobuline sau chimioprofilaxie) catagrafierea copiilor care urmeaza a fi vaccinati furnizarea serurilor si vaccinurilor necesare n practica MF

e. -

f. -

verificarea factorilor de mediu n mediul rural efectuarea educatiei sanitare n comunitate efectuarea testarilor biologice (IDR la tuberculina, recoltarea exudatelor nazo-faringiene, a probelor de scaun pentru examen coproparazitologic si coprocultura) depistarea bolilor transmisibile si efectuarea anchetei epidemiologice preliminarii si definitive mpreuna cu medicul ntocmirea dosarului de obiectiv (cuprinde denumirea obiectivului, planul obiectivului, autorizatia sanitara de functionare, evidenta personalului angajat, evidenta controalelor medicale periodice, evidenta controalelor la angajare, evidenta factorilor de risc ocupationali si a personalului expus, procede verbale privind conditiile igienico-sanitare) personal de primire si ndrumare a pacientilor (receptioneri) - atributii: primirea pacientilor si verificarea datelor de identitate si a documentelor privind calitatea de asigurat reactualizarea listei de pacienti (intrari/iesiri) informarea pacientilor privind programul de activitate, serviciile medicale oferite de cabinetele de MF, drepturile si obligatiile pacientilor, laboratoarele si farmaciile care au relatie contractuala cu CJASS nscrierea pacientilor n baza de date a medicului MF programarea pacientilor la consultatie primirea solicitarilor telefonice consemnarea cererilor pentru vizite la domiciliu consemneaza comunicarile telefonice primite din partea diferitelor foruri medicale pastrarea fiselor medicale personal auxiliar pentru curatenie si ntretinere igienizarea cabinetului si spatiilor din dispensar eliminarea deseurilor si incinerarea materialelor infectante (seringi, ace, comprese, bandaje, etc) personal administrativ (contabil, administrator, secretara, etc) alt personal colaborator: asistenti sociali, nurse, dieteticieni, asistenti de farmacie, kinetoterapeuti, etc) Resurse materiale teren si cladirea dispensarului , cu spatiile corespunzatoare: cabinete de consultatie, sali de tratamente, fisier, stationar de o zi, izolator, sala de asteptare, punct de recoltare probe biologice, spatii anexe; n mediul rural mai pot exista: casa de nasteri, punct farmaceutic utilitati: curent electric, ncalzire, retea apa-canal mijloace de comunicare: telefon (fix sau/si mobil, fax) mijloace de transport (masina personala sau n mediul rural izolat - autosanitara) mobilier (vezi anexa) materiale sanitare (vezi anexa) medicamente pentru aparatul de urgenta (vezi anexa) materiale de birotica Resurse tehnologice: instrumentar medical (vezi anexa) aparatura medicala (vezi anexa)

g. -

h. i. j. B. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

7.
8. C. 1. 2.

3. D. 1. 2. 3. E. 1. 2.

aparatura de birou Resurse informationale: documentele medicale (evidente primare si auxiliare) carti, tratate, reviste, ziare medicale, materiale promotionale internet Resurse financiare: plata per capita si per serviciu venitul personal al medicului

3. sponsorizari

ELEMENTE DIN DOTAREA MINIM A DISPENSARULUI MEDICAL

MEDICINA FAMILIEI -REZUMAT LP NR. 1INTRODUCERE N MEDICINA DE FAMILIE 1. LOCUL MEDICINEI DE FAMILIE N SISTEMUL DE SNTATE MF - recunoastere internationala n ultimii 30 de ani, ca specialitate medicala si disciplina academica; n Romnia - recunoscuta ca specialitate medicala ( rezidentiat n MG/MF -3 ani, legea 145/1997 a asigurarilor sociale de sanatate, ordinul MS 378/1999 de redenumire a specialitatii de medicina generala n medicina de familie) si disciplina de studiu universitar. Reforma n sanatate a nceput cu asistenta primara (medicina de familie). MF trebuie sa acopere (80)-90% din nevoile medicale ale populatiei. MF face parte din sistemul NGRIJIRILOR PRIMARE DE SNTATE (Primary Health Care) MF- POARTA DE INTRARE n sistemul de sanatate (medicul de familie= medic de prim contact); loc CENTRAL n sistemul de servicii medicale. MF: COORDONEAZ circuitul pacientului n sistemul de sanatate si COLABOREAZ cu celelalte specialitati Sarcinile MF: preventive, curative, educationale, administrativ-organizatorice, de cercetare stiintifica. Medicul de familie este medicul: FILTRU: are primul contact cu pacientii, selecteaza cazurile si gaseste solutii optime conform competentei sale; INTEGRATOR: colecteaza datele pacientilor, le analizeaza si le ierarhizeaza, stabilind indicatiile de investigare si tratament; COORDONATOR: trimite pacientii la diverse servicii de sanatate de unde acestia primesc un real ajutor n rezolvarea problemelor de sanatate; TEZAURIZATOR: detine informatii cheie privind pacientii si familiile acestora, realiznd istoria naturala si sociala a acestora; JUDECTOR: face analiza finala a calitatii actelor medicale de care au beneficiat pacientii sai n cadrul sistemului de sanatate 2. NGRIJIRILE PRIMARE DE SNTATE (IPS) Definitia IPS: ngrijiri medicale esentiale bazate pe metode si tehnologii practice fundamentate stiintific si acceptate social, accesibile economic la un pret suportabil pentru societate. Structura sistemului de sanatate: tip piramida NIVEL 1 (de baza): NGRIJIRILE PRIMARE DE SNTATE (90% din nevoile medicale) a. b. c. d. medicina de familie (fostele dispensare teritoriale) medicina generala: medicina ocupationala, medicina scolara serviciul de ambulanta departamentele de urgenta

e. f.

departamentele de igiena, medicina preventiva, sanatate publica farmacii

NIVEL 2: NGRIJIRILE SECUNDARE DE SNTATE: ambulatoriul de specialitate, spitale, servicii regionale (9% din nevoile medicale) NIVEL 3: NGRIJIRILE TEIARE DE SNTATE: spitale clinice universitare, institute specializate n diagnostic, tratament si recuperare (1% din nevoile medicale) NIVEL 4: MINISTERUL SNTII sI FAMILIEI (stabileste legi, programe, politici de sanatate, coordoneaza, controleaza si evalueaza serviciile medicale furnizate de nivelele 1-2-3) Continutul IPS: educatia pentru sanatate, alimentatia echilibrata, asigurarea apei potabile si a sanitatiei de baza, asigurarea sanatatii mamei si copilului, planificarea familiala, vaccinarile, prevenirea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile, tratamentul comun pentru afectiuni cu frecventa n populatie, aprovizionarea cu medicamente de baza. Caracteristicile IPS: mentinerea si mbunatatirea sanatatii, asistenta de prim contact, rezolvarea problemelor curative si preventive, medicina persoanei, continuitatea asistentei, coordonarea asistentei, asumarea responsabilitatii deciziilor, organizarea echipei de lucru. 3. NOIUNI INTRODUCTIVE DE MF Definitia MF: specialitatea medicala de sine statatoare care acorda asistenta medicala primara, continua, personalizata, preventiva si curativatuturor persoanelor indiferent de vrsta, sex sau boala, familiilor acestora si comunitatii, fiind poarta de intrare n sistemul de servicii de sanatate. Prin actiuni preventive, educationale, terapeutice si de recuperare contribuie la promovarea sanatatii individului, familiei si comunitatii. Medicul acorda asistenta la cabinet si domiciliul pacientilor, obiectivul sau fiind de a stabili un diagnostic precoce, predominant clinic si de a face analiza integrata a factorilor fizici, psihologici si sociali care conditioneaza starea de sanatate. Medicul trebuie sa fie capabil sa efectueze un examen clinic complet, fara a supune pacientul la investigatii si tratamente inutile si costisitoare. El si asuma responsabilitatea deciziilor medicale luate si colaboreaza permanent cu ceilalti specialisti n scopul rezolvarii optime a problemelor de sanatate ale pacientilor sai. Rolul MF: pozitie centrala n sistemul de sanatate; argumente: a. Compensarea unor deficiente create de procesul de specializare prin : 1. asigurarea accesibilitatii populatiei la servicii medicale 2. asigurarea asistentei curente 3. abordarea pacientului n integritatea sa bio-psiho-sociala 4. sinteza diagnostica si terapeutica 5. selectionarea pacientilor care au nevoie reala de asistenta specializata 6. coordonarea serviciilor medicale primite de pacienti n functie de nevoile lor reale si concrete 7. asigurarea continuitatii asistentei medicale si la domiciliul pacientilor

b. ndeplinirea unor functii specifice: 1. supravegherea starii de sanatate a populatiei 2. asistenta medicala a omului sanatos 3. preventia primara si specifica

4. asistenta medicala a familiei si comunitatii Obiectul de activitate n MF: omul n integratitatea sa bio-psiho-sociala, cu toate problemele sale medicale sau/si sociale Obiectivele specifice MF: 1. 2. 3. 4. 5. 6. problemele medicale ale omului sanatos preventia primara preventia specifica bolnavul cu toate problemele sale medicale problemele medicale ale familiei patologia sociala

Metodologia n MF: clinica, sintetica (n asistenta de specialitate: analitica), comunicationala (n asistenta de specialitate: investigatoare), foloseste metode statistice, ngrijire continua (n asistenta de specialitate: sporadica), diagnostic-formula SOLDAT Caracter interdisciplinar al MF: cunostinte specifice MF cunostinte si deprinderi din alte specialitati Principiile MF:

1. asistenta medicala de prim contact: 2. asistenta medicala continua: 3. abordarea integrala a pacientului: 4. asistenta medicala a familiei: 5. asistenta medicala a comunitatii: 6. abordarea ecologica a problemelor medicale: Functiile MF:

1. ACCESIBILITATEA la serviciile MF Clasificarea pacientilor n functiile de posibilitatile de rezolvare la nivel de MF: Nivel 0 1 Caracteristici Pacienti fara probleme de sanatate Pacienti care pot fi ngrijiti de MF Criterii de clasificare Pacienti fara acuze dar care pot avea FR sau boli asimptomatice care trebuie urmariti bolnavi care nu necesita internarea bolnavi cu diagnostic confirmat bolnavi care nu necesita investigatii speciale

bolnavi care au boli cronice cunoscute bolnavi cu acutizari ale unor afectiuni cronice boli n care MF are experienta practica bolnavi care pot fi supravegheati de MF bolnavi care au conditii minime de ngrijire la domiciliu Bolnavi fara diagnostic confirmat Bolnavi care necesita investigatii speciale Bolnavi cu agravarea unor boli cronice Bolnavi la care nu s-au obtinut rezultatele scontate Boli n care MF nu are experienta Boli grave cu risc vital Boli care necesita interventii chirurgicale iminente Boli care necesita monitorizare permanenta Boli n care este posibila o evolutie nefavorabila Bolnavi necooperanti Bolnavi care nu au conditii minime de ngrijire la domiciliu 2. ASISTEN CONTINU 3. FACILITAREA INTRRII sI MEDIERII PACIENTULUI n sistemul de sanatate 4. COORDONAREA serviciilor medicale primite de pacient 5. PROMOVAREA MEDICINEI 6. SUPRAVEGHEREA SNTII 7. PREVENIA PRIMAR (depistarea si nlaturarea FR)/SECUNDAR (depistarea precoce a bolilor+instituire tratament)/ TERIAR (evitarea complicatiilor, a deceselor premature, a handicapului) 8. PREVENIA SPECIFIC 9. PROMOVAREA SNTII 10. NGRIJIRI CURENTE (rezolva ce poate conform competentei, colaboreaza cu specialistii n cazul n care nu poate sa rezolve singur) 11. SINTEZA DIAGNOSTIC sI TERAPEUTIC 12. ASISTENA MEDICAL A FAMILIEI 13. ASISTENA MEDICAL A COMUNITII 14. RECUPERAREA sI REABILITAREA PACIENILOR PE LINIE SOCIO-PROFESIONAL

Pacienti cu probleme care vor fi rezolvate de catre MF n colaborare cu specialistii

Bolnavi care necesita internarea

15. ASIGURAREA NGRIJIRILOR PALIATIVE sI TERMINALE 16. EFECTUAREA CERCETRII MEDICALE SPECIFICE Directiile de actiune n MF: asistenta medicala primara, asistenta medicala integrativa, asistenta medicala continua Cunostinte necesare practicii de MF: etiopatogenia bolilor frecvente, bolilor cronice, bolilor care pun n pericol viata metode de preventie, diagnostic precoce, management terapeutic relatii familiale care pot genera probleme de sanatate modul n care bolile pot influenta viata de familie modul n care factorii de mediu si sociali determina patologie metode de rezolvare a problemelor de sanatatre norme etice si aplicarea lor n relatia medic-pacient metode de baza n cercetarea stiintifica legislatia implicata n practica medicala Deprinderi necesare n practica de MF: deprinderea de a pune un diagnostic fizic, psihic, social n conditii de ambulator deprinderea de a utiliza datele epidemiologice n activitatea curenta deprinderea de a utiliza factorul timp n diagnostic si tratament deprinderea de a lua o decizie initiala n orice problema de sanatate a pacientului deprinderea de a colabora cu ceilalti specialisti sau echipa de lucru deprinderea de a organiza si conduce serviciul de asistenta medicala primara Aptitudini si calitati necesare medicului MF: moralitatea; decenta; corectitudine; simplitate; integritate profesionala; ntelegere; compasiune; rabdare; punctualitate; profesionalism; obiectivitate; dinamism; competenta; comunicare; accesibilitate la solicitari; spirit autocritic; spirit organizatoric si ntreprinzator 4. PRINCIPII ORGANIZATORICE N MF Sistem de sanatate bazat pe asigurari sociale de sanatate de tip public Principiile generale ale asigurarilor de sanatate Drepturile si obligatiile asiguratilor Conditii necesare ncheierii contractului de furnizare de servicii n asistenta medicala primara cu CJASS Pachetul de servicii medicale oferite de medicii de familie conform contractului-cadru:

1. Urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a copilului prin examene de bilant: 2. 3. 4. 5. la externarea din maternitate/la 1 luna/la 2 -4- 6 - 9-12-15-18 luni Supravegherea etapizata pentru copiii cu vrsta 0-1 an pe probleme de puericultura Supravegherea gravidei si lehuzei luarea n evidenta n primul trimestru controlul lunar din luna 3 pna n luna 9 urmarirea lehuzei la iesirea din maternitate si la 4 saptamni consiliere pre- si post- testare HIV a femeii gravide Controlul medical anual al copiilor de la 2 la 18 ani prin examene de bilant Controlul medical anual al asiguratilor n vrsta de peste 18 ani pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore n morbiditate si mortalitate. Controlul este obligatoriu, se efectueaza conform programarii afisate de medic si cuprinde: consultatie (anamneza, examen obiectiv, diagnostic) recomandare pentru examene paraclinice de necesitate sau suspiciune (MRF,VDRL) Servicii de planificare familiala: consiliere de planificare familiala indicarea unei metode contraceptive la persoanele fara risc Imunizarile conform programului national de vaccinari: BCG, testare PPD, verificare cicatrice BCG si eventual revaccinare BCG, Antihepatita B (AHB), mpotriva difteriei, tetanosului si tusei convulsive-DTP sau DT, Antipoliomielitica- VPO, Antirujeolica - ARJ, mpotriva difteriei si tetanosului- DT (revaccinare), mpotriva difteriei si tetanosului la adulti - dT (revaccinare), mpotriva tetanosului - dT sau VTA, alte vacinari impuse de MSF (ex: campanii scolare de vaccinare antirubeolica-antirujeolica, vaccinare antigripala la populatia cu risc, etc) Educatie medico-sanitara si consiliere pentru prevenirea si combaterea factorilor de risc cardiovascular, consiliere antidrog Controale periodice pentru afectiunile care necesita dispensarizare conform normelor MSF si recomadarilor specialistilor, precum si activitati de prevenire a complicatiilor, recaderilor sau decompensarilor, conform unei programari efectuate de medicul de familie SECIUNEA B: Servicii medicale curative: 1. Consultatie (anamneza, examen obiectiv, diagnostic) n caz de boala sau accident. Se acorda gratuit, la solicitarea asiguratului, pna la 2 consultatii / luna, cu exceptia controalelor anuale si periodice efectuate la solicitarea medicului de familie. 2. Manevre de mica chirurgie si tratament injectabil 3. Prescrierea de tratamente medicale si igienico-dietetice (fie tratamente initiate de MF, fie stabilite de medicul specialist) 4. Recomandarea de investigatii paraclinice pentru stabilirea diagnosticului, prin bilet de trimitere, ca o consecinta a actului medical propriu 5. Eliberarea de bilet de trimitere catre alte specialitati, n sistem ambulatoriu, fie la spital pentru cazurile care depasesc competenta medicului de familie 6. Luarea n evidenta a bolnavului TBC confirmat de specialist, urmarirea si aplicarea tratamentului strict supravegheat, pna la scoaterea din evidenta (acolo unde nu este organizata retea de pneumoftiziologie)

6. 7. -

8. 9.

7. Asistenta medicala la domiciliu pentru: copii n vrsta de pna la 1 an aflati n tratament pentru afectiuni grave acute ce nu permit deplasarea la cabinetul medical urgente medico-chirurgicale, pentru situatiile care nu permit deplasarea la cabinetul medical asiguratii de orice vrsta cu insuficienta motorie a trenului inferior, insuficienta cardiaca clasa IV NYHA, bolnavi n faza terminala, cu alte afectiuni.

SECIUNEA C: Servicii de urgenta

constatarea situatiilor de urgenta (anamneza, examen clinic) asistenta medicala n urgente medico-chirurgicale, n limita competentei medicului MF trimitere, pentru cazurile care depasesc competenta MF, catre medicul specialist sau pentru internare n spital, dupa caz. Asiguratii beneficiaza de aceste servicii, indiferent de medicul de familie pe lista caruia sunt nscrisi.

Serviciile de urgenta se acorda n cabinetul MF, n cadrul programului de lucru, iar n afara acestuia, n centre de permanenta. n localitatile rurale n care nu sunt organizate centre de permanenta, serviciile de urgenta se acorda de MF cu domiciliul n localitatile respective. n situatia n care n localitatea respectiva nu domiciliaza nici un MF, serviciile de urgenta se acorda prin intermediul serviciilor medicale specializate. SECIUNEA D: Activitati de suport: Eliberarea de acte medicale: certificat de concediu medical certificat de deces (inclusiv pentru persoanele care nu figureaza pe lista) certifcat medical pentru ngrijirea copilului bolnav adeverinte medicale pentru nscrierea copiilor n colectivitati scutiri medicale pentru copiii bolnavi adeverinte medicale privind capacitatea copilului de face sport la scoala adeverinte medicale ca urmare a controlului medical anual al cadrelor didactice adeverinte medicale solicitate de personalul sanitar pentru exercitarea profesiei

III. PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE SECIUNEA A: Servicii profilactice: 1. Supravegherea gravidei 2. Servicii de planificare familiala SECIUNEA B: Servicii de urgenta:

constatarea situatiilor de urgenta

asistenta medicala de urgenta medico-chirurgicala n limita competentei trimitere catre specialist (ambulatoriu sau spital) a cazurilor care depasesc competenta MF Medicatia necesara urgentei se asigura din trusa de urgenta. SECIUNEA C:

Depistarea de boli cu potential endemo-epidemic (examen obiectiv, diagnostic prezumtiv, trimitere la specialisti pentru confirmare si tratament). Se acorda o consultatie / persoana pentru fiecare boala infecto-contagioasa suspicionata. 5. PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR: tipuri de prescrieri, categorii de beneficiari, formulare tipizate; mod de completare 6. MODALITI DE PLAT N MF: plata per capita si plata per servicii (reprezinta bugetul global al cabinetului); plata directa (pentru servicii nedecontate de CJASS) 7. PRINCIPII ORGANIZATORICE:

Definitia dispensarului: unitatea sanitara de baza organizata n mediul rural si urban, cu finantare speciala, care acorda asistenta primara si continua, curativa si preventiva unei populatii dintr-un teritoriu stabilit. Clasificarea cabinetelor MF: Cabinet medical individual; Cabinet medical grupat; Cabinet medical; Societatea civila medicala; Centre de permanenta; Centre de sanatate Alte tipuri de unitati de MG: posturi sanitare (n sate izolate), dispensare comunale (n comunele centru administrativ regional)- profil MF, centre de sanatate rurale- profil MF, dispensare teritoriale urbane- profil MF, dispensare scolare- profil medicina scolara, dispensare de ntreprindere- profil medicina ocupationala Obiectivele generale ale activitatii. mentinerea si mbunatatirea starii de sanatate a populatiei reducerea morbiditatii si mortalitatii mbunatatirea conditiilor igienico-sanitare la nivel de comunitate cresterea nivelului educational al populatiei asistate privind starea de sanatate

Sarcinile generale ale medicului MG/MF:

1. asistenta medicala a persoanelor sanatoase 2. asistenta medicala a persoanelor bolnave 3. preventia primara 4. asistenta medicala a comunitatii 5. educatia pentru sanatate 6. managementul practicii de MF

Criterii de organizare: teritoriu, populatia arondata, densitatea populatiei, nr. pacienti la 1 medic, localizarea dispensarului, structura activitatii (mixta: adulti si copii), mijloace de acces si comunicare, lista personalului acreditat sa lucreze n asistenta medicala de MF.

Resurse necesare: 1. resurse umane: medici de familie, asistenta de cabinet, asistenta de teren, asistenta de ocrotire, moasa, asistenta de igiena, personal auxiliar pentru ntretinere si curatenie, personal administrativ, personal de primire a pacientilor, alt personal resurse materiale: teren, cladire, spatii, facilitati, mijloace de comunicare, mijloace de transport, mobilier, materiale sanitare, medicamente pentru aparatul de urgrnta, materiale de birotica resurse tehnologice: aparatura, instrumentar, aparatura de birou resurse informationale resurse financiare

2.

3. 4. 5.

MEDICINA FAMILIEI - LUCRARE PRACTIC NR. 1

INTRODUCERE N MEDICINA DE FAMILIE

SCOPUL LUCRRII:

familiarizarea studentilor cu conceptul de medicina de familie

OBIECTIVE EDUCAIONALE:

La sfrsitul acestui capitol, studentii trebuie sa cunoasca: locul si importanta MF n sistemul de sanatate continutul si caracteristicile MF ncadrarea MF n sistemul ngrijirilor primare de sanatate relatia contractuala dintre medicina de familie si asigurarile de sanatate

principiile organizatorice n practica de MF

CUPRINSUL LUCRRII:

1. GENERALITI 2. EDUCAIA MEDICAL N MF 2.1. NVMNTUL UNIVERSITAR DE MF 2.2. NVMNTUL POSTUNIVERSITAR DE MF 3. DEFINIIA MF 4. OBIECTUL DE ACTIVITATE N MF 5. METODOLOGIA N MF 6. INTERDISCIPLINARITATE N MF 7. PRINCIPIILE MF 8. FUNCIILE MF 9. DIRECIILE DE ACIUNE N MF 10.CUNOsTINE, DEPRINDERI, ATITUDINI sI APTITUDINI NECESARE PRACTICII 11.ROLUL MF N CONTEXTUL MEDICINEI MODERNE 12. NCADRAREA MF N SISTEMUL NGRIJIRILOR PRIMARE DE SNTATE 13.RELAIA CONTRACTUAL MEDICI DE FAMILIE-CASA JUDEEAN DE ASIGURRI DE SNTATE 14.PACHETUL DE SERVICII MEDICALE 15. ASPECTE PRIVIND PRESCRIEREA MEDICAMENTELOR 16.MODALITI DE PLAT N MF 17.MANAGEMENTUL CABINETULUI DE MF 17.1.ASPECTE ORGANIZATORICE GENERALE PREZENTE 17.2.RESURSE NECESARE PRACTICII DE MF

ANEX- ELEMENTE DE DOTARE MINIM A UNUI DISPENSAR MEDICAL