Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Specializarea Asistenta Medicala An III

REFERAT MEDICINA DE FAMILIE

STUDENT: PREDA ALEXANDRU VALENTIN SUBGRUPA:8

I ASISTENTA MEDICALA PRIMARA


Termenul asistenta medicala primara defineste furnizarea ingrijirilor de sanatate cuprinzatoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sanatate, in contextul unei relatii continue cu pacientii, in prezenta bolii sau in absenta acesteia. Asistenta medicala primara se poate asigura prin practica individuala a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor in grupuri de practica, in locatii comune sau prin integrarea functionala a unor cabinete cu locatii distincte. Conform definitiei elaborate in anul 2002 de catre Societatea Europeana de Medicina de Familie (Wonca Europe) medicina de familie este o disciplina academica si stiintifica ce are un continut propriu educational, de cercetare, de medicina bazata pe dovezi si de activitate clinica, precum si o specialitate clinica orientate spre asistenta primara. Principalele caracteristici ale MF sunt: 1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces nelimitat solicitantilor rezolvand problemele de sanatate ale tuturor persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici. 2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de coordonare a ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri primare si se situeaza la interferenta cu alte specialitati, unde isi asuma responsabilitatea de reprezentat al pacientului. 3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in care acesta traieste. 4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o comunicare efectiva si fireasca medic pacient. 5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor determinate de nevoile pacientului. 6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si incidenta bolilor in colectivitate. 7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice ale pacientilor. 8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadium precoce, proces care poate solicita deseori un caracter de urgenta. 9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tinta si efectiva. 10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.

11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor fizica, psihologica, sociala, culturala si existentiala. Prin urmare, conform specificului activitatii, medicii specialisti MF / MG acorda o ingrijire coerenta si continua a indivizilor indiferent de boala, varsta, sex, etc. ei respecta intotdeauna identitatea individului si tine cont de contextul familial, comunitar si cultural al acestuia, in acest sens avand o responsabilitate profesionala atat fata de pacient, cat si fata de comunitate. Deasemeni, medicul de familie monitorizeaza afectiunile in stransa corelatie cu factorii fizici, psihici, socio-culturali si existentiali ai pacientului.

ISTORIC: La noi in tara dupa o lunga perioada de timp in care medicina de familie nu a existat sau cel mult era denumita generic MEDICINA GENERALA asistam in prezent la redescoperirea medicinei de familie ca parte integranta a sistemului de invatamant universitar si postuniversitar, si implicit recunoasterea ei ca specialitate clinica distinctive. Daca la inceput intreaga medicina putea fi practicata de un singur om, in prima parte a secolului trecut datorita progresului tehnologic si a informatiei acumulate in practica medicala, s-a impus specializarea in medicina. Acest process a fost bine venit deoarece pe de-o parte exista necesitatea rezolvarii la cel mai inalt nivel a problemelor medicale, sip e de alta parte de tentatia abordarii partiale a organismului uman. Cu tot acest success al medicinei tehnologice, uneori extreme de performante, astazi ea isi dezvaluie limitele legate mai ales de pacient ca om. Oricat de performanta ar fi medicina tehnologica, ramane un vast abis intre sanatate si posibilitatea atingerii ei, astfel incat medical de familie trebuie sa cunoasca atat posibilitatle tehnologice cele mai noi ale medicinei, dar sis a sties a asculte pe pacient cu toate problemele lui (sperante, idei, angoase si necesitati). Prin urmare, MF trebuie sa realizeze un echilibru intre tendinta centrifuga - moderna de supraspecializare sic ea centripetal conservatoire de abordare globala a "intregului" care este omul cu toate problemele lui. Medicina de familie a fost cea mai veche ramura in cadrul profesiei de medic si ea se baza pe consultul pacientilor si famiilor acestora intr-un anumit context social si cultural. In prezent se fac eforturi pentru a creea specialisti abili si capabili sa priveasca in dinamica cel putin din trei puncte de vedere orice problema de sanatate: v Un punct de vedere biomedical (care este fiziopatologia problemei?);

v Un punct de vedere psihomedical (ce gandeste, cum actioneaza si cum se impaca pacientul cu boala sa?) si in sfarsit v Un punct de vedere sociologic (impactul suferintei pacientului cu familia, societatea si cu gradul cultural al acestuia). Daca se reuseste abordarea echidistanta a celor trei aspecte, atunci medical a reusit sa asigure un diagnostic precoce si implicit un tratament si o profilaxie potrivita. Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale catre pacientii: a) asigurati, inscrisi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasigurati. Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati: a) interventii de prima necesitate in urgentele medico-chirurgicale; b) activitati de medicina preventiva; c) activitati medicale curative; d) activitati de ingrijire la domiciliu; e) activitati de ingrijiri paliative; f) activitati de consiliere; g) alte activitati medicale, in conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activitati de invatamant in specialitatea medicina de familie, in cabinetele medicilor instructori formatori; i) activitati de cercetare stiintifica; j) activitati de suport.

II Dispensarizarea bolnavilor cu hepatita cronica


Hepatita cronic este definit ca inflamaie cronic a ficatului de etiologie divers demonstrat prin modificri clinice, biochimice, morfologice, modificri care au o durat mai mare de 6 luni. n funcie de manifestrile clinice, biochimice i morfologice, hepatitele cronice se clasific n hepatite cronice persistente i hepatite cronice active (moderat active i foarte active) reprezentnd stadii evolutive ale aceleiai boli. Obiectivele dispensarizrii hepatitelor cronice 1) Aprecierea tendinei de evoluie natural a bolii prin studiu clinic, biologic, histologic 2) Evitarea noxelor hepatice (vaccinuri, insecticide, medicamente) i favorizarea procesului de vindecare prin mijloace: igieno-dietetice, medicamentoase, fiziobalneo-climatoterapice 3) Intervenia terapeutic activ (internare) n perioada activ a hepatitei cronice sau

altor complicaii ale bolii - pusee de citoliz - pusee colestatice - retenie hidro-salin - insuficien hepatic 4) Asistena psihologic i favorizarea integrrii sociale - coal - ncadrarea ntr-o munc util social n funcie de capacitatea funcional

Planul de dispensarizare va cuprinde:

I. Msuri cu caracter general


1. Regim de activitate Repaosul fizic: reprezint un principiu de baz n hepatita cronic Nu trebuie impuse limitri nejustificate, invalidante psihic Repaosul fizic i psihic: obligatoriu n toate formele active (sau n perioada de activitate a bolii pe toat durata ei, n prezena sindromului de citoliz i a modificrilor importante a testelor inflamatorii Efectele favorabile asupra ficatului sunt: a) amelioreaz circulaia hepatic b) scade concentraia de metabolii toxici pentru ficat rezultai din activitatea muscular i scade ncrcarea funcional a celulei hepatice c) favorizeaz regenerarea hepatocelular Regimul de activitate trebuie s fie adaptat formei clinice i momentului evolutiv. 1.1. Hepatita cronic agresiv cu semne marcate clinico-biologice i morfologice de activitate i n perioadele icterigene este obligatoriu repaosul permanent la pat (de tip sanatorial) 6-8 luni. 1.2. Hepatita cronic cu evoluie spre stabilizare n primul an de tratament se recomand: - repaos absolut la pat 14-15 ore pe zi - se ntrerupe colarizarea; activitate moderat n cas, plimbri n al doilea an de tratament dac evoluia este bun se recomand colarizarea la domiciliu. Se recomand rentoarcerea la restricii de activitate n caz de mbolnviri infecioase intercurente. Se recomand climatoterapie: deal sau subalpin de 2 ori pe an (Zbala, Climneti) Cura de soare este contraindicat. Se va evita frigul pentru c crete efortul hepatic. Curele hidrominerale sunt contraindicate n prezena semnelor de activitate. Se recomand n suferinele bilio-duodenale asociate. II. Msuri cu caracter funcional - pentru leziunile distrofice hepatocelulare - pentru stimularea regenerrii hepatocelulare

Se recomand: 1. Vitaminoterapia: - B2, B6 (intr n compoziia unor enzime hepatocelulare) - B12 (anabolizant general i local, stimuleaz regenerarea hepatic) 2. Glucide (glucoz per os, iv, perfuzie) - rol energetic - protecie hepatic, refacerea glicogenului hepatic 3. Aminoacizi - hidrolizate de proteine (per os, perfuzie) - metionin (n ficatul gras) 4. Acidul aspartic i acidul glutamic (amelioreaz metabolismul hepatic) 5. Bazele azotate sau precursorii lor - amelioreaz sinteza acizilor nucleici - efect antinecrotic - stimuleaz regenerarea hepatocelular 6. Fosfolipidele sau precursorii lor 7. Stabilizatori ai membranei hepatocitului, scznd nivelul transaminazelor (Silimarina) Medicul va dispensariza pe toat durata tratamentului cazurile care primesc tratament antiinflamator imunosupresiv i antiviral cunoscnd efectele secundare ale acestei terapii.