SCOALA POSTLICEALA ,,SF.

IOAN,,
Ingrijiri nursing ale pacientului cu rujeola
Prof. Mariana Ghica

CLASA II D
Definitie:
Rujeola este o boala infecto-contagioasa, provocata de virusul rujeolic.
In prezent, datorita vaccinarii, boala poate apare dupa 5-7 ani de la vaccinare sau, la orice
virsta, in cazul persoanelor nevaccinate.

Etiologie:
Boala este produsa de virusul rujeolic ce face parte din familia Paramixovirusurilor
Virusul are rezistenta scazuta in mediul extern si se cultiva pe medii uzuale.
S-a dovedit ca in cazul in care din structura virusului rujeolic lipseste o proteina
principala, polipeptidul M, virusul devine defectiv, declansind, in timp, panencefalita
sclerozanta subacuta (PESS).
Se suspicioneaza implicarea virusului rujeolic in declansarea sclerozei multiple si a
lupusului eritematos sistemic.
Epidemiologie
- Sursa de infectie este reprezentata de omul bolnav cu forme tipice sau atipice de
boala.
- Nu exista stare de purtator.

-Transmiterea bolii se realizeaza direct, prin intermediul secretiilor nazofaringiene si

indirect, prin obiectele proaspat contaminate cu picaturi Flügge.
-Receptivitatea este generala.
Copiii prezinta protectie la nastere pina la 6 luni, datorita anticorpilor materni
antirujeolici transmisi transplacentar.
Forme usoare de boala (fara eruptie) pot face copiii protejati cu imunglobulina standard.
Patogenie:
- poarta de intrare (mucoasa nazo-faringiana sau conjunctivala)

Incubatia bolii
Este de 8-14 zile (mai prelungita in cazul administrarii de imunoglobulina
standard).

Perioada preeruptiva sau catarala- este de 3-4 zile

Se caracterizeaza printr-un debut gradat, cu febra (38°- 40°C), cefalee,
aparitia fenomenelor catarale (triplu catar: ocular, nazal, traheobronsic),
tuse seaca iritativa, rinoree, disfonie, stranut, manifestari clinice, care in
ansamblu, realizeaza “faciesul de copil plans”.
Uneori, catarul laringian este foarte accentuat constituindu-se “crupul
rujeolic”.
La nivelul cavitatii bucale, se instaleaza expresia enantemului bucal: (mucoasa bucala este
congestionata, limba este saburala; pe acest fond poate apare uneori un “picheteu
hemoragic”)
Patognomonic este prezenta semnului Köplik (cateva micropapule albe sau albastru deschis
cu aspect de “graunte de gris”, localizate la nivelul mucoasei jugale in dreptul ultimilor
molari si a santului jugomaxilar.
Semnul Köplik apare in perioada preeruptiva si dispare treptat in primele 2-3 zile din
perioada eruptiva.
Uneori, copiii prezinta si tulburari digestive (dureri abdominale difuze, greturi si varsaturi
alimentare, citeva scaune diareice).
Ca simptomatologie nervoasa, este prezenta iritabilitatea, cefaleea, pot apare si convulsii
tonico-clonice (la sugar si copilul mic).
Febra scade pentru cca.12h-16h, reaparind in perioada de stare.
Perioada de stare (perioada eruptiva)
Pacientul prezinta febra (39°-40°C), iar simptomatologia nervoasa se accentueaza; tulburarile
digestive sunt similare perioadei preeruptive.
In aceasta perioada apare eruptia, care se caracterizeaza prin:
• apare initial retroauricular -pe ceafa, frunte si obraji- si se generalizeaza in urmatoarele 24
de ore, la nivelul toracelui, membrelor superioare si inferioare, avind un caracter centrifug;
• este asimetrica, cu zone de tegument indemn si dispare la digitopresiune, avand aspect de
“stropit cu vopsea”;
• elementul de baza este macula, care are un caracter catifelat la palpare si se organizeaza in
placi si placarde.
• in formele grave de boala, poate avea un caracter hemoragic sau cianotic (forme
hipertoxice);
• in cazul administrarii de imunglobulina standard, eruptia este discreta
Manifestarile respiratorii initiale de traheobronsita acuta, se pot agrava pina la aparitia
fenomenelor de bronsiolita capilara sau laringita acuta striduloasa (crup rujeolic).
Perioada posteruptiva (convalescenta)
Convalescenta se caracterizeaza prin:
• scaderea febrei (dupa o perioada de 7-8 zile de la debut);
• disparitia treptata (in ordinea aparitiei) a eruptiei, cu persistenta unui “aspect marmorat” a
tegumentului (aspect galben-brun).

Complicatiile si prognosticul
Complicatiile se datoresc:
• fie virusului rujeolic, acestea fiind: crup rujeolic, bronsiolita capilara, meningoencefalita (in
perioada de stare),
• fie suprainfectiei bacteriene, aparand: pneumonii, bronhopneumonii, conjunctivite
purulente, stomatite, angine, otite supurate, sinusite, reactivarea proceselor TBC.

Prognosticul este rezervat, in functie de forma clinica, terenul pe care evolueaza boala si
complicatiile aparute.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
a) date epidemiologice: antecedente vaccinale, contact cu bolnavi de rujeola;
b) date clinice: sindrom infectios (febra peste 38°C), facies “de copil plans”, semn
Koplik prezent, eruptia specifica;
c) date paraclinice:
- nespecifice: VSH normal si leucopenie;
- specifice, care evidentiaza virusului rujeolic: direct prin imuno- fluorescenta si
indirect prin: reactii serologice efectuate in dinamica (HAI- hemaglutinoinhibare, RFC-;
reactia de fixare a complementului, metoda ELISA de detectare a anticorpilor IgM).
Diagnosticul diferential se face:
• in perioada preeruptiva cu viroze respiratorii (gripa, guturai).
• in perioada eruptiva cu: alte boli eruptive (rubeola, varicela, scarlatina); viroze cu
exantem, enteroviroze (Coxsackie), eruptii alergice, sifilis secundar.
Tratament
Rujeola este o boala fara internare obligatorie, bolnavii fiind izolati la domiciliu 7-10 zile.

Pentru formele necomplicate

Bolnavii beneficiaza numai de un tratament simptomatic: antitermic, antitusiv,
dezobstruante nazale.

Pentru formele complicate

In cazul unor suprainfectii bacteriene- tratament antibacterian;
- uzual, se va administra Penicilina G, Ampicilina, Amoxicilina, Augumentin,
- in cazul alergiei la Betalactamine se administraza (in functie de gravitatea
suprainfectiei) Macrolide (Claritromicina, Azitromicina) sau aminoglicozide
(Gentamicina, Amikacina).
- in cazul instalarii meningoencefalitei, bolnavii beneficiaza de:
• tra tament depletiv cu Manita 1 gr/kgc/zi si/sau sol.glucoza hipertona asociata cu
Furosemid, Cortizon (in functie de caz), Vitamine din complexul B;
• tratament simptomatic: antialgic, antitermic, sedativ.
Profilaxie
Prevenirea bolii se face prin administrarea unui vaccin (ce contine virus viu atenuat), in
doza de 0,5 ml, la varsta de 9-11 luni.
Dupa 1990, schema de vaccinare include doua doze de vaccin, a doua fiind
administrata la varsta 7 ani.
Intre varsta de 12 si 18 ani, persoanelor dublu vaccinate, li se mai administraza un
rapel (cu vaccin rujeolic la baieti si cu bivaccin -rujeola, rubeola- la fete).

La persoanele contacte si nevaccinate, imunoprofilaxia pasiva se realizeaza prin

administrarea de Imunoglobuline standard (0,25 ml/Kgc la persoane cu teren
imunocompetent si 0,5ml/Kgc la persoane cu teren imunocompromis).
Problemele pacientului

- hipertermie
- obstructia cailor respiratorii
- dispnee cu polipnee
- tuse
- alterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor
- potential de deficit lichidian
- intoleranta la activitati
- risc de infectie a mucoasei bucale
- potential de complicatii ale aparatului respirator, sistemului nervos
(encefalita)
Obiective:
- diminuarea febrei
- diminuarea catarului nazal
- permeabilitatea cailor respiratorii
- diminuarea tusei
- asigurarea echilibrului hidro-electrolitic
- asigurarea unui mediu de siguranta
- confort fizic si psihic
Interventii:
- aplicarea de comprese hipotermizante pe frunte, torace, la nivelul membrelor, de 2-
3 ori/zi
- aerisirea camerei de 2-3 ori pe zi
- umidificarea aerului prin punerea vaselor cu apa rece pe calorifere
- hidratarea corespunzatoare 2000-3000 ml/zi
- administrarea medicatie prescrise
- spalarea fetei de 2-3 ori pe zi cu ceai de musetel folosind comprese sterile
- toaleta cavitatii bucale cu ceai de musetel , aplicarea unor creme simple la nivelul
narinelor
- baia generala este permisa doar in perioada de convalescenta
FIXAREA CUNOSTINTELOR

1. Numiti 5 manifestari de dependenta ale rujeolei.

2. Indicati 5 interventii ale asistentului medical la bolnavul cu rujeola.
Tema

1. Definiti urmatoarele manifestari de dependenta:

- paralizia
- pareza
- monoplegia
- tetraplegia
- paraplegia
- epanșament
- pneumotorax
- hemoperitoneu
- tamponada cardiaca
- diateza hemoragica
2. Enumerati 5 tipuri de tuse.
3. Care sunt indicatiile hemoculturii.