Școala Post liceală ”Henri Coandă” Gherla

LUPSOR EVA Boli infectioase

AN II
Scarlatina

Definitie: Boala infectioasa acuta si contagioasa, cauzata dee anumiti streptococci

betahemolotici din grupaA care secreta o toxina eritrogena ce determina aparitia eruptiei.
Initial boala se caracterizeaz prin angina, varsaturi, febra.

Perioada de incubatie:
- 3-6 zile
- Debut brusc
- Angina
- Dureri in gat
- Roseate intenasa
- Varsaturi
- Cefalee
- Puls rapid
- HTA
Perioada de invazie:
- 1-2 zile
- Angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte, aspect de false membrane, uneori
ulceronecrotice
- Limba incarcata cu deposit cenusiu, albicios
- Apoi descuamarea limbii care ramane rosie
Perioada de eruptie
- Dureaza 2-3 zile
- Exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei
- Masca Filatov – facies palmuit
- Semnul Grazovici – pastia
- Prurit
- Modificari circulatorii
- Simptome neuropsihice
Perioada de descuamare : 2 – 3 saptamani

Izvorul de infectie este constituit de:

 Omul bolnav, 10% din bolnavi pot gazdui streptococul in nas si 50% in faringe
 Purtatori convalescenti
 Persoane cu infectii inaparente subclinice sau latente (asimptomatici)
 Purtatori aparent sanatosi cu o frecventa de 4-8% in populatie, in zonele endemice sau in
perioade de epidemii de infectii streptococice.

Caile de transmitere:
 Directe: prin picaturile lui Flugge (eliberate in timpul stranutului si tusei)
 Indirecte: praf, obiecte si alimente (lapte) contaminate

Problemele pacientului
- Hipertemie, alterarea confortului, varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral
infectios, deficit de volum lichidian
- Risc de deshidratare, alterarea nutritiei, izolare sociala, risc de transmitere a infectiei in
caz de neizolare
 - Potential de complicatii, risc de infectare a tegumentului, adinamie, deficit de
autoingrijire

Manifestarile procesului epidemiologic:

Anginele streptococice si scarlatina prezinta o morbiditate de sezon, fiind mai frecventa in lunile
septembrie-noiembrie, in colectivitatile de prescolari, scolari, adolescenti si tineri. Infectiile sunt
de 4-5 ori mai numeroase in mediul urban decat in cel rural. 90% din copii se imbolnavesc pana
la 15 ani, ar grupa cea mai interesata este cea de 5-9 ani.

Masuri de combatere si profilaxie a infectiei:

 Se urmareste depistarea precoce a bolnavilor in focarul de scarlatina, izolarea se face in
spital pe o perioada de 7 zile.
 Se administreaza Penicilina G6 zile (600.000-1.200.000 U/zi). In ziua 7 a (ziua
externarii) se administreaza Moldamin, cu continuarea administrarii inca 7 zile
postexternare.
 Tratamentul purtatorilor se face cu Penicilina V (per os. Ospen) timp de 6 zile 600.000
U/zi.
 Pacientii se urmaresc pentru decelarea eventualelor complicatii tardive prin examene
clinice si de laborator, astfel: examen clinic la 2 si 3 luni de la intrarea in convalescenta.
Examen de laborator la 1,2,3 si 4 saptamani cu efectuarea – examen complet de urina,
VSH, PCR si titrul de anticorpi ASLO.
 Pacientii pot intra in colectivitate dupa 8 zile
 Contactii pacientilor trebuie supravegheati pe o perioada de 10 zile prin exudat naso-
faringian
 Se administreaza profilactic la contacti penicilina V 800.000 U/zi timp de 10 zile.

Interventii:
- Scaderea febrei
- Amelioarrea inflamatiei
- Ameliorarea confortului
- Combaterea pruritului
- Regim hidrolactozaharat
- Prevenirea infectiilor si complicatiilor
- Administrarea tratamentului medicamentos (penicilina, eritromicina, iar la externare
continua cu moldamin); in forme toxice se administreaza gammaglobulina
Școala Post liceală ”Henri Coandă” Gherla
LUPSOR EVA Boli infectioase
AN II

Varicela (varsatul de vant)

Definitie: Varicela este o boala virala benigna, foarte contagioasa, manifestata printr-o eruptie

centripeta, care apare in valuri si realizeaza aspectul macula-papulo-vezicular.

Etiologie
Agentul etiologic al varicelei si al zonei zoster face parte din familia virusilor herpetice impreuna
cu virusurile citomegal si Epstein-Barr.
Primoinfectia  produce la subiectii respectivi (fara anticorpi) varicela, dupa care ramane cantonat
in ganglioni; cand titrul anticorpilor anti Varicela  scade, infectia se poate redestepta
Zona zoster determina, la contactii receptive, varicela. De asemenea la persoanele cu deficit
imun, zona zoster se poate variceliza.

Semne si simptome
- Eruptie pe tegumente, macule, papule, vezicule, cruste cu aspect polimorf
- Pe mucoasa bucala - vezicule care se rup lasand ulceratii cu aspect de afta, cu dureri la
masticatie si salivatie abundenta
- Febra, care poate lipsi

Incubatia dureaza in medie 14 zile.

Prodromul este scurt (1-2 zile) si cu simptome generale discrete: cefalee, febra, indispozitie,
inapetenta. Rareori intalnim febra mare ( 39 grade C), varsaturi,  convulsii.
Perioada de stare (eruptiva) . Eruptia apare sub forma de exantem si enantem. Exantemul este
sub forma de macule pe trunchi, fata, pe scalp si pe member, nerespectand nici o zona de
tegument sau de mucoasa, in aproximativ 6-12 ore, se infiltreaza si se transforma in papule, care
dupa alte 6-9 ore devin vezicule cu continut clar, semanand cu “picaturi de roua”.
La palpare, vezicula variceloasa este depresibila, iar tractiunea lateral o pliseaza. Se rup usor la
microtraumatisme si sunt pruriginoase. In 12-24 de ore lichidul vezicular devine tulbure (prin
invazia de fagocite) si prin rezorbtia sa, central veziculei se infunda (se “ombilicheaza”). In alte
24-48 de ore vezicula se usuca , formandu-se o crusta hematica care va cadea in 5-10 zile.
Eruptia are character poliform sau pluristadial (prezenta concomitenta de macule, papule si
vezicule, cu aparitia de valuri successive la 2-3 zile interval), universalizat (nu respecta nici o
parte a tegumentului) si centripet (predominant pe trunchi si fata). Veziculele apar si pe mocoasa
bucala, conjuctivala ano-genitala si mai rar, laringiana, dar sunt efemere ( doar cateva ore),
erodandu-se si devenind ulceratii superficiale (dureroase)..
Varicela congenitala (transmisa transplacentar) este o varietate foarte rara, teratogena,
produsa cand gravida a contractat varicela in primele 4 luni de sarcina. Letalitatea este de circa
35%.
Probleme:
- Alterarea integritășii pielii, risc de alterare a imaginii corporale
- Potential de complicatii
- Alterarea confortului legat de prurit
- Risc de transmitere a infectiei legat de neizolarea pacientului
Complicatii
Pneumonia variceloasa (primara) este intalnita in special in varicela congenitala, la copiii
imunodeprimati sau in varicela adultului. Ea apare in a 2-6-a zi de varicela, cand eruptia este
maxima. Simptomele sunt de obicei reduse: tuse si jena respiratorie (pneumonie interstitiala).
Encefalita variceloasa apare, in special, la copii intre a 4-7-a zi de boala (1 caz la 10.000
bolnavi). De obicei apare doar ca suferinta a cerebelului (cerebelita), manifestata prin ataxie,
mers nesigur, nistagmus si tremuraturi intermitente.

Complicatii prin suprainfectie: leziunile cutanate se pot infecta cu stafilococ (rezultand :

abcese, flegmoane, pneumonii, septicemia) sau cu streptococci β-hemolitici (rezultand: erizipel,
scarlatina sau glomerulonefrita difuza acuta).

Diagnostic - bazat pe exantemul characteristic si pe notiunea de contact cu un caz de varicela

sau de zona zoster.

Examenele de laborator se practica doar in formele atipice:

-Citodiagnosticul – celule gigante, cu multi nuclei.
-Evidentierea antigenului viral.  Leucograma este necaracteristica.

Tratament - in formele severe sau in complicatiile prin virus se utilizeaza aciclovir 30

mg/kgc/zi, in 3 prize (intravenos) la 8 ore interval, timp de 5-10 zile.

Interventii :
- Igiena tegumentelor cu apa alcoizata
- Baie dupa caderea crustelor
- Pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudra
- Igiena cavitatii bucale
- Educatia pacientului de a nu se scarpina
- Supravegherea pentru a observa unele complicatii