Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scarlatina
Prof. Coord.
2021
Scarlatina
Scarlatina este o boala eruptiva infecto-contagioasa acuta specifica copilariei, mai
frecventa sub varsta de 10 ani, determinata de variate tipuri de streptococi beta-hemolitici de
1
grup A toxigeni. Clinic, scarlatina se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, stare generala
modificata, angina si eruptie micropapuloasa eritematoasa caracteristica, urmata de descuamare
tegumentara.
Agentul cauzal este Streptococcus pyogenes, cu variate serotipuri toxigene din grupul A si care
produc beta-hemoliza (clasificarea Lancefield).
Epidemiologia scarlatinei
Scarlatina este raspandita pe intregul glob, dar epidemia domina indeosebi in zonele
temperate. In Romania in ultimii ani morbiditatea prin scarlatina a fost relativ constanta, de
13,42 la 100.000 locuitori.
Grupa de varsta cea mai afectata de scarlatina este de 5-9 ani, mai frecvent de 4-5 ori in mediul
urban fata de cel rural. Sub varsta de 1 an, scarlatina apare in mod exceptional.
Raspandirea scarlatinei se face pe cale aerogena, prin norul Flügge si prin obiecte, maini
murdare si produse alimentare (lapte si lactate, inghetata, salata de oua, etc.) contaminate cu
streptococul beta-hemolitic de grup A. Transmiterea scarlatinei este posibila si prin infectarea
arsurilor, a altor leziuni cutanate, a plagilor operatorii (in cadrul scarlatinei extrafaringiene sau
chirurgicale).
Contagiozitatea persoanei bolnave de scarlatina dureaza atata timp cat streptococul este prezent
in nas, faringe, tegumente, dupa aplicarea penicilinoterapiei ea reducandu-se foarte mult, la
cateva zile.
Dupa vindecarea bolii se obtine o imunitate antitoxica durabila, care confera protectie fata de
o noua imbolnavire de scarlatina, dar nu si fata de alte infectii cu alte serotipuri de streptococ
beta-hemolitic.
Patogenia scarlatinei
2
eritrogena, difuzata in organism pe cale sanguina, determinand sindromul toxic al
scarlatinei (febra, cefalee, greata, varsaturi, exantem caracteristic).
Debutul: brusc, cu febra ridicata 39-40°C, angina, varsaturi, cefalee, odinofagie, stare generala
modificata, uneori dureri abdominale.
Limba initial saburala, acoperita cu un depozit cenusiu albicios in prima zi, se depapileaza de la
varf spre baza, realizand la 4-5 zile de la debutul scarlatinei aspectul de „limba zmeurie”, cu
reepitelizare „limba lacuita”, in perioada de convalescenta. Acesta succesiune reprezinta ciclul
lingual, care dureaza 8-9 zile si care este atat de specific, incat permite de multe ori stabilirea
diagnosticului de scarlatina.
Faciesul este tipic, descris ca “masca lui Filatov”, cu paloare peri-buco-mentoniera, hiperemie
intensa a buzelor prin contrast „buze carminate” si cu congestia pometilor obrajilor.
La nivelul plicilor de flexie ale membrelor, mai ales la plica cotului, eruptia ia un aspect
caracteristic hemoragic, de linii echimotice, situate transversal, din cauza microtraumatismelor
3
produse de miscarea membrelor, semn descris de Grozovici si Pastia. Semnul persista una sau
mai multe zile si dupa stingerea eruptiei, fiind util in diagnosticul retrospectiv al scarlatinei.
In scarlatina hipertoxica exantemul poate fi pal, trecand neobservat sau alteori este cianotic,
realizand aspectul de „scarlatina albastra”.
In cazul bolnavului de scarlatina febra se mentine ridicata, scazand la normal in 2-3 zile
de la introducerea penicilinoterapiei. In formele severe, toxice ale scarlatinei, apar:
colaps
artralgii toxice.
streptococica
4
stafilococica, extrem de rara cu poarta de intrare extrafaringiana, eruptia scarlatiniforma
fiind data de hemolizina si alte toxine produse de unele tipuri de stafilococ.
la varsta de 1- 3 ani (scarlatina apare inca sub frecvente forme atipice)
de reinfectii in familie sau colectivitate, fiind produsa de acelasi sau alt serotip de
streptococ.
Reimbolnavire – aparitia unei boli dupa mai mult de 6 saptamani de la prima imbolnavire sau
dupa mai multe luni sau ani, printr-o noua infectie cu streptococ beta-hemolitic (mai frecvent la
bolnavii tratati).
Complicatiile scarlatinei
alergice (tardive) – apar cel mai frecvent intre a 15-a si a 25-a zi de boala (reumatismul
articular acut si glomerulonefrita acuta).
5
Diagnosticul scarlatinei
leucocitoza cu neutrofilie
usoara eozinofilie
VSH crescut
rar cilindrurie.
Dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian si nazal se vor
transporta in maximum doua ore la laborator. Daca acest interval se va prelungi, tampoanele se
introduc in eprubete ce contin mediu selectiv imbogatit: mediu Pick sau bulion Todd-Hewitt
Titrul ASLO creste in convalescenta si mentinerea crescuta peste 200U, exprima evolutia catre
sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive.
Dupa o angina streptococica, titrul ASLO creste in 2-3 saptamani, atinge nivelul maxim la 5
saptamani si scade apoi lent, pana la 6-12 luni, in cazul in care boala se vindeca (in infectiile
streptococice netratate titrurile ating valori maximale pana la 2500 u/ml).
6
Tratamentul scarlatinei si prevenirea acesteia
Scarlatina este o boala de izolare si internare obligatorie in spital, care dureza 7 zile. Repausul la
pat este indicat pentru primele 6-7 zile de boala. Nu se vor interna in acelasi salon bolnavi noi
impreuna cu cei convalescenti.
Izolarea, repausul relativ si controlul medical se vor prelungi inca 2-3 saptamani in
convalescenta, pentru a preveni si depista eventualele complicatii imunologice cauzate de
toxinele streptococului.
Dupa externare bolnavii de scarlatina vor fi dipensarizati trei luni prin examen clinic
lunar si cu examen de urina, saptamanal in prima luna de convalescenta; VSH, ASLO si
fibrinogen la 1, 2 luni, pentru a surprinde eventuale complicatii.
Suspectii de scarlatina vor fi tratati la fel ca bolnavii, pana la confirmare sau infirmare.
Purtatorii de streptococ sunt tratati cu penicilina sau macrolide timp de 7 zile, iar purtatorii
reumatici 10 zile, in doza dubla.
7
Contactii din focar (membri familiei, colegii, toti cei care au intrat in contact cu persoana
bolnava) vor fi supravegheati clinic timp de 10 zile, prin consult medical la 2-3 zile.
In colectivitatile de copii in care au aparut cazuri se va face triaj epidemiologic zilnic, timp de 10
zile de la aparitia ultimului caz de boala.
Dezinfectia in focar de scarlatina se face cu dezinfectanti uzuali, cloramina 1%, bromocet 1%,
formol 5%, etc.
Bibliografie
Ghidul Angelescu