Sunteți pe pagina 1din 3

Referat boli infecto-contagioase

Sabezan Moldovan Aurora


Anul II – B

Scarlatina

Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub


vasta de 10 ani. Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale,
enantem (angina streptococica, ciclu lingual) si exantemul caracteristic (eruptie
tegumentara maculo-papuloasa, urmata de descuamare tegumentara).
Este determinata de actiunea unei toxine eliberate de catre streptococii beta-hemolitici de
grup A. Transmiterea se face pe cale respiratorie, prin tuse, stranut, ras, vorbit, de la
bolnavii cu scarlatina, cu angina streptococica sau purtatorii sanatosi de streptococ beta-
hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.
Streptococii fac parte din flora normala a omului si animalelor, gasindu-se in mod
normal in tractul respirator superior. Dupa natura unui antigen din peretele celular,
streptococii se impart in grupe serologice notate cu litere mari ale alfabetului latin: pana
in prezent se cunosc serogrupele de la A la H si de la K la V. Din punct de vedere al
patogenitatii cel mai important este grupul A urmat in ordinea frecventei de C, G, B, D si
F. In acelasi timp se clasifica si in functie de tipul de hemoliza pe care-l determina (la
cultivarea in laborator), in: alfa-hemolitici (hemoliza incompleta), beta-hemolitici
(hemoliza completa) si nehemolitici.
Agentul etiologic al scarlatinei este streptococul beta-hemolitic de grup A, care se
transmite pe cale respiratorie, direct: prin picaturile de saliva raspandite in atmosfera in
timpul vorbirii, stranutului, rasului etc. sau indirect, prin obiecte contaminate si mai rar,
pe cale digestiva.
Scarlatina este o boala infecto-contagioasa sporadic-endemica, cu aparitia unor
focare epidemice mai ales in colectivitatile de copii. Copiii sub varsta de 10 ani au o
receptivitate mai mare pentru scarlatina, grupa de varsta cel mai frecvent afectata fiind 5-
9 ani; baietii sunt mai des afectati decat fetele si apare cu o frecventa de 4-5 ori mai mare
in mediul urban decat in mediul rural. De asemenea s-a constatat o periodicitate sezoniera
de toamna-iarna si multianuala, aparand epidemii la 5-6 ani.
Izvorul de infectie este reprezentat de catre:
- bolnavii cu scarlatina: care sunt contagiosi incepand de la sfarsitul perioadei de
incubatie, in perioada de debut, in perioada de stare 1-2 zile dupa inceperea tratamentului
cu penicilina; in absenta tratamentului, pot fi contagiosi si in perioada de convalescenta,
pana la 10 saptamani
- bolnavii cu angina streptococica, determinata de o tulpina de streptococ beta-hemolitic
care are capacitatea de a secreta toxina eritrogena responsabila de aparitia scarlatinei
- bolnavii cu forme usoare de boala, care pot trece neobservate sau purtatorii sanatosi de
streptococ beta-hemolitic tip A; se apreciaza ca aproximativ 20% din populatie este
purtatoare de streptococi beta-hemolitici la nivelul orofaringelui.
Odata patrunsi in caile respiratorii, streptococii se inmultesc la nivelul faringelui,
determinand local angina („rosu in gat”) si elimina o toxina (eritrotoxina) care difuzeaza
in organism determinand aparitia eruptiei cutanate caracteristice.
Dupa scarlatina ramane o imunitate durabila, bazata pe anticorpi antitoxina.
Perioada de debut

Dupa operioada de incubatie care variaza intre 2-6 zile, boala debuteaza brusc cu
febra, alterarea starii generale, varsaturi si odinafagie (dureri de gat la inghitit). Febra
poate atinge valori de 39-40C, fiind frecvent precedata defrisoane si insotita de tahipnee,
tahicardie; la sugari si copii mici se poate insoti de agitatie si chiar convulsii.
La examinarese constata prezenta anginei eritematoase (rosu in gat), de culoare
rosu-intenssi adenopatie submaxilara silatero-cervicala, care este intotdeauna prezenta.
De asemenea aparmodificari si la nivelul limbii, care urmeaza un ciclu caracteristic
peparcursul evolutiei bolii; in perioada de debut, este acoperita de un depozitalbicios,
dand aspectul descris ca „limba de portelan”. Angina eritematoasa simodificarile de la
nivelul limbii, care apar in scarlatina constituie ceea ce se numeste enantemul scarlatinos.
Fata are unaspect caracteristic cu paloare in jurul gurii si congestia (roseata)
obrajilor, semn descris ca „masca lui Filatov” sau „faciesul palmuit”.
Perioada de stare

Exantemulscarlatinos apare dupa 24-48 de ore de la debut: difuz, rosu intens,


stacojiu, punctat de mici papule rosii, aspre la pipait; mai intens pe fataantero-interna a
membrelor, la plicile de flexiune si mai ales la plica cotuluiunde apare o linie transversala
usor hemoragica (semnul Pastia), care este mai persistenta; pe fata nu este exantem
puctiform, ci o congestie intensa a obrajilor, buze carminate si cu o paloare in jurul gurii,
(facies palmuit sau masca lui Filatov).
Enantemulconsta in angina eritematoasa insotita de adenopatiile cervicale si
submaxilarecu ganglionii mariti in volum, sensibili la palpare, dar fara
fenomenesupurative, cu modificari linguale caracteristice, cunoscute sub denumirea
deciclu lingual. Ciclul lingual consta in modificarea aspectului limbii de la ozi la alta; nu
lipseste niciodata fiind patognomonic:
- in prima zi:depozit alb-slaninos (limba de portelan)
- a 2-a zi :se descuameaza dinspre margini spre baza
- a 3-a zi :varful este descuamat insa baza prezinta depozit alb
- a 4-a zi: limbadescuamata total, se vad papilele (limba zmeurie)
- apoi, inperioada de consvalescenta se reepitelizeaza rezultand aspectul cunoscut
ca „limba lacuita”.
Semnelegenerale se mentin, febra persistand inca 2-3 zile de la
introducereaantibioticului. Doar in formele severe, toxice, se mentioneaza
modificaricardio-circulatorii, cu tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, hipotensiune
arteriala, colaps, hepatomegalie, uneori insotita de subicter, nefrita infocar, simptome
neuro-psihice (agitatie, delir, convulsii, meningism) si artralgii toxice.
Perioada de convalescenta

Dupa 7-14zile de la debut, apare descuamarea furfuracee la nivelul fetei si


lamelara sau in lambouri, la nivelul extremitatilor. Limba se reepitelizeaza, avand
oculoare rosie-inchisa, lucioasa (limba lacuita sau limba de pisica). In scarlatina tratata
precoce cu antibiotice, descuamarea este discreta.
Toti bolnaviide scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile
pentru izolare si tratament. Repausul la pat este recomandat timp de 7-10 zile, dupacare
bolnavul ramane in izolat la domiciliu pana la 14-21 de zile de lainceputul bolii, fiind
urmarit in continuare de catre medicul de familie panala 30 de zile, in vederea depistarii
eventualelor complicatii. Se urmareste examenul de urina si exudatul faringian. Se
considera vindecat, un pacient care dupa 21 de zile de la debutul bolii, la doua exudate
faringiene consecutive nu se mai depisteaza streptococ beta-hemolitic, daca examenele de
urina sunt normale.
Regimul alimentar este hidro-lacto-zaharat in primele zile de boala; pe masura ce
scadefebra si se amelioreaza starea generala si toleranta digestiva, se revine treptat la
regimul alimentar normal.
Tratamentul etiologic consta in antibioterapia cu Penicilina - antibioticul de
electie, inlocuitde macrolide (eritromicina) la persoanele alergice la penicilina. La acesta
seasociaza tratament simptomatic: antitermice (aspirina, paracetamol) si vitaminaC.
Dezinfectia nazo-faringiana este importanta, utilizandu-se faringosept siinstilatii nazale
cu colargol.
Pentru profilaxie, la iesirea din spital se recomanda penicilina de depozit,
Moldamin, care se poate repeta la 10 zile de la externare sau pana la incetarea inflamatiei
si normalizarea ASLO.