Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
produsa de virusul urlian. Boala determina o inflamare a glandelor salivare (in special a
glandei parotide), precum si a pancreasului, sistemului nervos central.
Epidemiologie
transmiterea virusului se face pe cale aeriana, prin picaturile de tuse, stranut si saliva
poarta de intrare a virusului urlian este mucoasa faringiana si cea respiratorie, apoi
trece in sange si se localizeaza in tesuturile amintite mai sus
Simptomatologie
debutul bolii este cu febra 38-39 grade Celsius, febra care dureaza cateva zile
frisoane
astenie, oboseala
sunt prinse si celelalte glande salivare: glanda submaxilara, care prezinta o tumefactie
sub barbie si glanda sublinguala, care prezinta o tumefactie a planseului sublingual
evolutia bolii este usoara la varste mici, crescand in gravitate o data cu varsta, cand
poate afecta glanda mamara, pancreasul, sistemul nervos central si testiculele (orhita);
aceasta evolutie aparand in special dupa varsta de 14 ani.
Diagnosticul
prezenta contactului cu persoana bolnava
examinarea lichidului cefalorahidian (in cazul afectarii sistemului nervos central) care
indica leucocitoza cu neutrofilie
izolarea virusului urlian din culturi de sange, saliva, urina, lichid cefalorahidian
Complicatii
pneumonia interstitiala
conjunctivita
nevrita optica
dacrioadenita
miocardita
hepatita
purpura trombocitopenica
poliartrita migratorie
encefalita
mielita transversa
ataxia cerebeloasa
sterilitate
Tratament
dieta lejera cu lichide in cantitate crescuta (supe, ceaiuri, apa, sucuri naturale de
fructe ), mancaruri semisolide
Profilaxie