Tusea convulsiv

(Pertussis)

Etiologie

Genul Bordetella
B. Pertussis B. Parapertussis B. Bronchiseptica (la animale)

Structura antigenica
B.pertussis posed 8 aglutinogeni Se cunosc 4 serotipuri:

I (1,2,0) II (1,0,3) III (1,2,3) IV (1,0,0)

Variantele I,IV se depisteaz la cei vaccinai i cu forme atipice usoare. Variantele II, III, se depisteaza la cei nevaccinai cu forme severe si medii

Particularitatile B.pertussis
B. pertussis elimina: Hemaglutinina filamentoasa (HAF) Exotoxina Endotoxina Lipopolizaharide (LPS) Citotoxina traheal Adenilatcyclaza (AC) Factorul de stimulare al limfocitelor

Particularitatile B. pertussis

Bordetela pertussis este histaminsensibilizatoare

Leucocitostimulatoare Dermatonecrotica

Hemolitica

 Bordetella pertussis . 3 37. Bordetella pertussis . , .

Colonies of Bordetella pertussis growing on Bordet-Gengou media - small, round, lustrous colonies resembling drops of mercury.

Epidemiologie
Sursa de infecie

- bolnavii cu forme tipice i atipice

- purttorii sntoi (in focar) - cale aerogen (picturi, contact direct cu pacientul)

Transmiterea bolii:

- indirect (prin obiecte contaminate) este rara!

Epidemiologie
Contagiozitatea pacientului - 25 zile. Receptivitatea: copii de virsta precoce 3-6 ani, copii pna la 1 an i nou-nscuii. Indexul de contagiozitate la cei nevaccinati 0,7-0,8 (70-80%). Sezonalitate: toamna-iarana. Periodicitate: fiecare 2 ani. Imunitate: durabila pe via. Letalitatea: pin la 0,01:1000.

Morbiditatea n RM
A fost

menionat la nivel redus morbiditatea prin tusea convulsiv: a.2005 14 cazuri la copii, inclusiv un caz de parapertussis, a.2006 40 cazuri, a.2007 23 cazuri , a.2008 18 cazuri, inclusiv copii n vrst: 0-2 ani 16 copii, 3-6 ani 2.

Patogenie
Poarta de intrare este mucoasa tractului respirator (laringe, trahee, bronshiole, alveole). B. pertussis se multiplica i elimin substante virulente, dar putere invaziv nu are. In lipsa IgA (secretorii), care impedic adeziunea cocobacilului, are loc colonizarea agentului cauzal i eliminarea factorilor toxici.

Local are loc inflamaie cataral, staz, hemoragii i necroza epiteliului tractului respirator, formarea de exudat mucopurulent i astfel, obturarea unor bronii mici ce poate duce la atelectazii i emfizem pulmunar. Bacteremie nu are loc! Endotoxina cocobacilului excit terminaiile nervoase ale nervului vag

Excitaiile

permanente din caile respiratorii duc la formarea unui centru dominant de excitaie (Utomscki) in SNC (bulbul rahidian, in regiunea centrului respirator) peste 10-12 zile de la debut ca rezultat apare tusea in acces spasmodica (ca rezultat al spasmului musculaturii bronice), convulsiv.

Particularitile centrului dominant de excitaie

Dominanta Utomschi sumeaz excitaiile specifice i nespecifice (auditive, emoionale) i raspunde n mod specific - prin tuse in acces

Excitaia iradiaz in centrele din apropiere: voma, vazomotor, musculaturii scheletului

Pastrarea de lunga durat a centrului. dominant de excitaie in forma activ prin raspuns similar la diveri factori (tuse in acces).
Capacitatea de trecere din stare de hiperexcitabilitate in hipoexcitabilitate

Substantele toxice acioneaz asupra sistemului cardiovascular i vazomotor (spasm vascular =>scaderea TA => permiabilitii vasculare => paliditate, acrocianoza, edem facial, semne hemoragice). Deasemenea hypoxia i hipoxemia diferitor sisteme i organe SNC - modificari hemodinamice i encefalice

Sistemul respirator

Pertussis. Bordetella pertussis bacteria enmeshed in the cilia of respiratory epithelial cells lining a bronchiole in an infant with fatal pertussis. hematoxylin and eosin stain, original magnification x 100.

Tabloul clinic
Perioadele bolii: 1.De incubaie 3-14 zile, n medie 7-10 zile. 2.Prodrom (cataral, preconvulsiv) 3-14 zile. 3.Spasmodic, convulsiv de la 2-3 pin la 6-8 sptmni. 4. Declin i convalescen - 2-8 sptmni.

Particularitile accesului de tuse spasmodic (convulsiv)

Aura

(frica, nelinite, stranut); Inspiraie brusc scurt; Seria de secuse expiratorii scurte, afonice; Repriza (inspiraia prelungita sonor); Eliminarea mucusului vscos sau vom.

ACCESELE pot dura de la secunde pin la 2-4 min.

Sint posibile PAROXISME concentrarea acceselor de tuse. Frecvena acceselor de tuse spasmodic se repet in 24 ore de la 510 ori pn la 30-40-50 ori.

Afectarea organelor respiratorii

Apnee: Spasmodica in timpul accesului 30sec-1min Sincopala in afara accesului de tuse pn 1-2 min Pulmon emfizematospertussis Bronita Pneumonie (suprainfecie bacterian) Atelectazii

Afecatrea sistemului cardiovascular

Edemul

faciesului, paliditate,

cianoz Sindrom hemoragic (hemoragii cutanate, epistaxis) Tahicardie TA crescuta

Afectarea sistemului digestiv Sindromul diareic se manifesta la copii pina la 1 an in 24% ca rezultat al actiunii toxinei asupra motoricii intestinale si apariia dismicrobismului

Afectarea SNC
Encefalopatii
Encefalite

(toxicoalergice) la

copii de vrsta fraged

Child has pertussis difficult for him to stop coughing and to get air

 . - (1-2 ).

Pertussis. Bilateral subconjunctival hemorrhages and thick nasal mucus in an infant with pertussis.

Child with broken blood vessels in eyes and bruising on face due to pertussis coughing.

Pertussis. A preschool-aged male with pertussis. Thick respiratory secretions were produced by a paroxysmal coughing spell.

Particularitatile tusei convulsive lascurt (4-7 sub 1 an copii zile). 1. Perioada de incubaie
2. Perioada de prodrom (catarala) 4-7 zile. 3. Perioada spasmodic (convulsiv) prelungita de 50 60 zile. 4. In timpul accesului de tuse poate lipsi repriza. 5. Frecvent se intilnete apnee ( inclusiv sincopal). 6. Este caracteristic hiperemia i cianoza faciesului i mucoaselor bucale. 7. Ulceraie i eroziuni ale frenului lingual. 8. Evoluia este ondulant. 9. Complicaiile sint frecvente din partea SNC, respirator, i mixt infecii. 10.Sint specifice accesele in strnut.

Pertussis. Thick bronchopulmonary secretions of pertussis in an infant.

 . : .

Particularitile tusei convulsive la cei vaccinai

Frecvent forme uoare i medii. Forme severe nu se intilnesc. Complicaii specifice rar. Letalitaea absent. Perioada de incubaie i prodrom prelungit pin la 14 zile. Perioada spasmodic scurt pina la 14 zile. Reprize i vome rar. Sindromul hemoragic i edem al faciesului nu sint caracteristice. Hemoleucograma nemodificat. Evoluia bolii benign.

Formele clinice
Tipice Atipice - abortive - fruste - asimptomatice - purtatorii de B.pertussis tranzitorii pina la 2 sptmni.

Formele clinice
Dup gravitatea bolii 1.usoare 2.medii 3.severe Dup evolutie 1.Benigna (ciclica) 2.Cu complicatii: Specifice Nespecifice (suprainfecii)

Criteriile de gravitate
Intensitatea manifestarilor generale Insuficienta respiratorie Frecvena i caracterul acceselor spasmodice de tuse: 10-15 ori/24 ore usoara 15-25 ori/24 ore medie 25-30 ori/24 ore severa

Criteriile de gravitate
Prezenta apneei spasmodice si sincopale

Prezenta vomei d/a acccesul de tuse

Prezenta si intensitatea sindromului hemoragic Starea generala nesatisfacatoare in lipsa acceselor de tuse Prezenta si intensitatea edemului faciesului Prezenta complicatilor specifice si

nespecifice

Diagnosticul
Indicii de repel n perioada cataral - Contact cu pacieni sau cu persoane cu tuse indelungat - Debut treptat al bolii - Temperatura corpului normal - Starea generala satisfctaoare - Tuse uscata, sciitoare (obsedant) - Tuse rebel la tratament - Lipsa semnelor catarale i auscultative in pulmoni

Diagnosticul

Indicii de repel in perioada convulsiv (spastic) Tusea in acces (cu reprize) Lipsa sindromului cataral

Temperatura corpului normal

Starea general n afara accesului de tuse satisfctoare

Infaisarea caracteristic cu facies i pleoape edemaiate

Prezena semnelor de insuficien respiratorie

Diagnosticul de laborator
Bacteriologic rezultatul precoce la a 3-5 zi, difinitiv la 5-7 zi Serologica RHAP, RA in seruri perechi cu cretere titrului de anticorpi specifici Titrul diagnostic este 1:80 ELISA cu determinarea IgM i IgG Metoda de imunoflorescent clasic i latex-aglutinaie PCR

Complicaiile n tusea convulsiv

Sistemul respirator Sistemul nervos Complicaii hemoragice Complicaii mecanice Complicaii prin suprainfecii bacteriene i virale

Sistemul respirator
Pneumonie Emfizem pulmonar Emfizem mediastinal i cutanat Atelectezii pulmonare Broniectazii Pneumotorax spontan

Pertussis pneumonia in a 7-year-old child who was exhausted from persistent coughing. Obliteration of cardiac borders on the chest radiograph is a common radiographic change of pertussis pneumonia.

 : .

Sistemul nervos
Encefalopatii Encefalite prin mecanism mixt: alergic, hipoxic, toxic

Pareze, paralezii ale nervilor cranieni (III), etc.

Pertussis. Subdural bleeding secondary to whooping cough. In the pre-vaccine era, pertussis resulted in as many as 36,000 deaths annually in the United States, with most deaths occurring in the first 6 months of life.

Complicaii hemoragice

Hemoragii conjunctivale, palpebrale

Epistaxis

Complicaii mecanice
Prolaps rectal Hernie ombilical Rupturi diafragmale Ulceraie al freniului lingual

Umbilical hernia more prominent as a result of persistent pertussis cough in a 4 month old male.

Complicaii prin suprainfecii bacteriene i virale

Bronhopneumonii

Pneumonii
Otite

Sechele tusei convulsive

Broniectazii Emfizem pulmonar Bronite i pneumonii cronice Defecte psihice: neuroze, convulsii epileptiforme, dereglri de vorbire, deficiena mintal, etc.

Diagnosticul diferential
1.In perioada prodromala

Parapertussis Infectii respiratorii Rugeola Bronsite, pneumonii bacteriene 2.In perioada convulsiva Infectia cu virusul RS Mucoviscidoza Bronhoadenita tuberculoas Tumori mediastinale Corp strain in tractul respirator

Tratament patogenetic
Pacienii

vor fi lsai ct mai mult timp la aer liber, curat cu climatul de temperatur i umiditate rezonabil. Eliberarea cailor respiratorii (drenaj postural, aspiraia secreiilor nazofaringiene). Oxigen prin cateter nazal sau masc n forme severe.

Sugarii vor fi aplicai mai frecvent la sn.

Alimentaia trebue s corespund vrstei i s conin ingredientele necesare bogate n vitamine i microelemente. Alimentele trebue s fie uor digerabile, s nu stagneze n stomac, se vor prescrie n mese mici i repetate. Se va asigura hidratarea corespunztoare (ap mineral plat, sucuri, compot, ceaiuri, etc.).

Antitusive: Butamirat sirop, drajeuri Mucolitice Expectorante Antitusive i bronholitice Anticonvulsivante neuroleptice n forme severe Corticosteroizi (n forme severe) Inhalaii Antihistamininice Vitamine

Tratament etiotrop
In perioada cataral sau 1-2 sptmn a perioadei spasmotice:
Macrolide

(sumamed, rovamitin, rulid, eritromicina)

de gen. II, III

Ampiciline
Cefalosporine

Profilaxia nespecific (msuri antiepidemice n focar)

Bolnav: Depistarea activ i izolarea precoce a pacientului la domiciliu sau n seciile de boli infecioase pe o durat de 25 zile de la debutul bolii. Declararea obligatorie a cazului de mbolnvire. Tratamentul bolnavului va dura n formele uoare i medii 1-2 sptmni, iar n cele severe sau/i cu complicaii 2-3 i mai multe sptmni. Admiterea n colectiviti a convalescenilor dup pertussis se va face dup 25-30 zile de la debutul bolii.

Persoane de contact:
Depistarea i supravegherea persoanelor de contact timp de 14 zile de la ultimul caz; Examenul clinic se face de ctre medicul de familie; n colectiviti de copii carantin pe grup timp de 14 zile de la ultimul caz; Aerisirea ncperi i dereticarea umed de 2-3 ori pe zi.

Profilaxia specific

n Republica Moldova este obligatorie i se face conform Programului naional de imunizri cu vaccinul DTP (difteria, tetanus, pertussis), care este administrat copiilor la vrsta de 2, 4, 6 luni (vaccinarea) i 22-24 luni (revaccinarea).Vaccinul DTP se administreaz 0,5 ml, intramuscular, n partea anteriolateral a coapsei, poriunea medie.