TRAHEOBRONSITA ACUTA SI BRONSITA CRONICA

TRAHEOBRONSITA ACUTA

Traheobronsita acuta = inflamatia acuta a mucoasei traheo-bronsice, care afecteaza

preponderent traheea si bronsiile de calibru mare, caracterizata printr-un sindrom bronsitic acut
cu debut recent si durata scurta, neasociat cu modificari radiologice pulmonare.

ETIOLOGIE
Factori favorizanti:- exogeni:- fumat, poluare ,frig, umezeala ,malnutritie,stres
- endogeni:- focare de infectie cronice: dentare, amigdaliene, sinusale
- hipogamaglobulinemie
- deficit de Ig A secretorie
Factori determinanti:
INFECTIOSI : - virusuri (80%): Adenovirusuri,Mixovirusuri,Coronavirusuri , Mycoplasma
pneumoniae, Chlamidii
- bacterii (20%): Pneumococ, Streptococ aerob si anaerob, Haemophilus
influenzae, Stafilococ, Corynebacterium, Neisseria
ALERGICI :-Polen, corpi bacterieni, medicamente
FIZICO-CHIMICI : (expunere incidentala/profesionala):-fum,aspiratie gastrica,apa de mare,
vapori de amoniac, acetona, hidrogen sulfurat

MANIFESTARI CLINICE
1. Perioada de debut (1-3 zile):
- corelata cu expunerea bolnavului la frig
-manifestări: catar al cailor respiratorii superioare (coriza, angina, laringita), senzatie de
uscaciune a mucoasei faringiene, stare subfebrila, tuse rara şi uscata
2. Perioada de cruditate (3-4 zile):
-febra (38°C), frisoane, cefalee, mialgii
-tusea seaca, frecventa = simptomul dominant
-expectoratie mucoasa in cantitati reduse
-ex. obiectiv: raluri ronflante si sibilante diseminate bilateral
3. Perioada de coctiune(4-6 zile):
-tuse cu expectoratie muco-purulenta abundenta
-raluri bronsice diseminate bilateral, uneori wheezing,
-raluri subcrepitante la baza toracelui

Traheo-bronsitele acute determinate de agentii fizico-chimici – particularităţi :

-debut si evolutie mai dramatica
-frecvent insotite de edem intens glotic si traheo-bronsic, exsudatie fibrinoasa si necroze ale
mucoasei, creând conditii favorabile suprainfectiilor bacteriene.

Traheo-bronsitele alergice – particularităţi :

-sunt precedate frecvent de rinosinuzite alergice
-au un tablou clinic asemanator astmului bronsic: expir prelungit, suierator, sputa bogata in
eozinofile.

EXPLORARI PARACLINICE
Radiografia pulmonara - normală
Probele functionale respiratorii - normale
Hemoleucograma - normală
Examenul microscopic al sputei - nimic caracteristic
In cazul traheo-bronsitelor determinate de agenti chimici, pot fi alterate :
- probele ventilatorii
- concentratia sanguina a gazelor respiratorii

EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC.

Evolutie, in general, spontan spre vindecare in aproximativ 10 zile - prognostic bun
La copii – o forma clinica grava: bronsiolita capilara care poate evolua spre insuf. respiratorie
acuta.
La batrâni si taraţi - complicate frecvent cu bronho-pneumonii
Traheo-bronsitele acute repetate pot constitui o modalitate de producere a bronsitei cronice.
Dupa episodul bronsitic acut apare HRB difuza:
- dureaza 4 saptamani;
- persistenta peste 2-3 luni sugereaza BPOC

TRATAMENT

1. Profilactic:
-combaterea factorilor favorizanti: fumatul, expunere la frig, gaze toxice
-sterilizarea focarelor de infectie (ORL, dentare)
-vaccinare (Polidin 2 fiole/zi, 3-5 zile in anotimpurile reci)

2. Curativ:
a) masuri igieno-dietetice:
- repaus fizic si vocal
- administrarea de lichide suficiente
- evitarea alimentelor reci si a fumatului
b) antibioterapia: durata 5-7 zile
- numai la taraţi si cazurile de suprainfecţie bacteriană.
- Cotrimoxazol (Biseptol) 2 tb x 2/zi,
Ampicilina 2 g/zi, Augumentin, Unasyn, Penicilina
Tetraciclina 2 g/zi sau Doxiciclina 200mg, apoi 100 mg/zi
c) tratament simptomatic.
 combaterea tusei seci:
-derivati de codeina - antitusiv, analgetic, antisecretor de tip opiaceu:
 Codeina fosforica sau Codenal(codeina si fenobarbital) 4-6 tb./zi
 Tusomag 10-20 picaturi x 3/zi
-preparate de narcotina (derivat opiaceu cu efecte mai puternice decât Codeina):
 Tusan mitte cp. de 10 mg, 3 cp/zi
  Tusan forte cp. de 50 mg, 3 cp./zi
-preparat neopiaceu: clofedanol
 Calmotusin 10-20 picaturi x 3/zi
 combaterea tuse productiva: expectorante
 Bromhexin 4-8 tb/zi sau 20 picaturi x 3/zi,
 Ambroxol 3cp/zi
 Acetylcisteina (Fluimucil, ACC) 600 mg/zi

Fenomenele inflamatorii, febra si durerea:

- Paracetamol (0,5 g), 4 tb/zi
-Fervex
-preparate combinate (Humex)
Sindromul obstructiv:
- Miofilin,
-Salbutamol
In formele alergice, spastice:
-Prednison 20-30 mg/zi
- antihistaminice: Clemastin 2 cp./zi,
Aerius, Claritine.
Bronsiolitele acute:
- internare de urgenta
- oxigenoterapie
- antibioterapie, corticoterapie

BRONSITA CRONICA

Bronsita cronica = hipersecretia de mucus suficienta pentru a produce tuse si expectoratie

cronica sau recurenta timp de cel putin 3 luni pe an, minimum 2 ani consecutiv si care nu poate fi
atribuita altor boli pulmonare: tuberculoza, bronsiectazie, pneumoconioze.

ETIOLOGIE
- multifactoriala
Factorii determinanti:
fumatul - corelat cu morbiditatea si mortalitatea bronsitei cronice
- risc crescut la fumatorii de tigari, tigari fara filtru
- calitatea tutunului, numar tigari/zi (numar PA), profunzimea
fumatului, varsta de incepere a fumatului
- fumatorii pasivi: acelasi risc
Mecanismele prin care fumatul determina bronsita cronica sunt:
-interferarea enzimelor oxidative;
-inhibarea miscarilor cililor;
-scaderea cantitatii de surfactant;
-cresterea cantitatii de mucus (pe cale vagala);
-deprimarea activitatii antibacteriene a macrofagelor alveolare;
-cresterea numarului celulelor caliciforme care produc glicoproteina C;
-suprimarea inhibitorilor serici ai elastazei (determina emfizem).
-poluarea atmosferica sau profesionala :dioxidul de sulf , protoxidul de azot ,particulele in
suspensie care rezulta din arderi, monoxidul de carbon, hidrocaburi
-profesii: ind. materiale plastice, bumbac, maturatori, fermieri,viticultori
Factorii genetici:- terenul
- hipogamglobulinemii idiopatice/ selective(deficit de ig A)
- deficit de alfa 1 antitripsina
-infectii bronsice repetate (virale sau bacteriene)
PATOGENIE
Fumatul, poluarea atmosferica, expunerea profesionala initiaza mecanismele patogene la
indivizii susceptibili.
Ele induc:
- hipertrofia glandelor bronsice si cresterea numerica a celulelor caliciforme;
- aparitia de celule inflamatorii in peretele bronhiolelor, ca si in lumenul lor.
Elementul principal - neutrofilia cailor aeriene, constanta si independenta de suprainfectiile
bacteriane.
Neutrofilele - sursa de proteaze si agenti oxidanti toxici → modificari de epiteliu bronsic.
Sunt implicate si citokinele eliberate de celulele epiteliilor agresionate, ce pot modula activitatea
celulelor inflamatorii, fibroblastelor.
Neuropeptidele altereaza tonusul musculaturii si permeabilitatea bronsica.
Afectarea epiteliului bronsic determina descuamarea epiteliului, cu procese reparatorii ce
determina:
- hipertrofie musculara si glandulara
- fibroza peribronhiolara
- neovascularizatie

Particularitatile acestor modificari anatomo-patologice in formele clinice de

bronsita cronica sunt urmatoarele:
-in bronsita cronica simpla: expectoratie mucoasa
-in bronsita cronica purulenta recurenta/persistenta: expectoratie mucopurulenta
-in bronsita cronica obstructiva: leziunea progreseaza catre bronhiile mici si bronhiole
-in bronsita cronica cu dispnee si wheezing:
- obstructie reversibila a cailor aeriene
- tuse si expectoratie cronica
-in boala cailor aeriene mici: bronsiolita cronica.

TABLOU CLINIC
Sarac
Primul stadiu = “bronsita cronica simpla”
- varsta medie ~ 40 ani, fumatori
- tuse cu expectoratie mucoasa matinala (“toaleta bronsica”) initial,
apoi in cursul zilei si seara
Al II -lea stadiu = “ bronsita cronica recurent purulenta”
 - tuse mai intensa, ziua si noaptea
- expectoratie mai abundenta (10-100ml/zi)
intermitent suprainfectata: vascoasa, galbena
- sd. bronsitic prelungit
Al III-lea stadiu = "bronsita cronică obstructiva"  :
- afectarea bronsiolelor
-tusea si expectoratia devin cvasipermanente
-apare dispneea progresiva, wheezing, expir prelungit,
-semne de insuficienta pulmonara cronica: cefalee, cianoza, transpiratii, poliglobulie
-examen fizic: torace emfizematos « in butoi »
hipersonoritate pulmonara
murmur vezicular diminuat
raluri bronsice si subcrepitante
tahicardie
cianoza marcata
Al IV stadiu = "boala cailor aeriene mici" :
-afectarea bronsiilor de calibru mic, cu diametrul sub 2 mm si a bronsiolelor terminale.
-In final - semnele cordului pulmonar cronic: cardiomegalie, hepatomegalie congestiva, edeme

EXPLORARI PARACLINICE
Radiografia pulmonara
- normala
- hiperinflatia pulmonara, cu aplatizarea diafragmului si accentuarea desenului
peribronhoalveolar.
- CPC: cresterea siluetei cardiace si modificarea arcului arterei pulmonare.
Probele functionale respiratorii :
- spirometria simpla:
▪ normala
▪ disfunctie ventilatorie obstructiva
• capacitatea vitala (CV) este normala / diminuata
• VEMS este scazut
• IPB scade <70%
• debitul expirator maxim instantaneu (FEF, MEF)
masurat in momentul eliminarii a:
25% din CV (FEF 25%) scazut → obstructia in caile aeriene mari 50%,75% din CV (FEF 50-
75%) scazut → obstructia in caile aeriene mici
- capacitatea de difuziune a gazelor normala / putin scazuta
- complianta pulmonara usor diminuata
Examenul sputei.
- citologie: celule epiteliale, leucocite, eozinofile si macrofage.
- bacteriologic; in suprainfectii - Haemophilus influenzae, Pneumococ
Hemograma
- poliglobulie (cresterea hematocritului este disproportionala cu cresterea hemoglobinei –
VEM este mare)
- in infectiile intercurente: leucocitoza cu neutrofilie
EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC.
Bronsita cronica evolueaza in mai multe stadii:
-Bronsita cronica simpla.
-Bronsita cronica recurenta.
-Bronsita cronica obstructiva.
-Boala cailor aeriene mici.
Aprecierea prognosticului se face in functie de VEMS:
1,4 litri - Speranta de viata 10 ani
1.0 l ……………………..4 ani
0,5 ….…………………..2 ani
Bronsita cronica evolueaza intr-un numar variabil de ani spre
- insuficienta respiratorie
- cord pulmonar cronic, principalele cauze de deces
mai frecvent:
- ulcerului gastro-duodenal
- cardiopatiei ischemice
- trombo-embolismului pulmonar
- cancer bronho-pulmonar

TRATAMENT
 Profilactic
1. fumatul - propagare antitabagica
- interzicerea fumatului in spitale si policlinici
2. poluarea atmosferica
- bolnavul sa stea in casa sau sa iasa dupa ridicarea cetii
- evitarea expunerii profesionale la noxe respiratorii
- schimbarea locului de munca
3. infectia - evitarea contactului cu persoane cu viroze respiratorii
- evitarea aglomeratiilor in timpul epidemiilor
4. vaccinarea antigripala: in fiecare toamna
5. chimioprofilaxia recidivelor bronsice sezoniere:
- TETRACICLINA 1g /zi, continuu in lunile de iarna
- BISEPTOL 0,5g seara, in lunile de iarna
(in cazul bolnavilor cu sindrom obstructiv sever si recidive frecvente, care ii impiedica in
activitatea cotidiana si ii fac sa intrerupa lucrul)
- tratarea prompta a recidivelor bronsice cu antibiotice 5-7 zile.
 Curativ
a) PATOGENIC:
- tratamentul bronhospasmului
1) Simpaticomimetice
– stimuleaza adenilatciclaza prin cresterea cAMP, cu bronhodilatatie
 ADRENALINA
 IZOPRENALINA (BRONHODILATIN) mai putin indicat decat in astm
Bronhodilatatoare beta 2 selective (prin modificarea formulei izoprenalinei):
 - schimbarea pozitiei gr.OH de pe inelul benzenic-impiedica degradarea prod.de catecol-
orto-metil-transferaza: ORCIPRENALINA, TERBUTALINA
- modificarea structurii lanturilor laterale (creste beta 2 selectivitatea): FENOTEROL,
ISOETHARINA, RIMITEROL
 SALBUTAMOL (VENTOLIN, SULTANOL)
4 mg x 2-3/zi
CI: glaucom, adenom de prostata.
 TERBUTALINA (BRYCANIL)
5 mg x 2-3/zi
 Aerosoli presurizati: ORCIPRENALINA (ASTMOPENT) 0,75 mg
FENOTEROL (BEROTEC) 0,200 mg
SALBUTAMOL (VENTOLIN)
Reactii adverse: - mai reduse in administrarea inhalatorie
- tremor, aritmii, ischemie

2) Teofilina si derivatii sai

 AMINOFILINA (bronhodilatator de electie)
- inhiba fosfodiesteraza cu cresterea cAMP si bronhodilatatie
- CI: repetarea frecventa a inj. i.v.,
- asocierea cu SM => aritmii ventriculare
- doze i.v. - incarcare: 5-6 mg/kg c -> +/- 10 μg (5-15)/ml in 20-30 min.
- intretinere
■ < 1 g/24 h per os: preparate retard, cu eliberare lenta
Reactii adverse: tremuraturi , ameteli , aritmii atriale/ventriculare , stop cardiac

3) Anticolinergice
– inhiba stimulii bronhoconstrictori si faciliteaza stimulii bronhodilatatori prin efect
muscarinic, vagolitic, scaderea concentratiei cGMP
 ATROPINA
 IPRATROPIUM BROMID (ATROVENT)-derivat de atropina cu selectivitate pentru
bronhii (indicat cu precadere in BPOC asociat cu SM)
- 1-2 pufuri x 3-4/zi
 BROMURA DE TIOTROPIUM (SPIRIVA)
- 1 caps/zi
 ingustarea lumenului bronsic prin mucostaza
1) hidratare: lichide, infuzii de plante medicinale, perfuzii (stare grava), umidificarea
atmosferei
2) iodura de K: 1-1,5 g/zi expectorant eficient, usor de manuit.
3) detergenti: ALEVAIRE =bicarbonat 2%+glicerina 5%+tiloxapol
4) substante reducatoare:
fluidifiante, determina bronhospasm, scad actiunea antibacteriana a Penicilinei:
- N-ACETIL CISTEINA (MUCOSOLVIN) 600 mg in 3 doze/zi per os
- CARBOXIMETILCISTEINA (PINATHIOL, TRANSBRONHIN)
5) BROMHEXINA (BISOLVON) - alcaloid 24-32 mg/zi

 ingustarea lumenului bronsic prin infectii

1)Sulfamide:
 SULFAMETIN cp. 500 mg: ziua 1=1 g, ziua 2=500 mg
 BISEPTOL - 2 g/zi 7-10 zile, bactericid (H.influenzae)
- cotraindic. relative: insufic. renala cu creatinina >2 g%
anemia megaloblastica
2) TETRACICLINA -1,5-2 g/zi
- bacteriostatic larg (inclusiv rikettsii si virusuri)
- antibiotic de electie
- efecte secundare: fotodermatoze
afinitate pentru dinti
hepatotoxicitate moderata
- poate interfera actiunea anticoagulantelor , a dicumarolului
- DOXICICLINA (VIBRAMICINA) 200-100 mg/zi
- MINOCICLINA - actiune mai puternica pe stafilococ
3) Aminopenicilinele:
 AMPICILINA - bactericid cu spectru larg
- folosita in infectiile severe
- 2-4 g/zi (rezorb.30%)
 AMOXICILINA (AMOXIL) doze mai mici 0,75 g x 3-4/zi
4) Cefalosporine:
 CEFACLOR (stabil la beta-lactamaza germenilor gram (-) - 3 g/zi
5) Aminoglicozide: -cand celelalte antibiotice nu au dat rezultate
 STREPTOMICINA+ PENICILINA 1 g/zi
 GENTAMICINA+ PENICILINA 2-3 mg/kg c (actioneaza pe
gram(-), dar inactiv pe streptococ)
 KANAMICINA 1 g/zi (in prezenta unei infectii urinare asociate)
 TOBRAMICINA - mai activa decat Gentamicina pe Pseudomonas aeruginosa
- mai putin eficienta pe alte specii

 ingustarea calibrului bronsic prin mai multi factori:

1) Corticoterapia :- formele cu predominanta bronhospasmului rezista la medicatia uzuala
- episoade de insuficienta respiratorie pp.de infectii intercurente
- indicatii - raspuns partial/nesatisfacator la bronhodilatatoare
- VEMS < 1 l/sec
- insuficienta respiratorie severa
 PREDNISON: 20-30 mg/zi, dimineata 5-7 zile (+antibiotic+bronhodil.)
40 mg/zi 2-4 sapt. cu scaderea progresiva la 10-15 mg, apoi inlocuit cu topici
- corticoterapia inhalatorie-mai putin folosita decat in astm
- i.v.-in urgenta

2) ACTH sintetic – indicatii - cazuri refractare la cortizon

-osteoporoza
-atrofii musculare
-ulcer recidivant
- stimuleaza glanda suprarenala
- miorelaxant
 - poate produce inhibarea hipofizei
- atenuarea efectului prin anticorpilor antiACTH.

b) REABILITAREA RESPIRATORIE
TERAPIA FIZICA
- indicatii: obstructia bronsica produsa de alterarea elasticitatii pulmonare
1) gimnastica respiratorie - reeducarea functiei diafragmului
2) exercitii de tuse
3) drenaj postural
4) respiratie cu buzele protruzionate
5) ritmarea efortului cu respiratia

TERAPIA OCUPATIONALA