1

MINISTERUL EDUCAŢIEI MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

ŞI CERCETĂRII ŞI FAMILIEI

LUCRARE DE DIPLOM{

MEDIC COORDONATOR,

#NDRUM{TOR PRACTIC

ABSOLVE
NT,

-2002-
 2

BOALA DIAREIC{
ACUT{

MOTO:

Cel mai de seam[ medic al antichit[\ii,

Hipocrat, a spus: A dob`ndi vindecarea este
 3

mai presus de orice @n ]tiin\a medical[; mai

multe c[I, @ns[, duc`nd c[tre aceast[ \int[,
trebuie s-o alegem pe cea mai pu\in v[t[m[-
toare.Tot el a spus Primum non nocere,
adic[ mai @nt`i de toate a nu v[t[ma.

PLANUL LUCR{RII

A. PARTEA GENERAL{
 4

1. INTRODUCERE
2. DEFINI|IE
3. ETIOPATOGENIE
4. CLASIFICARE
5. TABLOU CLINIC
6. FORME DE DIAREE ACUT{
7. EXAMEN OBIECTIV
8. EXAMENE PARACLINICE
9. EVOLU|IE
10.COMPLICA|II
11.TRATAMENT
12.FORME CLINICO-ETIOLOGICE
13.ASISTEN|A AMBULATORIE DE URGEN|{ A SUGARULUI #N
B.D.A.
14.PROFILAXIA TULBUR{RILOR ACUTE DE DIGESTIE

B. PARTEA SPECIAL{

1. MATERIAL }I METODA (CAZURI CLINICE)

2. TEHNICA DE #NGRIJIRE A BOLNAVULUI
3. CONCLUZII
4. BIBLIOGRAFIE
 5

PARTEA GENERAL{

BOALA DIAREIC{ ACUT{

1.INTRODUCERE
 6

Tulbur[rile acute de digestie ]i nutri\ie (bolile diareice acute),

formeaz[ un capitol important al patologiei infantile, prin morbiditatea ]i
mortalitatea crescut[ la sugari, prin rolul favorizant pe care @l au @n
determinarea unor @mboln[viri secundare de natur[ infec\ioas[ @n apari\ia
distrofiei.
Frecven\a ridicat[ a acestor @mboln[viri se explic[ prin particularit[\ile
morfofunc\ionale ale tubului digestiv la sugari, posibilit[\ile multiple de
infestare a hranei copilului alimentat mixt sau artificial, inciden\a crescut[ a
infec\iilor parenterale ]i influen\a negativ[ a condi\iilor deficitare din mediul
ambiant. Astfel, epiteliul tubului digestiv ]i al glandelor anexe, precum ]i
mecanismele nervoase care regleaz[ func\iile digestive nu sunt complet
dezvoltate ]i de aceea posibilit[\ile de prelucrare a principiilor nutritive sunt
limitate. În aceste condi\ii, orice abatere @n alimenta\ia sugarului (de ordin
calitativ sau cantitativ) duce la tulbur[ri digestive, care au consecin\e asupra
@ntregului organism.
Infec\iile acute ]i cronice influen\eaz[ negativ puterea de asimilare ]i
favorizeaz[ apari\ia sau agravarea tulbur[rilor de nutri\ie. #n acela]i sens
ac\ioneaz[ ]i condi\iile de mediu nefavorabile, (igien[, c[ldur[ excesiv[, ambian\
[ psihic[).
#n sens restr`ns, denumirea de diaree se refer[ la simptonul esen\ial al
bolilor diareice caracteristice sugarului, tulbur[ri acute de digestie ]i nutri\ie, ]i
anume la modificarea scaunelor copilului care devin numeroase ]i aproape
lichide sau chiar apoase.
Sinonime:
- dispepsia acut[ (denumire clasic[ abandonat[ @n prezent) diaree
acut[ (termen @nso\it - obi]nuit - de o men\iune etiologic[)
- gastroenteritele ]i enterocolite acute

II. DEFINI|IE

Boala diareic[ acut[ cuprinde o mare varietate de afec\iuni digestive a

c[ror principal[ manifestare clinic[ (indiferent de form[ clinic[, cauz[, gravitate)
este apari\ia scaunelor care devin frecvente (5,10,20 sau mai multe @n 24 de
ore), abundente ]i lichide, apoase sau mucogrunjoase. Aceasta este consecin\a
unei tulbur[ri, a unei alter[ri @n func\ia tubului digestiv ]i a unei irita\ii simple
sau a inflama\iei peretelui intestinal.
Se define]te ca malabsorb\ia acut[ ]i temporar[ (tranzitorie) a apei,
s[rurilor minerale ]i unor factori alimentari (hidrocarbonate - respectiv,
lactoz[ ]i gr[simi, @n special), duc`nd la evacuarea accelerat[ a con\inutului
intestinal ]i sold`ndu-se cu pierderi.
Principalele pierderi sunt de ap[ ]i electroli\i ]i acestea sunt responsabile
de un grad mai mic sau mai mare de deschidratare, cu sc[dere
ponderal[ acut[ (@n interval de 36-48 de ore).
Dac[ pierderea (corespunz`nd cu sc[derea ponderal[):
 7

- @nsumeaz[ mai pu\in de 5% din greutatea ini\ial[ este vorba de o

form[ u]oar[ de boal[;
- @nsumeaz[ 5 -10% din greutatea ini\ial[ este vorba de forme medii;
- @nsumeaz[ peste 10% din greutatea ini\ial[ este vorba de forme severe,
realiz`nd a]a numita toxicoz[ de exsica\ie sau toxicoz[ anhidermic[;
- @nsumeaz[ 15% sau peste 15% din greutatea ini\ial[ apare coma
dispepticum - iar colapsul, ]ocul anhidermic este bine constituit.

III. ETIOPATOGENIE

Tulbur[rile acute de digestie ]i nutri\ie sunt produse de cauze

determinante ]i favorizante.
Factorii determinan\i, @n ordinea importan\ei sunt:
a) infec\iile enterale, care ocup[ primul loc @n producerea tulbur[rilor
digestive ]i sunt generate de microbi patogeni, cu sediul @n intestin (infec\ia
endogen[), sau care ajung @n tubul digestiv cu alimente contaminate (infec\ia
exogen[).
Infec\iile enterale pot fi produse de diferi\i agen\i patogeni:
- bacterii (colibacili patogeni, salmonelle ]i bacili dizenterici, stafilococi
patogeni, bacilul piocianic etc.)
- virusuri, cum ar fi enterovirusurile (virusul poliomielitic etc.) ]i unele
virusuri care determin[ infec\ii respiratorii (grip[, etc.);
- ciuperci (Monilia), care pot deveni agresive @n condi\iile abuzului de
antibiotice;
- protozoare (parazi\i intestinali, Giardia), care determin[ mai ales diaree
cronic[;
b) infec\ii parenterale (extradigestive), care pot produce diaree, pot fi:
rinofaringita acut[, otita medie supurat[, infec\ia urinar[, bronhopneumonia etc.
c c ) gre]eli alimentare:
- cantitative: supralimena\ia sau subalimenta\ia;
- calitative: (includerea @n diet[ a unor alimente neadecvate
pentru v`rsta respectiv[).

Factorii favorizan\i sunt:

a) prematuritatea ]i dismaturitatea
b) v`rst[ mic[ (nou-n[scut, sugar @n v`rst[ de 1-3 luni)
c) unele diateze constitu\ionale (st[ri alergice inclusiv la laptele de
vac[ sau la alte alimente);
d) deficite imune, chiar ]i tranzitorii
e)  predispozi\ie genetic[
f) factorii de mediu (frigul, c[ldura, factorii meteorologici, igiena
 8

deficitar[ a mediului ambiant);

g) igien[ individual[ deficitar[, @ngrijire neadecvat[.

Exist[ ]i al\i factori etiologici:

- antibiotice pe cale oral[ dup[ un tratament @ndelungat (ampicilin[,

tetraciclin[) ac\ioneaz[ prin sterilizarea florei intestinale saprofite ]i
recolonizarea cu o flor[ patogen[ - @n special Clostridium dificile care
determin[ enterocolita pseudomembranoas[.
- malnutri\ia (distrofia)

IV. CLASIFICARE

Tulbur[rile acute de digestie ]i nutri\ie pot fi clasificate astfel:

- dispepsii (diarei acute), în care se produce o tulburare a procesului
digestiv;
- enterocolite, @n care se adaug[ ]i un factor inflamator intestinal;
Dispepsiile (diareele acute) se @mpart, dup[ gravitate, @n 3 forme:
1. Dispepsia (diareea) acut[ simpl[ (form[ u]oar[); în
aceast[ form[ clinic[ pierderile de ap[ ]i electroli\i care survin @n
decurs de 24-36 de ore reprezint[ mai pu\in de 5% din greutatea
corporal[ ini\ial[.
2. Dispepsia (diarea) acut[ grav[ (toxic[), @n care pierderile
@nsumeaz[ @ntr-un interval scurt @ntre 5-10% din greutatea
ini\ial[.
3. Toxicoza (forma cea mai grav[). Se consider[ c[ exist[ o toxicoz[ de
exica\ie (anhidermic[) de cauz[ diareic[ atunci c`nd pierderile de
lichide sunt mai mari de 10% din greutatea corporal[ ini\ial[.
Dup[ cauza determinant[, dispepsiile se clasific[ astfel:
1. Dispepsii (diarei) primitive sau enterale, care sunt:
- exogene, produse de o gre]eal[ @n alimenta\ie ( alimente nepotrivite
cantitativ ]i calitativ sau alimente contaminate );
- endogene (interven\ia florei intestinale care @]i exalteaz[ virulen\a).
2.Dispepsii (diarei) secundare sau parenterale, determinate de infec\ii
acute extradigestive (afec\iuni ale aparatului respirator, otit[, piodermit[ etc.)
3.Dispepsii (diarei) mixte sau anteroparenterale.

V. TABLOU CLINIC

Manifest[ri clinice ale tulbur[rilor de digestie ]i nutri\ie.

Debutul poate fi brusc sau lent. Sugarul emite scaune mucogrunjoase,

nelegate, cu grunji albicio]i ]i mucus, de culoare galben-verzuie sau scaune
 9

lichide frecvente (8-10/zi) emise @n jet, spumoase cu gaze, s[race @n

substan\e solide (grunji fini ]i mucus) ]i bogate @n ap[ (halomare pe scutec).
Au culoare verde, reac\ie acid[ ]i sunt @nso\ite de colici. Concomitent
sugarul scade @n greutate, de]i primise o alimenta\ie complet[, devine mai
palid, este inapetent, vars[, tonusul muscular este sc[zut, abdomenul se
destinde, pielea @]i pierde luciul, plica cutanat[ se ]terge mai lent.
Se noteaz[ starea de agita\ie, \ipete sau, din contr[, apatie. Monotermia
fiziologic[ este tulburat[, apar diferen\e @ntre temperatura matinal[ ]i
vesperal[. Febra nu dep[]e]te de obicei 38 0C.
#n perioada de stare bolnavul prezint[:
- Simptomele modific[rii st[rii generale
Schimbarea comportamentului se produce de obicei precoce.
Sugarul devine nelini]tit, pl`ng[re\, agitat, @]i freac[ c[lc`iele unde pot
ap[rea ulcera\ii . Somnul este mai pu\in ad`nc ]i de durat[ mai scurt[.
Faciesul, obrajii roz se schimb[.
Sc[derea toleran\ei digestive ]i a rezisten\ei la infec\ii se traduce prin faptul
c[ alimenta\ia corespunz[toare nu mai duce la obi]nuita cre]tere @n greutate.
Curba ponderal[ @nceteaz[ s[ mai fie ascendent[, este sta\ionar[, are oscila\ii
sau @ncepe s[ coboare.Sc[derea rezisten\ei la infec\ii ( imunit ă\ii) se
observ[ de la @nceput ]i determin[ producerea tulbur[rilor digestive sau o
agraveaz[ atunci c`nd exist[ deja.
- Tulbur[ri de termoreglare
Curba termic[ a sugarului s[n[tos prezint[ mici oscila\ii @n jurul a 370C.
Sugarul la s`n are temperatura egal[ diminea\a ]i seara (monotermie), acest
caracter lipsind la cel alimentat artificial.
Nu trebuie uitate nici influen\ele pe care le poate avea mediul extern
asupra temperaturii corpului sugarului.
#n dispepsia acut[ sunt frecvente modific[rile temperaturii normale:
febr[ sau stare subfebril[.
Prezen\a florei survenind de la (@nceput) debut sugereaz[ @n primul
r`nd infec\ia mai ales dac[ nu scade @n primele 2-3 zile, de]i @ntre timp
sugarul s-a hidratat.
#n absen\a infec\iei, febra din dispepsie este strâââââââââîââââââââns
legat[ (ca ]i sc[derea @n greutate) de pierderea apei. Orice deshidratare, de la
un anumit nivel, produce ascensiune termic[.
Setea nesatisf[cut[, inapeten\a, v[rs[turile, administrarea insuficient[ a
lichidelor condi\ioneaz[ apari\ia febrei. Lipsa de ap[ este relativ[ pentru fiecare
sugar ]i se apreciaz[ ]i @n func\ie de compozi\ia hranei.
Proteinele ]i s[rurile minerale consum[ cea mai mare cantitate de ap[,
urmeaz[ apoi hidrocarbonatele iar metaboliz[rii gr[similor nu i se cunoa]te
necesitatea hidric[. De aceea administrarea excesiv[ de proteine ]i s[ruri
minerale sau o alimenta\ie concentrat[ provoac[ febra care s-a numit impropriu
febra alimentar[ ( Finkelstein). Este vorba de febr[ de sete sau de
 10

deshidratare care scade prin reducerea aportului de proteine ]i s[ruri sau prin
cre]terea aportului de ap[.
Hipertermia din dispepsia acut[ rezult[ at`t prin tulburarea fizic[ a
termoregl[rii (lips[ de ap[, acumulare de c[ldur[) c`t ]i prin ac\iunea anumitor
substan\e toxice provenite din metabolism asupra centrului termoreglator.
- Simptome digestive
Inapeten\a - const[ @n refuzul alimentelor primite bine @nainte de
@mboln[vire sau ingerarea incomplet[ a pr`nzurilor (r[m`n resturi @n
biberoane).
V[rs[turile - survenite @nainte de scaunele diareice trebuie s[ ne
fac[ s[ ne g`ndim la posibilitatea apari\iei unei dispepsii, c[ci dintre
numeroasele cauze produc[toare de v[rs[turi la sugar, tulbur[rile digestive
acute r[m`n cele mai frecvente.
V[rs[turile repetate duc la pierderi mari de ap[ ]i electroli\i (@n special
Na ]i K) ]i devin incoercibile dac[ nu se intervine prin administrarea solu\iilor
saline. Diarea este simptom cardinal al dispepsiilor acute, indispensabil pentru
diagnostic, consecin\[ a unei tulbur[ri func\ionale digestive.
Eliminarea scaunului normal este condi\ionat[ de 3 factori:
1. peristaltism normal;
2. secre\ie gastro-intestinal[ normal[;
3. flora microbian[ intestinal[ stabil[ @n ceea ce prive]te localizarea
regional[ ]i componen\a.
#n aprecierea scaunului trebuie avut @n vedere felul alimenta\iei.
- scaunul moale sau semilichid la un sugar la s`n, f[r[ sc[dere @n
greutate ]i f[r[ modific[ri ale st[rii generale reprezint[ o abatere de la
normal a digestiei laptelui de femeie, nu o dispepsie acut[;
- scaunul putrid, care, la sugarul la s`n, poate fi interpretat patologic, este
normal la cel alimentat artificial dac[ este consistent ]i nu este frecvent.
Scaunele @n alimenta\ia natural[ au un miros acri]or, aromat (bogate @n
acizi gra]i), iar @n alimenta\ia artificial[ cu con\inut bogat @n proteine sunt
neutre sau u]or alcaline, cu miros de br`nz[ stricat[.
- scaunul verde, neomogen, grunjos, cu mucozit[\i, al copilului alimentat
natural nu are semnifica\ie patologic[;
- scaunele decolorate, tari, uscate, sf[r`micioase, bogate @n s[punuri de
Ca sau con\in`nd grunji forma\i din acizi gra]i ]i bacterii apar @n
alimenta\ia bogat[ @n lapte de vac[;
- scaunele reduse cantitativ, s[race @n substan\e, de culoare maronie apar
@n cursul dietei hidrice (scaune de ceai);
- scaunul diareic apare ca rezultat al func\ion[rii anormale a acelora]i
factori care determin[ apari\ia scaunului normal ]i anume:
1. exercitarea peristaltismului prin factori iritativi locali sau prin
intermediul sistemului nervos central @n cursul infec\iilor;
2. sc[derea secre\iei gastro-intestinale (supra@nc[lzirea, foamea
etc.) cu perturbarea digestiv[ ]i a resorb\iei;
 11

3. tulbur[rile florei intestinale.

#n dispepsia acut[ num[rul de scaune este de 8-10 sau mai mare @n 24
de ore.
Consisten\a este sc[zut[, scaunul este cel mai adesea grunjos sau
mucogrunjos cu particule de m[rimi diferite (p`n[ la un bob de maz[re) ]i
mucus (produs al secre\iei intestinale) plutind @ntr-un lichid v`scos (scaun
tocat). Alteori este apos cu mare con\inut de ap[, emis @n jet, l[s`nd pe
scutec un halou mare. Culoarea scaunului diareic este cel mai adesea galben-
verzuie sau verde.
Mirosul este de obicei acru, iar reac\ia acid[, prin predominarea
proceselor de fermenta\ie, urmate de formare ]i eliminare de gaze:
- mirosul r`nced ]i reac\ia acid[ indic[ tulbur[ri de absorb\ie a lipidelor;
- mirosul putred ]i reac\ia alcalin[ indic[ tulbur[ri de absorb\ie a
proteinelor.
#n colite, scaunele con\in al[turi de grunji, mucus abundent ]i uneori
s`nge ]i puroi.
Scaunele pur mucoase, f[r[ miros acid sau fetid apar de obicei prin
tulbur[ri de intestin gros.
Caracterele scaunelor se apreciaz[ corect numai la cele recent eliminate.
Scaunul l[sat la aer @]i schimb[ consisten\a, culoarea ]i mirosul.
Semne @nso\itoare ale diareii:
- meteorism abdominal, stare de nelini]te, colici abdominale,
modific[ri prin frecarea c[lc`ielor ( cu producerea posibil[ a ulcera\iilor),
apari\ia eritemului fesier (poate precede apari\ia scaunelor diareice).
Meteorismul abdominal este consecin\[ a acumul[rii gazelor formate prin
fermenta\ia intens[. Se adaug[ un oarecare grad de parez[ a musculaturii
netede intestinale.

Simptomele tulbur[rii metabolismului hidrosalin

Metabolismul hidrosalin sufer[ perturb[ri ]i în dispepsia acut[ nu numai

@n toxicoz[, cu men\iunea c[ @n dispepsia acut[ ele sunt reversibile ]i nu
conduc la st[ri grave de anhidermie, colaps, acidoz[, toxicoz[, com[.

Se traduc clinic prin:

1. Sc[derea @n greutate.
Dup[ diaree este cel mai important semn pentru diagnostic ]i unul dintre
cele mai juste criterii de apreciere a gravit[\ii bolii. Poate @nsuma mai multe
sute de grame @n c`teva zile. Nu se poate pune @n leg[tur[ cu pierderile
organice, c[ci este exclus ca @ntr-un timp at`t de scurt organismul sugarului
s[ piard[ o a]a important[ cantitate de gr[simi, proteine sau glucide. Substratul
este pierderea de ap[ ]i s[ruri minerale.
Pierderea apei nu \ine numai de prezen\a scaunelor ]i v[rs[turilor ci ]i de
eliminarea @n cantitate crescut[ prin piele ]i pl[m`ni. În cazurile u]oare, apa
 12

pierdut[ provine numai din rezervele extracelulare, @n cele grave se elimin[ ]i

ap[ intracelular[.
Hidrolabilitatea fiziologic[ (prematuri, noi-n[scu\i, sugari p`n[ la 3 luni)
precum ]i cea dob`ndit[ (distrofici ]i atrofici, infec\ii prelungite, gre]eli
alimentare) accentueaz[ ]i accelereaz[ pierderea de ap[.
TEORETIC: m[surile terapeutice trebuie s[ vizeze:
- @n primul r`nd - pierderea de ap[
- @n al doilea r`nd - diareea
Modific[rile fontanelei, pielii, \esutului conjunctiv, subcutanat,
musculaturii.

Deprimarea fontanelei este semn clinic important de deshidratare.

Modific[rile aspectului pielii se observ[ chiar din perioada prodromal[ ]i se
accentueaz[ @n timpul evolu\iei. Pielea roz[, neted[, moale, @ntins[ a
sugarului s[n[tos poate deveni palid[, cenu]ie, uscat[. C`nd tulbur[rile
dureaz[ mai mult este @ncre\it[ sau at`rn[, f[c`nd plici ca o hain[ prea larg[.
Aceasta \ine de sc[derea tonicit[\ii \esutului conjunctiv. C`nd pierderea apei
este rapid[, dispare turgescen\a ]i elasticitatea, iar plica cutanat[ format[ @ntre
dou[ degete se ]terge lent.
Musculatura @]i modific[ tonicitatea devenind hiper - sau hipoton[.
Ca semn de irita\ie neurovegetativ[ se noteaz[ transpira\ia extremit[\ii cefalice,
m`inilor, picioarelor, care devin mai reci ]i mai umede.
Se va urm[ri @n special eritemul fesier care poate produce apari\ia scaunelor
net diareice.

VI. FORME DE DIAREE ACUT{

1. Dispepsia (boala diareic[) acut[ simpl[, primitiv[ (enteral[)

Boala debuteaz[ brusc, cu v[rs[turi alimentare, scaune diareice,

febr[ moderat[, simptome care survin la scurt timp dup[ ingestia alimentului
alterat (contaminat).
Dac[ apare dup[ o gre]eal[ alimentar[ (cantitativ ]i calitativ) manifest[rile
clinice sunt insidioase: inapeten\[, rare v[rs[turi alimentare ]i scaune diareice,
subfebrilitate, sta\ionare ]i sc[dere ponderal[, simptome care se intensific[ rapid
dac[ nu se instituie tratamentul necesar.
Ca modific[ri generale, copilul mai prezint[ colici abdominale,
meteorism(flatulen\[) - eliminarea de gaze, stare de agita\ie. Nu apar semne de
deshidratare.
Temperatura poate r[m`ne normal[ sau este moderat crescut[ ]i dispare
dup[ 2-3 zile de tratament.
- Dispepsia (boala diareic[) acut[ simpl[, secundar[ (parenteral[)
Simptomatologia clinic[ este mai accentuat[ dec`t @n forma primitiv[:
v[rs[turile mai numeroase, anorexie rebel[, scaune diareice frecvente.
 13

2. Dispepsia acut[ grav[ (diareea acut[ toxic[ sau pretoxicoza).

#n aceast[ form[ clinic[, tulbur[rile de digestie sunt mult mai intense:
num[rul de scaune diareice este mai mare (10-15/zi), v[rs[turile mult mai
frecvete (5-10/zi), starea general[ se agraveaz[, febra atinge 380-390 C.
Apar semne de deshidratare: persisten\a plicii cutanate abdominale,
deprimarea fontanelei anterioare etc. Copilul scade @n greutate cu 100-150
grame @n 24 de ore, (5-10% din greutatea corporal[), este apatic sau agitat, cu
tegumente cenu]ii, fa\[ tras[.

3. Toxicoza de exsica\ie ( anhidremic[).

Toxicoza este cunoscut[ ]i sub numele de holer[ infantil[ sau
com[ dispeptic[. Este forma cea mai grav[ a tulbur[rilor acute de nutri\ie ]i
digestie, ]i apare de cele mai multe ori ca urmare a unei diarei acute, incorect
tratate, dar poate ap[rea ]i brusc.
Afec\iunea este mai frecvent[ la copilul sub 1 an ]i mult mai
rar[ dup[ aceast[ v`rst[.
Toxicoza este considerat[ ca o veritabil[  catastrof[ metabolic[ @n care
sunt grav afectate func\iile vitale ale organismului ]i anume: circulatorie,
renal[, hepatic[, nervoas[, etc.
Manifest[ri clinice:
Toxicoza poate s[ debuteze brusc, @n plin[ s[n[tate, dup[ ingestia unui
aliment alterat sau nepotrivit, dup[ schimb[ri bru]te ale temperaturii ambiante
(c[ldur[ excesiv[). Dac[ toxicoza urmeaz[ dup[ o dispepsie acut[ netratat[ sau
incorect tratat[ sau este urmarea unei infec\ii parenterale, afec\iunea @ncepe
insidios. #n perioada de stare, tabloul clinic este dominat de starea toxic[ cu
tulbur[ri generale ]i nervoase; foarte important este sindromul digestiv cu
semnele de acidoz[ ]i exicoz[ pe care le determin[.
Sindromul digestiv se manifest[ prin diaree puternic[, 30-40 de
scaune/zi, care sunt la @nceput grunjoase, verzi, apoi apoase, galbene. Sunt
@n cantitate mic[ uneori de abia p[teaz[ scutecul, de cele mai multe ori ur`t
mirositoare.
#n diareea enteral-infec\ioas[, scaunele pot fi mucopurulente sau
mucosanguinolente. Examenul coprobacteriologic poate eviden\ia prezen\a
bacteriilor patogene.
V[rs[turile sunt frecvente, spontane sau provocate de @ncercarea de a
hidrata copilul per os. La @nceput sunt alimentare, apoi devin bilioase,
mucoase ]i la sf`r]it con\in s`nge nedigerat ]i cap[t[ aspectul za\ului de cafea.
Abdomenul este destins, meteorizat, din cauza stazei gastro-intestinale ]i
a ileusului paralitic toxic.
Prin v[rs[turi ]i diaree, organismul pierde o cantitate mare de ap[ ]i
substan\e minerale (NaCl, K, etc.), rezultatul fiind hemoconcentra\ia care
antreneaz[ încetinirea circula\iei sanguine (staza), oxigenarea insuficient[ a
 14

\esuturilor (anoxie) ]i agravarea tulbur[rilor. Se ajunge la exicoz[ @n care

deshidratarea intens[ se manifest[ prin:
- sc[derea important[ @n greutate (200-400 grame/24 ore);
- pierderea elasticit[\ii tegumentelor (plica cutanat[ persist[);
- deprimarea fontanelei anterioare ]i @nc[lecarea oaselor craniene.
- @nfundarea ]i hipotonia globilor oculari.
Sindrom neurotoxic.
Manifest[rile nervoase sunt determinate pe de o parte, de tulbur[ri
circulatorii cerebrale cu apari\ia anoxiei, iar pe de alt[ parte, de ac\iunea
direct[ a toxinelor circulante ]i a produselor toxice rezultate dintr-un
metabolism viciat.
Suficien\a sistemului nervos se manifest[ la @nceput prin stare de
agita\ie, uneori convulsii tonicoclonice.
Pe m[sur[ ce starea de intoxica\ie progreseaz[ , apar semne de alterare
profundă a con]tien\ei:
- copilul devine lini]tit, adinamic, obnubilat;
- tr[s[turile fe\ei sunt crispate;
- ochii @nfunda\i în orbite, cu cearc[ne alb[strui periorbitar;
- ochii r[m`n deschi]i ]i corneea se ulcereaz[;
- membrele superioare cap[t[ atitudini caracteristice (de boxer, de scrimer
etc.)

Sindrom cardiocirculator.
Deshidratarea acut[ grav[ duce la sc[derea masei sanguine circulante ]i la
producerea unui colaps circulator hipovolemic.
Starea de colaps se manifest[ prin:
- paloare accentuat[;
- puls filiform, abia perceptibil;
- sc[derea tensiunii arteriale;
- extremit[\i reci, cianotice;
- asurzirea zgomotelor inimii.

Sindrom metabolic
Ca o consecin\[ a tulbur[rilor circulatorii ]i anoxiei se produc tulbur[ri
grave @n func\ia celorlalte organe, @ndeosebi a ficatului ]i rinichiului
(oligurie
p`n[ la anurie, nefrit[, uremie) metabolismul se viciaz[ ]i rezult[ acidoza
metabolic[ (se acumuleaz[ produ]i toxici de metabolism: acid lactic, butiric).
Starea de acidoz[ la r`ndul ei agraveaz[ tulbur[rile circulatorii (exsicoza ]i
colapsul)

Tulbur[ri respiratorii.
 15

Sunt prezente ]i caracterizate prin respira\ie acidozic[ (accelerat[ ]i

profund[ sau neregulat[ cu pauze), respira\ie Cheyne - Stokes, dispnee cu
polipnee.
Agravarea acestor tulbur[ri se produce prin infec\ia supraad[ugat[ sau
evolu\ia spre bron]it[ sau bronhopneumonie.
Simptome generale:
- febr[ 390-400 C
- facies anxios
- ochi @nfunda\i ]i @ncerc[na\i
- tegumente palide

VII. EXAMEN OBIECTIV.

Examenul obiectiv relev[ la inspec\ie urm[toarele:

- alterarea st[rii generale ]i a faciesului;
- starea de colaps circulator ]i manifest[ri digestive severe @n formele
grave (toxicoz[);
- stare de agita\ie sau somnolen\[;
- modific[ri ale scaunelor, v[rs[turi;
- dispnee cu polipnee, respira\ie Cheyne-Stokes;
Schimbarea faciesului se caracterizeaz[ prin:
- paloare (forme u]oare)
- discret[ cianoz[ pericoronazal[. Aspect toxic, privire fix[, absent[, stranie
(toxicoz[);
- ochii @nfunda\i @n orbite cu cearc[ne periorbitale albastre, violacee ]i
pupile dilatate;
- pleoapele se @nchid rar, r[m`n`nd practic permanent @ntredeschise,
clipit rar;
- aspect de ochi de p[pu][;
- obraji moi, palizi-cenu]ii, buze sub\iate, uscate;
- globii oclari @]i pierd luciul normal, se usuc[, prezint[ ulcera\ii;
- conjunctivele se acoper[ de depozite fuliginoase.
Schimbarea st[rii generale se caracterizeaz[ prin:
- anxietate;
- senza\ie de team[;
- tr[s[turi crispate ale fe\ei (sugarul devine nelini]tit, pl`ng[re\, agitat);
- obnubilarea este flagrant[ (copilul devine indiferent, nu mai recunoa]te
persoanele dac[ avusese abilitatea s-o fac[);
- nu reac\ioneaz[ la stimuli durero]i;
- anorexia (inapeten\a).
#n formele grave se observ[ sindromul de deshidratare caracterizat
prin:
- deprimarea fontanelei;
- modificarea aspectului pielii (pielea devine palid[, cenu]ie, uscat[);
 16

- persisten\a plicii cutanate abdominale, musculatura devine hiper- sau

hipoton[;
- transpira\ia extremit[\ii cefalice, m`inilor, picioarelor, care devin reci ]i
mai umede.
Starea de colaps se manifest[ prin:
- paloare accentuat[;
- puls filiform, abia perceptibil;
- sc[derea tensiunii arteriale;
- extremit[\i reci, cianotice;
- asurzirea zgomotelor inimii.
Alte semne generale:
- febra (@n formele u]oare nu dep[]e]te 380 C pe c`nd @n cele grave
atinge 390-400);
- sc[derea @n greutate @n formele grave (5-10% din greutatea
corporal[);
- meteorism abdominal, eliminare de gaze;
- eritem fesier;
- respira\ie acidozic[ (accelerat[ ]i profund[ sau neregulat[, cu pauze
toxicoz[).

VIII. EXAMENE PARACLINICE

Se vor efectua:
a) Teste ce traduc hemoconcentra\ia:
- proteinemia - poate fi fals crescut[ (prin hemoconcentrare ca urmare a
pierderilor de ap[);
- hematocrit de asemenea fals crescut;
b) Ionograma seric[:
- Na sc[zut sau crescut ( @n func\ie de tipul de deshidratare);
- K crescut sau sc[zut;
- Ca, Mg - sc[zute.
c) Echilibrul acido-bazic:
- pH - crescut, BE (excesul de baze), BS (bicarbonat standard) ]i BT
(bicarbonat total) - toate sc[zute @n fazele decompensate.
d) Explor[ri pentru elaborarea diagnosticului etiologic:
- Coprocultura - poate decela germenele care a produs boala, dar
o coprocultur[ negativ[ nu poate exclude infec\ia;
- Coprocitograma - negativ[ poate infirma prezen\a bacteriilor
enteroinvazive, urm[toarele eventualit[\i put`nd fi
luate @n considerare: diaree neinfec\ioas[, diaree
viral[ sau diaree cu bacterii enterotoxigene neinva-
zive (u]ureaz[ op\iunea terapeutic[, respectiv
folosirea antibioticelor sau ab\inerea);
 17

- Examen sumar de urin[:

- albumin[ prezent[ ( @n cantitate mic[);
- cilindrii hialini ]i rare epitelii;
- eritrocite (hematurie microscopic[);
- Ureea sangvin[: este crescut[ 50-100 mg/dl.
Alte examene paraclinice:
- examen O.R.L.
- urocultur[
- L.C.R.
- Alte examene bacteriologice.

IX. EVOLU|IE

#n formele simple de diaree acut[ evolu\ia este favorabil[ se vindec[ @n

5-6 zile dac[ tratamentul este precoce ]i corect.
La cazurile @n care tratamentul este aplicat tardiv sau incorect sau
intervin alte cauze (stare de distrofie, v`rst[ mic[, virulent[ excesiv[ a
germenilor) dispepsia simpl[ se transform[ @ntr-o dispepsie acut[ grav[ sau
toxicoz[, a c[rei evolu\ie este mai grav[ astfel @nc`t dac[ nu se face tratament
corect ]i de urgen\[, starea general[ se agraveaz[ foarte repede ]i apare coma,
care diferen\iaz[ toxicoza de dispepsia pretoxic[.
C`nd coma este profund[,.copilul nu mai @nghite, corneea se opacifiaz[,
apar fenomene de colaps sau hipertermie prin care copilul decedeaz[.

X. COMPLICA|II

Complica\iile cele mai grave ale bolii diareice acute sunt cele de
natur[ infec\ioas[ ]i anume:
- faringo-amigdalit[ acut[
- otit[ cataral[ bilateral[
- bronhopneumonie
- otoantrit[
- piodermit[,etc.
Frecven\a acestora a sc[zut datorit[ antibioticelor.

XI. TRATAMENT

Tratamentul tulbur[rilor acute de digestie reprezint[ o urgen\[ ]i trebuie

s[ vizeze urm[toarele obiective:
- s[ combat[ deshidratarea acut[, restabilind echilibrul hidroelectrolitic;
- s[ combat[ colapsul circulator
- s[ restabileasc[ deregl[rile neurovegetative;
- s[ combat[ acidoza;
- s[ elimine factorul etiologic cazual;
 18

- s[ fie simptomatic ]i general.

#n aplicarea tratamentului se va \ine seama de urm[toarele date: v`rsta
bolnavului, starea organismului, afec\iunile anterioare, etiologia, forma
clinic[ a bolii, calitatea @ngrijirii de care a beneficiat copilul p`n[ @n acel
moment.

Tratament dietetic:

#n aplicarea acestui tratament se parcurg 4 etape:

1. dieta hidric[ (pauz[ alimentar[);
2. alimenta\ie de tranzi\ie nelactat[;
3. realimentarea;

- trecerea sau revenirea progresiv[ la alimenta\ia normal[, fiziologic[,

corespunz[toare cu v`rsta copilului ]i cu starea sa de nutri\ie;

Dieta hidric[:
Suprimarea alimenta\iei ]i instituirea dietei hidrice are urm[toarele efecte
fabvorabile :
- pune @n stare de repaus tubul digestiv ]i glandele sale anexe, suprim`nd
astfel unul din excitan\ii principali ai peristaltismului (alimenta\ia);
- dezintoxic[ organismul;
- @mpiedic[ activitatea florei microbiene intestinale, ascensiunea
germenilor ]i invadarea de c[tre ace]tia a por\iunilor superioare ale
intestinului sub\ire;
- combate deshidratarea, potole]te setea;
- influen\eaz[ favorabil v[rs[turile, indiferent de cauza lor;
- favorizeaz[ sc[derea febrei, mai ales atunci c`nd tulbur[rile digestive au
fost provocate de gre]eli alimentare;
- stimuleaz[ diureza.
Dieta hidric[ const[ @n administrarea de lichide care pot fi ( @n func\ie de
gradul, tipul ]i intensitatea deshidrat[rii): ap[ fiart[ ]i r[cit[, ceaiul zaharat 5%,
amestecurile clorurosodice ]i glucozate ionice (Gesol), etc. Durata pauzei
alimentare nu este fix[, ci variaz[ cu gravitatea tulbur[rii de digestie, v`rsta
copilului ]i starea lui de nutri\ie.
#n principiu, dieta hidric[ dureaz[ 6-24 de ore. Pauza alimentar[ trebuie
s[ fie cu at`t mai scurt[, cu c`t sugarul este mai mic ]i starea lui de nutri\ie este
mai grav alterat[: s[ dureze maxim 12 ore la sugarii din prima lun[ de via\[, la
prematuri ]i @n formele u]oare de dispepsie; acest timp se prelunge]te cu at`t
mai mult cu c`t forma clinic[ a afec\iunii este mai grav[; @n toxicoz[ poate fi
de 48 de ore. La sugarul mare cu forme clinice obi]nuite, pauza alimentar[ este
de 24 de ore, iar la sugarul care nu prezint[ v[rs[turi exist[ tendin\a de a renun\a
la dieta hidric[ ]i de a institui de la @nceput dieta de tranzi\ie.
 19

Calea de rehidratare oral[ - este cea mai fiziologic[ ]i se

@ntrebuin\eaz[ ori de c`te ori toleran\a gastric[ a sugarului o permite, iar
sc[derea ponderal[ determinat[ de deshidratare este sub 5% din greutatea
corporal[.
Se folose]te Gesol, eventual diluat (1:1 cu ceai) @n cantitate de 150-180-200
ml/kg/zi, pe o perioad[ de aproximativ 6-12 ore (]i nu mai mult de 24 de ore).
La sugar se @ncepe apoi dieta de tranzac\ie nelactat[ care sumeaz[ @n
medie 24 de ore ]i se face cu vegetale antidiareice, absorbante, bogate @n
celuloz[ ]i pectine, care au @n plus ]i valoare caloric[: morcovi, orez, mere,
banane.
Supa de morcovi se utilizeaz[ la sugarii de orice v`rst[ (cu unele rezerve
la nou-n[scut) @n concentra\ie de 30% la sugarii sub 3 luni ]i de 50% la cei
peste 3 luni, cantitatea administrat[ este de 150-180 ml/kilocorp/24 de ore,
f[r[ a dep[]i 1 litru/24 h, cantitatea pe zi, se repartizeaz[ @ntre 6-8-10
mese.Valoarea caloric[ este de 22-24 calorii/100 ml.
Pentru a m[ri valoarea caloric[ a supei de morcovi i se poate ad[uga 5%
glucoz[.
Supa de morcovi se administreaz[ p`n[ ce apar scaunele legate, de
morcovi, ceea ce se produce dup[ 24 de ore.
Mucilagiul de orez este folosit la sugarii care refuz[ supa de morcovi;
este de asemenea folosit îân cursul realiment[rii lactate ca lichid de dilu\ie
pentru lapte. Se d[ @n concentra\ie de 3-5%. Cantitatea ]i durata sunt acelea]i
ca la supa de morcovi.
Se poate folosi ]i mucilagiul de orez cu adaos de 5% glucoz[, care previne
cetoza de foame ]i hipoglicemia.
Dieta de mere crude este indicat[ la copiii peste un an, dup[ dieta
hidric[ sau de la @nceput dac[ nu vars[, ca diet[ sub form[ de piure de mere.
Se dau 500-1000 grame pe r[z[toare de sticl[, @n 4-5 pr`nzuri la care se adaug[
]i lichidele necesare: ap[, ceai, Gesol.
Bananele sub form[ de piure sunt indicate mai ales @n boala celiac[ @n
care exist[ o tulburare cronic[ de absor\ie intestinal[ determinat[ de intoleran\a
fa\[ de unele proteine din cereale: gr`u, secar[, ov[z.
Realimentarea
Este cea de a-3-a etap[ a tratamentului dietetic care asigur[ trecerea
treptat[ sau revenirea la alimenta\ia fiziologic[, corespunz[toare v`rstei ]i
greut[\ii sugarului.
Unul dintre principiilele de baz[ ale realiment[rii este acela de a ajunge
c`t mai rapid la alimenta\ia normal[ ]i suficient[.
#n general realimentarea dureaz[ @n medie 8-10 zile; Se poate scurta
aceast[ etap[ prin aplicarea unor m[suri terapeutice cum ar fi protec\ia cu
antibiotice @n cazurile severe; @n formele u]oare se poate ajunge la ra\ia
alimentar[ de @ntre\inere @n decurs de 3-7 zile (5 zile @n medie).
 20

Realimentarea se face cu lapte pulbere (cu adaos de glucoz[ sau alt

monozaharid), adaos de polizaharide (amidon ]i/sau dextrin-maltoz[) ]i de
gr[simi MCT care @nlocuiesc par\ial gr[simile din unt.
Laptele matern nu poate fi considerat un bun aliment-medicament @n
realimentare, deoarece este s[rac @n proteine ]i bogat @n gr[simi ]i lactoz[.
Dac[ boala este u]oar[, ini\ial ½ din ra\ie - la fiecare mas[ - va fi
reprezentat de formula dietetic[ - terapeutic[ ]i ½ GESOL sau sup[ de morcovi,
oferind din ziua urm[toare @n exclusivitate formula cu care s-a @nceput. #n
sf`r]it, se trece apoi treptat @n 2-3 zile la regim alimentar corespunz[tor
v`rstei.
Revenirea progresiv[ la alimenta\ia normal[ se face @ntre 5-7 zile.
Aceast[ tranzi\ie se face @nlocuind zilnic c`te un biberon sau substituent la
fiecare pr`nz cu 10-20 grame, ajung`nd la normal @n 4-5 zile. Revenirea la
alimenta\ia normal[ va fi atent supravegheat[ pentru a evita rec[derea.
Tratamentul dietetic poate fi considerat terminat ]i eficace, dac[ @n final
copilul prime]te alimenta\ie corespunz[toare v`rstei, o tolereaz[ bine ]i cre]te
normal.
Tratamentul propriu-zis (curativ)
Primul obiectiv este rehidratarea care spre deosebire de formele u]oare
sau medii, @n formele severe se face obligatoriu, prin perfuzie endovenoas[.
Tehnica perfuziei endovenoase.
Mai @nt`i trebuie avut @n vedere redresarea c`t mai rapid[ a celor
dou[ tulbur[ri concomitente:
- colaps circulator (]ocul hipovolemic);
- acidoza metabolic[.
1.Se @ncepe astfel cu umplerea rapid[ a patului vascular cu o cantitate
echivalent[ cu procentul (@n cifre) al pierderii (s[ zicem 10) @nmul\it cu
greutatea @n kg a sugarului (s[ zicem 5): 10x5=50. Aceast[ prim[ cantitate va
fi administrat[ cu seringa @n 10-15 minute, solu\ia put`nd fi: plasm[ (dac[ nu
exist[ hemoconcentra\ie); s`nge (dac[ deshidratarea este posthemoragic[); un
@nlocuitor de plas[ sau plasma - expander (Dextran, Plasmagel, Macrodex
etc.) sau o solu\ie polielectrolitic[, glucozat[ ]i bicarbonat[ pentru uz i.v. (se
poate recomanda solu\ie Ringer-lactat sau chiar numai amestec de solu\ie
glucoz[ 5% cu solu\ie cloruro-sodic[ fiziologic[).
2. Dup[ aceast[ prim[ tentativ[ de umplere rapid[ a vaselor se @ncepe
perfuzia de mai lung[ durat[ ]i mai pu\in rapid[.
Aceast[ a 2-a solu\ie se compune din glucoz[ 5% sau 10% cu adaos de NaCl,
gluconat de Ca, KCl (introdus obi]nuit din a 2-a zi de perfuzie; solu\ia de
bicarbonat de Na @n concentra\ie molar[ (8,4% @n care un ml-lmEq) se
administreaz[ separat dup[ o prealabil[ rediluare l:1,-1:2, -1:3.
Mai este prev[zut[ ]i o solu\ie de AA (de exemplu Aminofuzil Pad 600)
5% sorbitol care de asemenea se administreaz[ dup[ o reechilibrare hidric[.
Perfuzarea se face @ntr-o ven[ periferic[ (plica cotului, epicranian etc.)
 21

Perfuzia endovenoas[ poate fi f[cut[ f[r[ denudare de ven[ (percutan[)

sau cu denudare de ven[ (c`nd venele periferice nu pot fi abordate).
Tratament etiologic este opera\ional dac[ se cunoa]te cauza sau aceasta
este m[car suspectat[. Referirea se face @n special la antibiotice. Nu toate
cazurile de diaree este necesar s[ fie tratate cu antibiotice ]i chimioterapice.
Tratamentul simptomatic cuprinde: antidiareicele (agen\i hidrofili cu
ac\iune similar[ supei de morcovi), absorbantele cum sunt: Bismutul, Pectinele;
agen\i antiperistaltici ca: Loperamid sau Imodium.
Tratamentul profilactic are o importan\[ major[ ]i anume:
- evitarea infec\iilor;
- allimenta\ia corect[, cu accent asupra alimenta\iei la s`n, @n special @n
primele 3 luni de via\[ sau a unor bune formule de lapte.
- evitarea @n\[rc[rii bru]te;
- igiena alimenta\iei;
- igiena corporal[ ]i a mediului;
- evitarea supra@nc[lzirii sau r[cirii;
- educarea sanitar[ a mamelor ]i persoanelor care @ngjijesc sugari ]i copii
mici.
Tratamentul diareei acute simple

Acest tratament este igieno-dietetic ]i medicamentos ]i se aplic[ de

urgen\[.
Diareea acut[ simpl[ la un copil cu stare bun[ se trateaz[ la domicilu.
Din punct de vedere igienic, @nc[perea @n care va fi @ngrijit copilul
trebuie s[ fie curat[, bine aerisit[ ]i s[ aib[ temperatura de 18 0-20 0C. copilul
este schimbat ]i cur[\it dup[ fiecare v[rs[tur[ sau scaun; se fac b[i c[ldu\e.
Tratament dietetic
Se suprim[ alimenta\ia ]i se @ncepe dieta direct cu pectine. Dac[ sugarul
vars[, se recomand[ mai @nt@i diet[ hidric[ c`teva ore cu ceai, p`n[ ce se
opresc v[rs[turile ]i se restabile]te toleran\a digestiv[; se reia apoi treptat
alimenta\ia.
Tratament medicamentos
Este @n primul r`nd antiinfec\ios (chimioterapic sau antibiotic).
Dac[ sugarul are o stare de nutri\ie relativ bun[ nu este necesar[ o terapie cu
AB sau CT; se face tratament dietetic ]i se poate recomanda: Saprosan 0,01
gr/kilocorp/24 ore.
#n alte cazuri @n care starea de nutri\ie nu este bun[, se va efectua
coprocultura ]i antibiograma germenului izolat. Se prefer[ ]i uneori sunt
suficiente - sulfamidele neresorbabile ]i alte CT administrate per os timp de 5-7
zile ca:
- Ftalisulfatiazol 0,10-0,15 g/kilocorp/24h;
- Furazolidon 8-9 mg/kilocorp/24 h;
- Biseptol 6mg/kilocorp/24h;
Dup[ indica\ia antibiogramei la nevoie se pot administra ]i alte antibiotice.
 22

#n dispepsia acut[ parenteral[, se trateaz[ infec\ia de baz[ prin

administrarea de antibiotice, chimioterapice, tratament local: otic, al
piodermitei etc.
Tratament adjuvant ]i simptomatic
Vitaminoterapie: se prefer[ calea de administrare parenteral[ (vitamina
C alternativ cu vitamina B complex, se asociaz[ ]i vitamina K).
M[surile dietetice ]i efectele favorabile ale tratamentului antiinfec\ios fac
inutil tratamentul simptomatic.
Tratamentul diareei acute toxice
Tratamentul acestei forme de diaree se face @n spital.
M[surile terapeutice care se impun sunt:
- instituirea pauzei alimentare;
- dieta hidric[;
- hidratare parenteral[ (dac[ sugarul nu prime]te bine lichidele sau are
v[rs[turi
- tratamentul infec\iei c`t ]i tratamentul celorlalte tulbur[ri;
- alimenta\ia de tranzi\ie;
- dup[ restabilirea toleran\ei digestive se preia treptat alimenta\ia,
obligatoriu cu un aliment - medicament (lapte pulbere).
Rehidratarea se face pe cale oral[ cu GESOL, eventual diluat[ (1:1 cu ceai)
@n cantitate de 150-180-200 ml/kg/zi pe o perioad[ de aproximativ 6-12 h.
Calea endovenoas[, @n perfuzie lent[ pic[tur[ cu pic[tur[, cu sau
f[r[ denudare de ven[, este de asemenea indicat[ pentru combaterea
deshidrat[rii importante cu colaps, v[rs[turi repetate etc.
Se utilizeaz[ solu\ii hidroelectrolitice: solu\ie glucoz[ 5-10%, solu\ie
clorur[-sodic[, combinate @n propor\ii diferite dup[ tipul deshidrat[rii; celelalte
m[suri sunt asem[n[toare cu ale toxicozei.
Tratamentul toxicozei
Tratamentul toxicozei reprezint[ o mare urgen\[ ]i trebuie instituit imediat,
datorit[ alter[rii grave ]i generale a st[rii organismului prin pierderea acut[ a
unei mari cantit[\i de ap[ ]i electroli\i, dep[]ind 10% din greutatea corporal[.
Planul terapeutic trebuie s[ urm[reasc[ realizarea urm[toarelor obiective:
1. Rehidratarea ]i restabilirea echilibrului hidroelectrolitic ]i acido-bazic;
2. Combaterea colapsului vascular determinat de exicoz[ (anhidermie) ]i a
consecin\elor sale: hipoxia de staz[, insuficien\a renal[ acut[ func\ional[,
acidoza ]i coma metabolic[;
3. Dezintoxicarea organismului c`t mai rapid;
4. Tratament etiologic;
5. Tratament adjuvant, simptomatic, pentru combaterea simptomelor
nocive, grave;
6. Rehidratarea ]i reechilibrarea hidroelectrolitic[ ]i acido-bazic[;
Combaterea deshidrat[rii acute ]i restabilirea echilibrului hidroelectrolitic ]
i acido-bazic se realizeaz[ prin urm[toarele m[suri:
- instituirea pauzei alimentare absolute;
 23

- perfuzie endovenoas[ obligatorie (c`nd pierderile de lichide sunt mai

mari de 10%);
- asocierea c`t mai rapid[ a hidrat[rii ]i a alimenta\iei parenterale cu cea pe
cale oral[ (din a 2-a sau a 3-a zi de la instituirea perfuziei).
Tratamentul de rehidratare trebuie s[ asigure recuperarea pierderilor,
s[ corecteze deficitele anterioare @mboln[virii (atunci c`nd exist[) ]i s[ acopere
nevoile zilnice.
#n raport de condi\iile tehnice de care dispunem, rehidratarea poate fi
aplicat[ prin metoda standard sau poate fi dirijat[ dup[ rezultatele ionogramei.
Dac[ nu exist[ posibilitatea unor explor[ri de laborator, tratamentul se poate
aplica @n mai multe etape astfel:
a) etapa I-a cuprinde primele 2-3 ore de la @nceperea tratamentului ]i
reprezint[ perioada de urgen\[ maxim[, @n care se ac\ioneaz[ pentru
combaterea anhidremiei ]i a consecin\elor acesteia.
Se instituie perfuzie endovenoas[ cu un amestec de solu\ie glucozat[ 5% ]i
NaCl @n diferite propor\ii. Cantitatea de lichide administrat[ @n prima
etap[ reprezint[ 5-10% din greutatea corporal[ a sugarului.
b) etapa a-II-a dureaz[ urm[toarele 24 de ore ]i tratamentul urm[re]te
s[ acopere deficitul @n ap[, Na ]i Cl. Pentru aceasta se folosesc acelea]i
amestecuri de solu\ii, iar cantit[\ile administrate trebuie s[ acopere diferen\a de
lichide p`n[ la 150-200 ml/kilocorp/zi.
c) etapa a-III-a. #n aceast[ etap[ se @ncepe administrarea potasiului,
dup[ ce s-a stabilit o diurez[ satisf[c[toare; doza nu trebuie s[ fie mai mare de
3mEq/kilocorp/zi. Se folose]te solu\ie de KCl 7,5% care con\ine K @n
propor\ie de 1 mEq/1 ml solu\ie.
d) etapa a-IV-a const[ @n trecerea treptat[ la realimentarea oral[ pentru
cre]terea num[rului de calorii ]i restabilirea bilan\ului proteic care este negativ.
2. Tratamentul acidozei se poate face prin doza standard de 2-3
mEq/kilocorp/zi din solu\ia de bicarbonat de Na 8,4% (1 ml=1 mEq), @n
primele 24 de ore ]i dureaz[ 24-48 de ore, p`n[ la dispari\ia insuficien\ei
renale. #n acidoza respiratorie ]i acidozele grave se administreaz[ THAM.
3. #n toxicozele anhidremice cu stare de colaps ]i anemie sever[ se
preconizeaz[ urm[toarea schem[ de tratament:
- se administreaz[ imdiat ( @n primele 15 minute de la @nceperea
tratamentului) solu\ie cloruro-sodic[ 0,9% ]i solu\ie bicarbonat de Na
14% sau plasm[ (eventual substituen\i de tipul Dextran-lui);
- @n urm[toarele 4 ore trebuie acoperit jum[tate din pierderile acute ]i
pentru aceasta se administreaz[ solu\ie de glucoz[ 5-10% plus solu\ie de
NaCl 5,8% sau solu\ie de bicarbonat de Na 8,4%;
- @n urm[toarele 20 de ore se continu[ cu perfuzia solu\iei de glucoz[ 5-
10%, a solu\iei de NaCl 5,8% la care se adaug[ calciu gluconic 10% ]i se
continu[ cu aminosteril, 5%;
- a-II-a zi perfuzia trebuie s[ acopere nevoile pe 24 de ore ]i s[ recupereze
cealalt[ jum[tate din pierderile hidrice. Pentru aceasta se perfuzeaz[,
 24

continuu ]i @n cantit[\i egal repartizate, solu\ie de glucoz[ ]i de NaCl ]i

se adaug[: calciu gluconic 10%, clorur[ de K 7,5%
(dac[ exist[ hipopotasemie ]i diureza a fost restabilit[), bicarbonat de
Na 8,4% (dac[ exist[ acidoz[), apoi aminosteril;
- @ncep`nd cu ziua a-3-a ]i urm[toarele - pierderile de lichide fiind
cunoscute - rehidratarea trebuie s[ acopere numai nevoile, se
completeaz[ aportul venos cu cel oral ]i - eventual - se suprim[ perfuzia.
Lichidele de perfuzie sunt acelea]i, K ]i Na se folosesc numai
dup[ indica\iile ionogramei.
#n toat[ perioada rehidrat[rii, trebuie luate m[suri de precau\ie pentru a
preveni riscurile hiperhidrat[rii sau a unei rehidrat[ri insuficiente. Pentru
aceasta sugarul va fi c`nt[rit de 2-4 ori pe zi, se va urm[ri diureza, se va
supraveghea respira\ia, se vor face ionograma, EKG, etc.
Complica\iile ]i accidentele mai importante ce pot ap[rea @n timpul
rehidrat[rii sunt:
1. hiprhidratarea urmat[ de o cre]tere important[ a greut[\ii @n 24 de
ore;
2. alcaloza cu hipocalcemie ]i apari\ia semnelor de tetanie, atunci c`nd
medica\ia alcalinizat[ a fost administrat[ @n doze prea mari sau @n
timp prea @ndelungat;
3. hiperkaliemia c`nd se administreaz[ K @n oligurie sau anurie.
Realimentarea oral[ se face cu pruden\[ taton`nd toleran\a digestiv[ a
sugarului; se @ncepe cu cantit[\i mici de lichide (GESOL - eventual diluat 1:1
cu ceai), care se cresc progresiv, administr`ndu-se @n formele grave
(prematuri, distrofici, sugari cu infec\ii repetate @n antecedente), maximum 10
mese/zi, iar @n celelalte cazuri maximum 7 mese/zi; cantitatea total[ de
administrare este de aproximativ 50 ml/zi ]i 5-10 ml la o mas[ .
Dintre alimentele de tranzi\ie se aleg:
- mucilagiu de orez;
- fiertura de f[in[ de orez;
- supa de morcovi.
Dup[ 24 de ore, dac[ sugarul a tolerat alimentul de tranzi\ie, se trece la
alimenta\ia normal[.
Nutri\ia parenteral[ poate fi aplicat[ @n tratamentul toxicozei (c`nd este
indicat[) numai dup[ etapa de reechilibrare hidroelectrolitic[ ]i acido-bazic[,
utiliz`ndu-se calea perfuziei endovenoase cu denudare de ven[.
Obiectul principal al alimenta\iei parenterale este acela de a asigura
orgnismului un bilan\ azotat pozitiv (normal) prin:
- aport de factori energetici care s[ realizeze un minimum de 30-40
calorii/kilocorp/zi.
- aport de acizi anima\i esen\iali;
- asigurarea echilibrului metabolismului hidroelectrolitic;
- aport de vitamine ]i elemente minerale indispensabile asimila\iei.
Nutri\ia parenteral[ este indicat[ @n st[ri patologice ca:
 25

- st[rile de denutri\ie foarte grav[ (atrepsie);

- sindroame cu v[rs[turi grave determinate de malforma\ii cu stenoze de
tub digestiv;
- enterite ]i enterocolite acute grave;
- st[ri de com[;
- encefalite sau meningoencefalite;
- st[ri postoperatorii la sugari.
Se pot utiliza:
- solu\ii de aminoacizi (Aminosteril sau Trophysan);
- emulsii lipidice (Lipofundin, Introlipid care con\in Na,K, mangan etc.);
II. Combaterea colapsului vascular se realizeaz[ prin hidratare rapid[ ]i
corect[.
Preventiv se aplic[ sticle calde la extremit[\i, b[i c[ldu\e la 380 C.
Suplimentar au efect favorabil perfuziile intravenoase cu HHC.
4. Tratament etiologic (al bolii de baz[).
#n boala diareic[ acut[ enteralinfec\ioas[ se institue tratament oral cu
chimioterapice ]i antibiotice.
Dintre sulfamide se pot folosi: Neoxazol (dup[ v`rsta de o lun[), Biseptol,
Furazolidon; antibioticele se utilizeaz[ dup[ rezultatele antibiogramei.
#n raport cu etiologia infec\iei enterale, ordinea de preferin\[ a
antibioticelor este urm[toarea:
- @n infec\ii cu Escherichia Coli enteropatogen: colimicin[, ampicilin[,
kanamicin[,neomicin[,
tetraciclin[;
- @n infec\ii cu Salmonella: amplicilin[, cloramfenicol, kanamicin[,
neomicin[, tetraciclin[.
- @n infec\ii cu Schigella: ampicilin[, cloramfenicol,
sulfamide,tetraciclin[.
Tulbur[rile digestive acute parenterale beneficiaz[ de tratament:
- medical(antibiotice administrate parenteral)
- medico-chirurgical (incizia colec\iilor purulente, paracentez[
@n otite.
5. Tratament adjuvant, simptomatic - combate simptomele nocive ]i
corecteaz[ celelalte dezechilibre func\ionale care primejduiesc via\a sugarului.
- starea de agita\ie sau nelini]te beneficiaz[ de: Fenobarbital,Clordelazin
- meteorismul abdominal se trateaz[ cu Miostin (1/4 fiol[ de 1-2 ori/zi) ]i
prin introducerea unei sonde @n rect.
- V[rs[turile se pot trata cu: Fenobarbital 0,01 - 0,02 g care se repet[ de
mai multe ori/zi per os sau injectabil.
#ngrijiri igienice acordate copilului:
- i se vor umezi buzele;
- se vor umecta conjunctivele oculare prin instala\ii cu ser fiziologic;
- se vor preveni: eritemele, escarele, bronhopneumonia;
- se va face @nc[lzirea corpului @n caz de hipotermie;
 26

- se vor administra vitamine.

XII. FORME CLINICO-ETIOLOGICE

1. Dizenteria (Schigeloza) - este o diaree febril[, infecto-contagioas[, cu

at`t mai sever[ cu c`t copilul este mai mic (sub v`rsta de 2 ani) determinat[ de
Schigella dysenteriae ( bacil Flexneri ]i Sounei).
Manifest[ri clinice:
- debutul febril este brusc, uneori cu convulsii;
- apar dureri, colici abdominale ]i tenesme iar scaunele sunt
mucopurulente-sanguinolente.
Starea general[ este mai mult sau mai pu\in alterat[.
Examene paraclinice:
- coprocultura ]i coprocitograma pozitive;
- leucocitoz[ sanguin[ crescut[.
Tratament:- regim alimentar
- medicamentos cu antibiotice:
- amoxicilin[ sau ampicilin[
- doxiciclin[ sau tetraciclin[ (la copil mare ]i
adult)
- cotrimoxazol sau acidul nalidixic
Durata tratamentului medical este de aproximativ 7 zile.
Bolnavii sunt interna\i @n sec\ia de boli infec\ioase.
2. Enterita necrozant[ sau neonatal[ (Enterita ulcero-necrotic[)
- apare mai frecvent la n.n., prematuri, sugari mici (1-3 luni v`rst[), alte
deficien\e imune.
Manifest[ri clinice:
#n aceast[ boal[ al[turi de semne clinice comune unei boli diareice apar
semne clinice de abdomen acut:
- ileus dinamic manifestat prin meteorism abdominal sever
- peritonit[
- colaps circulator
- stare toxic[
- v[rs[turi bilioase sau hematice
- marmorarea tegumentelor
- hipotermie
Evolu\ia este sever[ ]i uneori chiar letal[.
Tratamentul este la fel ca o toxicoz[ de exsica\ie
3.Salmonelozele sunt afec\iuni digestive mai rare.
Exist[ 4 forme de infec\ie, dintre care:
- febra tifoid[
- gastroenterit[
- septicemia
- infec\ii localizate (meningita, bron]ita ]i pneumonia, osteomielita,
 27

peritonita).
Gastroenterita ]i enterocolita sunt forme acute de diaree.
Manifest[ri clinice:
- incuba\ia de 1-3 zile
- debut cu v[rs[turi, diaree (scaune care con\in puroi ]i s`nge)
- febra este ridicat[ (400 C)
- crampele sunt adesea prezente
- starea general[ poate fi modificat[.
Examene paraclinice: hemocultura (pe l`ng[ coprocultur[) poate fi pozitiv[.
Evolueaz[ trenant, recurent sau chiar cronic.
Tratament cu antibiotice: ampicilin[, amoxicilin[, cloramfenicol ]i alte
peniciline.
4. Diareea (gastroenterita) viral[ este cea mai frecvent[ diaree infec\ioas[ a
sugarului ]i copilului mic. Apare @n sezonul rece. Este foarte contagioas[.
V`rsta mic[ ]i unele condi\ii igienico-sanitare necorespunz[toare
favorizeaz[ infec\ia.
Manifest[ri clinice:
- scaune diareice, apoase 10-15/zi
- debut brusc ]i febr[
- stare general[ foarte grav[
Evolu\ia este sever[.
Tratament:
- profilactic - igien[ foarte riguroas[, alimenta\ie la s`n, izolarea
contac\ilor;
- dietetic - diet[ f[r[ lactoz[;
- curativ - medica\ie simptomatic[ (antitermice, antidiareice)
- antibiotice antibacteriene
- rehidratare oral[ sau parenteral[ (administrarea de perfuzie
endovenoas[ cu solu\ii hidroelectrolitice)
- combaterea colapsului, febrei, agita\iei.

XIII. ASISTEN|A AMBULATORIE DE URGEN|{ A

SUGARULUI #N BOALA DIAREIC{ ACUT{.

#n ambulator m[surile terapeutice vizeaz[ @n special asigurarea

reechilibr[rii hidroelectrolitice @n vederea transportului sugarului bolnav la
spital.
Pentru aceasta se preconizeaz[ urm[toarele m[suri de @ngrijire:
a) suprimarea oric[rui aport oral, care ar agrava prin noi v[rs[turi
tulbur[ri existente.
b) @n deshidrat[rile cu pierderi de aproximativ 5% din greutatea
corporal[ se recomand[:
- s[ se administreze cu seringa i.v. DEXTRAN 10-15 ml/kilocorp
(lent, @n 10 minute) ]i s[ se asigure transportul la spital.
 28

- dac[ transportul nu se poate face, se continu[ rehidratarea parenteral[,

pentru a se acoperi cel pu\in ¼ din totalul pierderilor acute de ap[ ]i
electroli\i. Totalul de lichide ce pot fi administrate parenteral cu seringa
reprezint[ 20 ml/kilocorp.
Se vor evita:
- administrarea de analeptice respitatorii ]i circulatorii;
- administrarea per os (pericol de v[rs[turi);
- administrarea de seruri subcutanate.
Transportul sugarului la spital se face cu:
- sticle calde la extremit[\i;
- capul @n pozi\ie decliv[, @ntors lateral;
- oxigenoterapie instituit[.

XIV.PROFILAXIA TULBUR{RILOR ACUTE DE DIGESTIE

#n combaterea tulbur[rilor acute de digestie, un rol important @l au

m[surile de prevenire. Acestea se realizeaz[ prin educa\ie sanitar[ centrat[ pe
no\iuni generale de igien[ a copilului, a mediului unde acesta tr[ie]te, ca ]i pe
necesitatea unei alimenta\ii optime.
- se va face propagand[ pentru alimenta\ia natural[, care reprezint[ una
dintre premisele entrofiei ]i ale prevenirii diareilor acute
- se va evita @n\[rcarea brusc[ a copilului @n timpul verii
- se va evita supraalimenta\ia
- @n caz de alimenta\ie mixt[ sau artificial[, aceasta trebuie bine
motivat[ ]i corect instituit[, recomand`ndu-se preparate industriale de
lapte
- se vor respecta condi\iile de igien[ la recoltarea, p[strarea ]i manipularea
alimentelor dietetice.
- o importan\[ deosebit[ se va acorda copiilor din eviden\a
special[ (prematuri, distrofici, rahitici), ca ]i celor care au avut dispepsii
sau vreo boal[ recent[ (ace]tia se @mboln[vesc mai u]or).
- Infec\iile vor fi tratate prompt ]i corect
- Controlul epidemiologic periodic al personalului de @ngrijire,
sterilizarea ]i dezinfec\ia @nc[perilor, biberoanelor, tetinelor, scutecelor
etc.
- perfec\ionarea preg[tirii cadrelor sanitare
- buna organizare a asisten\ei copilului
- educa\ia sanitar[ a mamelor.

***************
 29

PARTEA SPECIAL{