Master: " Bioingineria Reabilitrii" Anul II, Grupa 1 Alexandrescu Agache Daniela

1. Adaptarea nou nscutului la !ia"a extrauterin

Oxigenul este esenial supravieuirii! nainte de natere oxigenarea produsului de concepie este asigurat de placent. Intrauterin plmnul nu este o surs de oxigen i nici o cale de eliminare a CO 2 . El esteexpansionat, dar alveolele sunt pline cu lic id pulmonar iar vasele pulmonare suntcontractate. Cea mai mare cantitate de snge din circulaia placentar trece prin canalul arterial din ventriculul drept !n aort i apoi !n circulaia sistemic, numai o mic parte "#$%& a'ungnd !n plmnul (etal. )up natere, !n cteva secunde, plmnii se umplu cu aer, iar vasele pulmonare se dilat per(u*nd alveolele. Trei modificri fiziologice majore se produc la natere: lic idul pulmonar este re*or+it "2,-& !n circulaia sistematic venoas i lim(atic i eliminat mecanic prin comprimarea toracelui "#,- . !n ca*ul naterilor vaginale&, oxigenul umplnd alveolele i di(u*nd ulterior din alveol !n snge/ clamparea vaselor om+ilicale are consecin creterea tensiunii arteriale sistemice/ vasodilataia vaselor pulmonare (ace ca (luxul sang in pulmonar s creasc, !n timp ce concomitent crete concentraia oxigenului !n organism.

#. Incidente $n ti%pul perioadei de tran&i"ie

Incidentele intrauterine, din timpul travaliului sau postnatale pot a(ecta produsul de concepie. Cele intrauterine i din timpul travaliului se concreti*ea* !n (lux sang in placentar i !n vasele om+ilicale compromis. 0rima mani(estare clinic a (tului care re(lect a(ectarea sc im+urilor ga*oase materno1placento1(etale, deci ipoxia,as(ixia, sunt decelerrile cordului (etal. )ecelerrile precoce se asocia* cu comprimarea capului, cele 2 varia+ile apar !n compresiuni ale cordului om+ilical, !n timp ce decelerrile tardive sunt indicatori de su(erin (etal cert. Postnatal, tran*iia normal la viaa extrauterin poate (i !ntrerupt de3 respiraie ine(icient/ pre*ena lic idului amniotic meconial sau a altor materiale strine "ex. snge& 44 care o+struea* cile respiratorii superioare. 445m+ele situaii !mpiedic eliminarea e(icient a lic idului pulmonar, alveolele nu se umplu cu aer, oxigenarea nu se produce. 0e de alt parte, o sngerare matern masiv, o contractilitate cardiac redus sau +radicardia consecutiv ipoxiei, pot determina apariia ipotensiunii arteriale. 6ul+urrile respiratorii i cardio1circulatorii menionate (ac s se menin vasoconstricia arteriolar pulmonar i deci ipooxigenare.

'. Rspunsul nou nscutului la incidente

7rmare agresiunii ipoxice se produce redistri+uirea circulatiei cu scopul prote'arii circulatiei organelor no+ile , creier si cord, prin vasoconstrictie in teritoriile tegumentar, muscular, renal, intestinal. 0ersistena ipoxiei a(ectea* (unctia cardiac, de+itul cardiac scade, (luxul sang in in alte organe scade. Consecina ipoper(u*iei si lipsei de oxigenare tisular conduce la le*iuni cere+rale si ale altor organe, pn la deces. Clinic, nou-nscutul cu asfixie "su(erina (etal acut sau cronic& pre*inta la nastere3 1 ciano*a generali*at "paO2 sc*ut& 1 +radicardie"oxigenare insu(icient a miocardului& 1 ipotensiune arterial"prin oxigenare miocardic insu(icient, sngerare masiv, intoarcere sang in pulmonar redus& 1 68C9:;" ipoper(u*ie tisulara&

1 depresia centrului respirator prin oxigenare cere+ral de(ectuas 1 ipotonie prin oxigenare muscular i,sau cere+ral sc*ut.

(. )u*erin"a *etal
<e disting 2 tipuri de su(erin (etal3 #&. <u(erina (etal cronic = survine !n timpul sarcinii i este datorat !n principal patologiei materne ">65, +oli ale cordului& sau su(erinei placentare care va avea ca re*ultat !ntr?ierea !n creterea intrauterin. 5ceasta poate (i depistat prin ec ogra(ie, poate (i asociat cu oligoamnios sau cu modi(icri )oppler pe vasele om+ilicale cere+rale. 2&. <u(erina (etal acut = survine !nainte de natere, datorat (ie ipertoniei intrauterine de diverse cau*e "inclusiv indus cu Oxitocina sau C?totec& (ie distociilor aprute !n travaliu. 8e*ultatul su(erinei (etale cronice sau acute va (i 5<@IAI5 B5 C5D6E8E.

+. A),I-IA ./RI0A1A23
Definiie: "lipsa instalrii primei respiraii la minute dup expulzia capului " constituie o de(iniie incorect 1 !n acest ca* tre+uie s se (ac diagnostic di(erenial !ntre as(ixia perinatal propriu1*is i depresia perinatal. 5<IAI5 se de(inete dup : criterii3 1. p!-ul din cordonul om"ilical # $ - $,%&' ( scor )pgar * sau mai mic la + i %& min' 3. semne de encefalopatie ,ipoxic isc,emic: tul"urri de tonus -,ipo.,ipertonie/,con0ulsii' 1( suferina multiorganic: renal, cardiac, digesti0( )E08E<I5 CEOC565BE 3 scopr 5pgar F 2 la # minut, (r modi(icri de p> sau modi(icri organice.

23T45D6C747
ntotdeauna !n sala de nateri dintr1o maternitate a existat o persoan instruit !n reanimarea nou . nscutului sau mcar o persoan capa+il s instituie resuscitarea !n mai puin de dou minute dup expul*ia produsului de concepie. 8eanimarea neonatal este una din cele mai mari responsa+iliti ale pesonalului

medical neonatal tiut (iind c o mare parte din mor+iditatea i mortalitatea neonatal poate (i evitat printr1o intervenie prompt i e(icient la natere. 8eanimare neonatal "8C& este totalitatea procedurilor medicale utili*ate pentru a a'uta nou . nscutul !n tran*iia de la viaa intrauterin la cea extrauterin sau !n ca*ul !n care !n timpul perioadei neonatale apare insu(iciena cardio 1 respiratorie previ*i+il sau imprevi*i+il. O+iectivele 8C sunt aceleai la nou . nscut ca i la adult3 1 asigurarea permea+ilitii cilor respiratorii superioare 1 asigurarea respiraiei spontane 1 asigurarea circulaiei. n plus, la nou . nscut 8C are ca o+iectiv i3 1 instalarea primei respiraii i susinerea ei 1 meninerea temperaturii corporale. 8C5P69 82 5:27CT2;797 <!2D6962 8C5P69 g idului de 8C este scaderea mor+iditatii si mortalitatii neonatale consecutive lipsei practicarii corecte a resuscitarii neonatale ori de cate ori este necesar . 5:27CT2;797 g idului sunt 3 1 pre*entarea concentrata a celor mai noi metode de 8C , aplica+ile in toate unitatile sanitare in care se acorda asistenta medicala nou1nascutului / 1 pre*entarea celor mai indicate gesturi medicale in situatii clinice speci(ice/ 1 ela+orarea unui protocol (inal care pre*inta sistemati*at situatia clinica si gestul corespun*ator de reanimare ce poate (i utili*at de orice cadru medical implicat in practicarea 8C. )D478):292T)T7 G idul de reanimare neonatala este ast(el conceput incat sa poata (i aplicat la nivelul tuturor maternitatilor , indi(erent de gradul acestora , responsa+ilitatile medicale ale (iecarui mem+ru al ec ipei de reanimare (iind necesar a (i sta+ilite in (iecare institutie de coordonatori . medici neonatologi,pediatri. H C708IC< G idul contine aspecte de (i*iologie , diagnostic, reanimarea u*uala , situatii speciale si aspecte etice , acestea din urma de o importanta covarsitoare in specialitatea de

neonatologie si in practicarea reanimarii neonatale in mod deose+it. C)P2T5969 %( 23C2D73=) #I% din cei aproximativ H milioane de nou . nscui care decedea* anual !n !ntreaga lume pre*int as(ixie la natere "O.J.<.&. Jai mult, # milion de nou . nscui, an, dac sunt corect reanimai la natere, pot avea evoluie ulterioar +un. #$% dintre nou . nscui necesit reanimare la natere pentru a respira, iar #% au nevoie de manevre complexe de reanimare pentru a supravieui"#&. n general ca*urile !n care este necesar reanimarea la natere sunt previ*i+ile, tiindu1se c sarcinile cu risc au ca re*ultat un nou . nscut cu risc, deci care are nevoie de reanimare. >)CT542 D7 428C )85C2)=2 C6 37C782T)T7) 43 #. >actori antepartum- / 1 dia+et matern 1 ipertensiune indus de sarcin 1 ipertensiune matern anterioar sarcinii 1 i*oimuni*are !n sistem 8 1 antecedente de (ei mori 1 sngerri !n trimestrul doi i trei de sarcin 1 in(ecii materne 1 poli idramnios 1 oligo idramnios 1 sarcin depait 1 sarcin multipl 1 terapie matern cu re*erpin, magne*iu, ageni +eta . adrenergici 1 a+u* matern de droguri ( >actori intrapartum- / 1 operaie ce*arian 1 pre*entaie anormal 1 natere prematur 1 ruptur de mem+rane cu #K . 2: ore anterior expul*iei L

1 lic id amniotic (etid 1 travaliu precipitat 1 travaliu prelungit 1 tul+urri de ritm cardiac (etal 1 tetanie uterin 1 narcotice administrate mamei cu : ore anterior expul*iei 1 lic id amniotic meconial 1 prola+are de cordon om+ilical 1 a+ruptio placentae 1 placenta previae C)P2T5969 >2?25P)T595<27 #. Acelai tablou clinic il prezint i nou-nscutul cu infecie, hipoglicemie, medicaie administrat mamei anterior nasterii(1). )in punct de vedere respirator "respiraia este primul semn vital care se intrerupe cnd oxigenarea este insu(icient& nou1nscutul cu as(ixie la natere pre*int apnee primar, gaspuri, apnee secundar"#&. In timpul apneei primare (recvena cardiac scade de la #K$122$+at,min, pn la #$$+at,min i este acompaniat de o uoar cretere, tran*itorie, a tensiunii arteriale. 8espiratiile spontane pot ins aprea numai dup simpla stimulare tactil. In timpul apneei secundare scad i +tile cardiace si tensiunea arteriala"#&. )upa aprox. #$min de as(ixie, p>1ul sang in scade de la 2,- pn la L,K , pCO21ul creste de la :H la #H$ mm>g, iar pO21ul scade de la 2H mm>g pn la aproape de $"L&. Creste de asemenea concentratia seric a lactatului. )ac nou1nscutul nu este reanimat decesul poate surveni in cteva minute de la apariia apneei secundare. K @5D2>2C)42 >7T)97 - 4A8P638 9) )8>2B27 8spunsul (tului la as(ixie se concreti*ea* in"2&3 1 p> sc*ut 1 pCO2 crescut 1 pO2 sc*ut

1 acid lactic crescut ")M accentuat& 1 NO sang in crescut 1 aci*i grai li+eri crescui 1 glicerol sc*ut 1 catecolamine crescute 1 6.5. uor crescut iniial, sc*ut ulterior 1 5.P.1cretere uoar iniial urmat de scdere 1 (lux sang in om+ilical sc*ut 1 de+it cardiac sc*ut 1 per(u*ie tegumentar sc*ut 1 re*isten vascular pulmonar crescut 1 consum de oxigen crescut 1 unt sang in crescut prin (oramen ovale 1 meta+olism glucidic anaero+ crescut 5s(ixia, urmata de toate evenimentele cardio1circulatorii, respiratorii, ga*oase si meta+olice enumerate se poate instala intrauterin si poate continua si dupa natere. Gaspuri sla+e i neregulate ale nou1nscutului as(ixiat determin o insu(icient umplere pulmonar cu aer. )e aceea pentru tratarea as(ixiei sunt necesare att o ventilare ct si o per(u*are pulmonar adecvate. Ba (t, as(ixia poate (i cronic sau acut. 5s(ixia intrapartum "acut& nu poate (i di(ereniat clinic la natere de Qdepresia; indus de alte cau*e. )e aceea, orice nounscut cu apnee la natere este considerat in apnee secundar si tre+uie reanimat ca atare"#&. C)6?797 D7P478272 3753)T)97 Jedicaie administrat mamei "ex3 mialgin& Jecanice "ex3 distocii de +a*in& >emoragice " ex3 placent praevia& Jal(ormaii congenitale"ex.cardiace,pulmonare& Jodi(icrii ale mediului am+iant " ex3 curenti de aer& 0ostmaturitate " PG9:2 spt. gestaionale& )e*o+struri oro1(aringiene repetate Intu+are incorecta

Insu(icien placentar Intreruperea per(u*iei placento1(etale "ex3 ematom retroplacentar& Imaturitate extrem "PGF2K sptm!ni& )epresie respiratorie I >ipovolemie ,oc Insu(icien cardio1circulatorie >ipotermie "6cF-L$C& >ipertensiune pulmonar <timulare vagal >ipoxie, acido* Insu(icien pulmonar"2&

C)P2T5969 *
)3T2C2P)47) 43 Succesul reanimrii neonatale depinde de"#& 3 1 anticiparea necesitii reanimrii 1 pregtirea din timp a ec ipamentului i medicaiei necesare reanimrii 1 pre*ena personalului instruit in sala de nateri 1 organi*area responsa+ilitilor (iecrui mem+ru al ec ipei de reanimare. 6ermenul de Q sarcin cu risc; ca generatoare a nou1nscutului Q cu risc crescut Q, deci a celui care necesit reanimare la natere, s1a dovedit in momentul de (a a (i insu(icient, nevoia de reanimare (iind mult mai (recvent si mai imprevi*i+il. <tatistic s1a evideniat (aptul ca numai R dintre ca*urile de nou1nscui care necesit reanimare la natere pot (i anticipate pe +a*a anamne*ei sarcinii i a monitori*rii travaliului"#&. Jonitori*area gestaiei, travaliului i expul*iei se poate sistemati*a ast(el3 1 evaluarea unitatii (etoplacentare in timpul sarcinii/ 1 estimarea greutii i vrstei de gestaie (etale/ 1 evaluarea maturitii pulmonare (etale/ 1 monitori*area (etal in timpul travaliului i expul*iei. <I675SII CEOC565BE C58E 0O6 @I CEB J5I @8ECPEC6 5C6ICI056E 3 #. Caterea unui prematur .pe +a*a datei ultimei menstruaii i a monitori*rii o+stetricale.

#$ 2. Caterea unui nou1nscut cu restricie de cretere intrauterin "8CI7&1pe +a*a anamne*ei de 8CI7 in antecedente, a >65 sau a altor +oli vasculare materne, a insu(icienei placentare, a evidentilor o+stetricale de 8CI7. -. In(eciile congenitale1pe +a*a anamne*ei materne de in(ecii in timpul sarcinii, de mem+rane rupte prematur "92:ore&, a semnelor clinice de corioamniotit. :. <indromul de detres respiratorie1pe +a*a vrstei de gestaie, a lic idului amniotic meconial, a oligoamniosului, a mem+ranelor rupte prematur, a corioamniotitei, a pre*entaiei pelviene, a ce*arienei e(ectuat in a(ara travaliului. H. <edarea (etal1pe +a*a anamne*ei materne de adm. de droguri, de analge*ice utili*ate in timpul travaliului, a aneste*iei generale. L. <ocul mecanic (etal1in ca* de disproporie ce(alo1pelvic, pre*entaie pelvian, extracie prin aplicare de (orceps, extracie di(icil, al doilea geamn mare, natere precipitat. 2. 5s(ixia (etal1pe +a*a anamne*ei de su(erin (etal cronic i 8CI7, de a+ruptio placentae, al doilea geamn, eliminarea meconiului intrauterin, semne de su(erin (etal acut. K. >ipovolemia1pe +a*a sngerrii asociate cu placenta praevia, cu vas praevia, postamniocente*, inci*ia placentei in ce*arian, sindromul trans(u*or1trans(u*at, clampare rapida a cordonului om+ilical. I. Jal(ormaii congenitale1pe +a*a anamne*ei (amiliale, a diagnosticului prenatal, a oligoamniosului, a poli idramniosului. #$. Condiii materne speci(ice1+oala emolitic in sistemul 8 , trom+ocitopenia idiopatic, miastenia gravis, dia+et matern, ipertensiune matern"L& 08EGE6I8E5 8C #. 8esponsa+ilitile mem+rilor ec ipei medicale neonatale de reanimare constau in3 1 instruire permanent a medicilor i asistentelor de neonatologie 1 asigurarea unei ec ipe de reanimare permanent pentru sala de nateri "saloane de expul*ie i sala de operaii ce*ariene& 1 anunarea din timp a ec ipei de reanimare pentru a (i pre*ent la natere. 1 veri(icarea (uncionalitii ec ipamentului de reanimare anterior momentului naterii"#&.

2. <arcini la care este o+ligatorie pre*ena personalului neonatal in sala de nateri sunt3 1 operaia ce*arian 1 pre*entaia pelvian 1 aplicaia de (orceps 1 sarcin gemelar 1 prematuritatea "F-2 sptmni& 1 natere dup sngerare semni(icativ antepartum 1 ruptura de mem+rane cu 9#K12:ore anterior expul*iei ## 1 suspiciune de corioamniotit 1 poli idramnios 1 su(erina (etal 1 >65 matern indus de sarcin 1 mama consumatoare de droguri i alcool 1 mal(ormaii (etale detectate in timpul sarcinii 1 incompati+ilitate in sistemul 8 cu i*oimuni*are 1 dia+et *a arat matern, miastenia gravis, trom+ocitopenie, tireotoxico*a materne"L&. Este necesar pre*ena in sala de nateri a dou persoane instruite in 8C in ca* de3 1 sarcin multipl 1 natere F-2 sptmni de gestaie " sau (t cu GF#H$$ g& 1 prematur F-2 sptmni extras prin operaie ce*arian 0rematurul este nou1nscutul care necesit 8C mai (recvent dect nou1nscutul la termen, pentru c plmnul imatur are de(icit de sur(actant, pierde mai rapid i mai uor cldur " se mani(est ca un poiTiloterm &, are riscul de a pre*enta in(ecie la natere, emoragia cere+ral poate (i mai (recvent intlnit in condiii de stress. -. 5mena'area spaiului unde se e(ectuea* reanimarea3 1 amplasarea in sala de nateri sau in apropierea ei/ 1 camera inalt "pentru instalarea mesei de reanimare cu cldur radiant& dotat cu surs de oxigen, aer medical, aspiraie/ 1 spaiu special pentru depo*itarea medicamentelor, cu accesi+ilitate maxim/

1 protocol scris pentru cunoaterea i practicarea corect a reanimrii, care s cuprind i responsa+ilitile (iecrui mem+ru al ec ipei"#,2&. :. <ecvena aciunilor in ca*ul anunrii naterii unui nou1nscut care necesit 8C3 1 anunarea ec ipei de reanimare/ 1 citirea anamne*ei sarcinii i travaliului cu identi(icarea din (oaia de o+servaie matern a aspectelor perinatale care pot conduce la as(ixie/ 1 pre*entarea riscurilor la care poate (i expus nou1nscutul, prinilor. H. 0regtirea imediat pentru reanimare3 1 creterea temperaturii in spaiul de reanimare/ 1 veri(icarea i pregtirea ec ipamentului necesar reanimrii. L. Ec ipament"#& 1 masa de reanimare cu cldur radiant 1 stetoscop 1 sistem de aspiraie #2 1 surs de oxigen, tu+ulatura, de+itmetru 1 sonde de aspiraie H, L, K, #$ @r. 1 ventilator manual cu re*ervor1+alonul autogon(la+il o(er o concentraie de O2 de I$1#$$%, iar valva de presiune se desc ide la -$1-H cm>2O, evitnd +arotrauma/ +alonul de aneste*ie poate o(eri presiuni mari de in(lare de aceea este nevoie de atenie deose+it pt. a'ustarea presiunii a crei valori se a(iea* pe manometru ataat 1 mti (aciale cu manon de diverse dimensiuni 1 pipe Guedel 1 sonde de intu+aie nr. 2,H,-,-,H,:mm 1 stilet pentru sonda de intu+aie"opional& 1 laringoscoape cu lama dreapt nr. $ i # 1 catetere om+ilicale nr. -,H i H @r 1 ro+inei cu trei ci 1 sering de 2$cc cu sond nr.K @r. 1 ace, seringi 1 cmpuri sterile sau truse sterile de unic (olosin

1 medicamente1adrenalin sol. #,#$ $$$, volum expanderi, +icar+onat de sodiu sol. $,H mEU,ml, naloxon idroclorid # mg,ml. 2. Evaluarea E aluarea nou-nscutului in orice situaie de urgen este obligatorie(1). <corul 5pgar poate (i util in acest scop. El este o metod o+iectiv de cuanti(icare a strii nou1nscutului la natere. 8C5469 )P<)4 <emne clinice <cor $#2 @recvena cardiac a+sent F #$$+,min 9#$$+,min 8espiraii a+sente super(iciale, neregulate ample, tipat 6onus muscular activ (lasc (lexie uoar micri active Irita+ilitate "rspuns la introducerea unei sonde a+sent grimas tuse, strnut, tuse !n narine& Coloraie ro* ciano*1paloare ro*, extremiti cianotice complet #<corul 5pgar se estimea* la #V i la HV. <corul 5pgar la #V in(ormea* despre statusul nou . nscutului la natere. Ba HV evaluea* rspunsul la reanimare. )ac la HV valoarea sa este F 2, nou .nscutul se va evalua din HV !n HV, pn la 2$V de la natere sau pn cnd se o+ine o valoare de 2. !corul Apgar nu se utilizeaz "ns pentru luarea deciziei i practicarea reanimrii neonatale, deoarece aceasta se acord la 1# dup clamparea cordonului ombilical, deci iniierea reanimrii nu trebuie "nt$rziat p$n la acordarea scorului %%%(1) <e pre(er evaluarea (recvent i repetat a coloraiei, respiraiei i (recvenei cardiace pentru sta+ilirea necesitii i,sau continurii reanimrii. <corul 5pgar poate (i in(luenat nu numai de ipoxia perinatal, ci i de vrsta gestaional. )e exemplu, un prematur are un scor mic, dei nu pre*int as(ixie perinatal. )intre (actorii care scad valoarea scorului 5pgar menionm3 tonusul muscular, coloraia tegumentelor, respiraia neregulat, ine(icient. Paloarea scorului 5pgar nu este un indicator al a(ectrii neurologice neonatale. <e poate vor+i despre a(ectare neurologic "convulsii, ipotonie, com& ca i de a(ectarea

altor organe "cord, plmn, rinic i, intestin& atunci cnd este pre*ent !n sngele cordonului om+ilical acido*a meta+olic sau mixt sever "p> F 2& iar scorul 5pgar este F : la mai mult de HV. Cu exist o corelaie sigur !ntre un scor 5pgar mic i o acido* sever. <corul 5pgar mic nu este o eviden clar a as(ixiei. <corurile se utili*ea* totui pentru identi(icarea rapid a nou 1 nscutului cu risc de dis(uncie multiorganic postas(ixic care necesit tratament"H&. C)P2T5969 1( D2)<358T2C69 )ei 8C tre+uie instituit de urgen, diagnosticul tre+uie o+ligatoriu sta+ilit pe +a*a anamne*ei i examenului clinic"#&. )iagnosticul i organi*area reanimrii tre+uie s ai+ ca +a* trei principii3 1 s nu (ac ru pacientului 1 s nu (ie tardive 1 s nu se practice !n situaii ireversi+ile"-& #: 0entru sta+ilirea diagnosticului de as(ixie se poate utili*a anali*a ga*elor sang ine, e(ectut !n primele -$VV de via, dup secionarea i clamparea cordonului om+ilical":&. C)P2T5969 +( 47)32@)47) P45P426 C ?28A #. @eninerea omeosta*iei termice >ipotermia !ntr*ie revenirea nou 1 nscutului la statusul normal, dup as(ixie. )e aceea, prevenirea pierderilor de cldur se (ace prin3 1 pre!ncl*irea slii de natere 1 pre!ncl*irea scutecelor sterile 1 e(ectuarea reanimrii su+ radiant termic 1 uscarea tegumentelor nou . nscutului prin tergere i !ndeprtarea rapid a scutecelor ude. <e evit ast(el scderea temperaturii corporale prin conducie, convecie, evaporare, iradiere. <unt manevre care se e(ectuea* la toi nou . nscuii, dar !n special la cei care au greutate mic la natere , nou1nascuti care au o supra(a corporal mare raportat la

greutate, esut su+cutanat sla+ repre*entat i imaturitatea controlului neurologic central, ca i la cei cu as(ixie perinatal. ( 7c,ili"rarea iniial-%/ a. &oziionarea Cou . nscutul se plasea* in decu+it dorsal sau lateral, cu gtul !n po*iie neutr "nu (lectat sau !n ipertensie& pentru evitarea o+strurii cilor respiratorii. b. 'ezobstruarea cilor respiratorii #H <e de*o+struea* !nti gura, apoi nasul, cu o sonda de #$ @r. i o presiune de aspiraie nu mai mare de #$$ mm>g. )e*o+struarea durea* aproximativ HVV i se e(ectuea* la interval de HVV. @recvena cardiac se monitori*ea* !n ca*ul de*o+strurii (aringelui posterior, pentru c asemenea manevre pot induce rspuns vagal, avnd ca re*ultat apnee i +radicardie. c. !timularea tactil Jarea ma'oritate a nou . nscuilor sunt stimulai s respire cnd sunt teri de lic idul amniotic de pe tegumente sau de*o+struai de secreiile oro . (aringiene. 5lte metode de stimulare sunt3 1 masarea musculaturii paraverte+rale 1 aplicarea de Q+o+rnace; la plante 1 stimularea tre+uie e(ectuat cu +lndee, nu +rutal cu (ora. )ac dup #$VV . #HVV de stimulri tactile nou . nscutul nu respir se instituie ventilaie cu presiune po*itiv "P00&. <78T642 D7 8T2@69)47 P742>742CA C53T4)23D2C)T7 D)T542T) C5387C23T7954 954-%/ <timulare Consecin @riciuni energetice ale spatelui le*iuni tegumentare <toarcerea toracelui (racturi1pneumotorax1<)81deces 0resiune pe a+domen ruptur (icat1splina )ilatarea s(incterului anal ruptura Comprese calde . reci ipertemie . ipotermie . arsuri 5gitarea "*druncinarea& nou1nscutului le*iuni cere+rale

d. E aluare Evaluarea strii nou1nscutului se (ace de la !nceputul reanimrii. Ea include estimarea e(ortului respirator, a (recvenei cardiace i a coloraiei tegumentelor. @recvena cardiac se msoar prin ascultarea cordului cu stetoscopul sau prin palparea pulsului la +a*a cordonului om+ilical. <e ascult +tile cardiace timp de L VV , iar re*ultatul se !nmulete cu #$, pentru o evaluare mai rapid. *( ;entilaia Pentilatia pulmonar este cel mai important i e(ectiv pas in reanimarea cardio . respiratorie. #L a. (entilaia cu balon i masc Juli nou1nscui se ventilea* cu presiune po*itiv, manual, cu +alon i masc. 5cest tip de ventilaie se indic pentru3 1 apnee sau gasp 1 @.C. F #$$ +at,min "c iar !n pre*ena respiraiei spontane& 1 ciano*a persistent la @iO2 #$$% !n (lux li+er. 0rematurii necesit mai (recvent ventilaie asistat i intu+aie (a de celelalte categorii de nou1nscui. 0entru succesul ventilaiei manuale se recomand3 1 utili*area mtilor (aciale cu manet, de dimensiuni corespun*toare prematurilor, normoponderalilor sau macrosominilor 1 +aloanele utili*ate "de aneste*ie sau autogon(la+il& tre+uie s ai+ o capacitate de 2H$ . 2H$ ml/ nou1nscuii la termen necesit #H . 2H ml pentru (iecare ventilaie "H . K ml,Tgc& 1 (recvena de ventilaie tre+uie s (ie :$ . L$,min 1 presiunea iniial de in(lare s (ie de :$ cm > 2O 1 s se urmreasc micrile de ridicare a toracelui la (iecare in(lare 1 dac micrile toracice nu sunt corespun*toare, W se reaplic corect masca (acial W se repo*iionea* capul W se rede*o+struea* oro(aringele W se ventilea* cu guria desc is

W se crete presiunea de in(lare 1 dac nici dup aceste corecii amplitudinea miscarilor toracice nu este concordant cu presiunea de in(lare, nou1nscutul se intu+ea*. 1 dac @.C. se sta+ili*ea* 9 #$$+,min, se reduce gradat ventilarea, !n timp ce nounscutul este stimulat s respire spontan, iar dac respiraia spontan este e(icient se !ntrerupe ventilarea i se administrea* oxigen !n (lux li+er att ct este necesar ca nou1nscutul s se menin ro*. )ac ventilaia manual cu +alon i masc se prelungete peste 2V, se introduce !n stomac o sond orogastric de K @r. la care se ataea* o sering de 2$ ml i se aspir coninutul gastric, pentru evitarea distensiei stomacului i scderea consecutiv a capacitii pulmonare prin presiunea pe care aceasta o poate exercita asupra dia(ragmului. Bungimea pe care se introduce sonda oro1gastric este cea o+inut prin msurarea distanei urec e1gla+el1apendice xi(oid. Este controversat utili*area ventilrii cu +alon i masc !n ca*ul nounscuilor normoponderali cu scor 5pgar F -. 5cest mod de ventilaie manual iniia* un gasp !n aproximativ KH% din ca*uri, !n special !n as(ixia medie sau moderat sau !n ca*ul nou1nascuilor Qadormii;. Comparnd ventilaia cu +alon i masc cu cea cu +alon i sond de intu+aie, te nica +alon cu masc pare ine(icient, pentru c modi(icarea volumului 6idal este mai mic "numai #,- din creterea sa !n ca*ul te nicii +alon1sonda endotra eal&, iar ventilaia alveolar este ine(icient. #2 6otui, ma'oritatea nou1nscuilor la termen, ventilai cu +alon i masc, rspund po*itiv !n mai puin de :XX. <e pare c succesul ventilrii depinde de re(lexul paradoxal >ead1stimularea nou1nscutului de a (ace singur e(ortul de respiraie. )e aceea se indic intu+aia ori de cte ori nou1nscutul este adormit sau incapa+il sa1i iniie*e i s1i susin singur respiraia. 7n alt tip de ventilator manual utili*at !n ultima perioad de timp este sistemul 375-P6>> . 8istemul 375-P6>> este un dispo*itiv manual de ventilaie, similar +aloanelor autogon(la+il i de aneste*ie. )i(erena dintre +aloanele clasice de ventilaie manual i CEO107@@ este

aceea c, acesta din urm reali*ea* o presiune po*itiv la s(ritul expirului, nepermind cola+area anveolar. 8eali*area 0EE01ului este un avanta' care practic sta+ile*ea* destinderea mecanic a structurilor elastice respiratorii o+inut !n inspir de 0I0. 6e nic, valoarea 0I0 i 0EE0 se setea* de ctre reanimator la 2H1-$cm > 2O 1 valoare necesar primei respiraii i respectiv, :1Hcm > 2O. @iO2 1 utili*at este tot de #$$%, de+itul de minimum Hl,min "un de+it mai mare crete valoarea 0I01ului &. @recvena de ventilaie este de :$1L$ in(laii pe minut. Pentilarea cu CEO107@@ se poate practica pe mascut "dimensiune corespun*toare (iecrui nou1nscut& sau pe sonda endotra eal, dup intu+are. 0rincipalele avanta'e ale (olosirii CEO107@@ !n reanimarea neonatal sunt3 1 meninerea destinderii anveolare prin reali*area 0EE01ului, (actor extrem de important !n special la prematurii F -2 sptmni, la care cola+area alveolelor este (recvent prin de(icitul de sur(actant/ 0EE01ul setat se poate regla c iar pe durata reanimrii, valoarea sa vi*uli*ndu1se pe (aa (rontal a aparatului/ 1 0I01ul se presetea* dar se poate a'usta, valoarea sa (iind i ea vi*uali*at/ ca i !n ca*ul +aloanelor autogon(la+il i de aneste*ie, amplitudinea micrilor toracice inspiratorii este criteriul utili*at pentru evaluarea presiunii dorite/ 1 pre*ena 0EE01ului expirator reali*ea* nu numai o in(lare alveolar uni(orm, dar i meninerea destinderii mecanice a structurilor elastice respiratorii, element extrem de important mai ales la prematurul F -2 sptmni carecteri*at printr1o complian mare a peretelui toracic/ deci, CEO107@@.ului crete compliana alveolar i scade compliana toracic, diminund e(ortul respirator prin creterea capacitii re*iduale (uncionale/ 1 ventilarea pe sonda endotra eal o(er posi+ilitatea administrrii pro(ilactice de su(actant, !nc din sala de natere, la nou1nscutul PBMY cu risc de a de*volta <)8IC. )e*avanta'ele utili*rii CEO107@@1ului !n reanimarea neonatal !n special a prematurilor F -2 sptmni, sunt similare celor determinate de +aloanele autogon(la+il i de aneste*ie. In principal este vor+a de +aro i volumtrauma !n ca*ul utili*rii unor valori mari ale 0I0, 0EE0 i a unor (recvene respiratorii mai mari de L$ respiraii,minut, care induc o acumulare excesiv de aer !n alveole.

)urata presiunii maxime de in(lare este greu de controlat i depinde numai de experiena reanimatorului. #K 1( 2ntu"aia Intu+aia oro sau na*o1tra eal se practic !n urmtoarele situaii3 1 cnd este necesar aspirarea coninutului tra eei "ex. lic id amniotic meconial & 1 cnd este necesar P00 o perioad mai lung de timp 1 cnd P00 cu +alon i masc a (ost ine(icient 1 pentru administrarea adrenalinei !n scopul stimulrii cardiace 1 pentru maximi*area e(icienei (iecrei ventilaii !n concordan cu masa'ul cardiac extern 1 pentru administrarea sur(actantului 5legerea dimensiunilor sondei de intu+aie se (ace (uncie de greutatea nou . nscutului. Greutatea "Tg& Cr. <onda "mm& F #$$$ 2,H #$$$ . 2$$$ 2$$$ . -$$$ -,H 9 -$$$ -,H 1 : Evitarea introducerii prea pro(unde a sondei endotra eale "<E6& se reali*ea* prin utili*area (ormulei3 lungime <E6 "vr(1+u*& = G "Tg& O L cm @ormula nu se aplic !n ca*ul nou . nscuilor cu mandi+ula ipopla*ic sau cu gt scurt. Intu+aia se practic !n 2$VV. O manevr cu durat mai mare de 2$VV poate genera complicaii. Peri(icarea po*iiei corecte a <E6 se (ace prin3 1 urmrirea simetriei i amplitudinii micrilor toracice cu (iecare in(lare 1 ascultarea murmurului ve*icular la nivelul axilelor i epigastrului "intensitatea maxim se aude la nivelul axilelor& 1 o+servarea apariiei condensului !n <E6, !n timpul expirului 1 !m+untirea @.C. a coloraiei i expiraiei spontane 1 e(ectuarea radiogra(iei cardio1 pulmonare. <emnele amplasrii <E6 !n eso(ag sunt3 1 ampliaii toracice reduse

1 a+sena murmurului ve*icular la ascultarea axilelor 1 distensie gastric vi*i+il 1 a+sena condensului !n <E6 1 ciano*, +radicardie Complicatiile posi+ile ale amplasarii incorecte a <E6 si manevrele necesare pentru corectie (unctie de simptomatologie se pot sistemati*a 3 #I Complicaie Cau*a posi+il 0ro(ilaxie i corecie >ipoxie 1manevra92$ ZZ 1plasare incorect <E6 1 ventilare cu +alon i masc 1 administrare O2 !n timpul e(ecturii manevrei 1repo*itionarea <E6 Mradicardie,apnee 1 ipoxie 1raspuns vagal la lama laringoscopului,sonda de*o+structie 1preoxigenare cu +alon si masca 1administrare de O2 in timpul e(ectuarii manevrei 1oxigenarea dupa intu+are 0neumotorax 1suprain(lamarea unui plamin prin caderea <E6 in +ron ia dreapta 1presiune excesiva de ventilatie

1plasarea corecta a <E6 1utili*area presiunii adecvate Contu*ii,laceratii +u*e, Bim+a, cai respiratorii 1po*itie incorecta laringoscop,<E6 1marime lama incorecta 1experienta O+struarea <E6 1secretii 1de*o+struare <E6 In(ectie 1nerespectarea sterilitatii 1te nica sterila 2$ +( @asajul cardiac extern-%/ )aca @CF#$$+at,min, dupa -$ sec. de P00 sau intre L$1K$+at.,min, se initia*a masa'ul cardiac extern "JCE&. E(ectele JCE sunt 3 1 comprimarea cordului intre stern si coloana verte+rala 1 cresterea presiunii intratoracice 1 im+unatatirea circulatiei in organe, inclusiv in cele vitale. <e pot (olosi doua te nici pt. e(ectuarea lui 3 1te nica policelui, care consta in plasarea celor doua police in #,- in(erioara a sternului, celelalte degete incon'urand toracele, se spri'ina pe coloana/ policele se amplasea*a c iar su+ linia ori*ontala imaginara care uneste cele doua mameloane 1te nica celor doua degete consta in e(ectuarea JCE cu doua degete "II si III& amplasate perpendicular in #,- a sternului, cealalta mana sustinand spatele/ este recomandata reanimatorilor cu degete scurte. In am+ele ca*uri 3 1 degetele raman continuu pe regiunea unde se e(ectuea*a masa'ul 1 sternul se comprima cu #,H cm, +land 1 compresiunile si pau*ele dintre ele tre+uie sa (ie egale ca durata 1 5P se evaluea*a la -$1L$ sec. 1 o crestere a 5P9L$+at,min este indicatie de intrerupere a JCE, dar continuarea

P00 1 o crestere a 5P9#$$+at,min indica intreruperea JCE si intreruperea gradata a ventilatiei daca nou1nascutul respira spontan 1 daca 5PFL$+at,min se administrea*a adrenalina 1 se e(ectuea*a paralel cu P00 " de*avanta'ul este ca poate sa creasca riscul de pneumotorax si sa scada e(icienta ventilatiei& 1 raportul compresiuni toracice,ventilari=-,# 1 in timpul JCE (recventa de ventilare este de -$,min iar cea de compresiuni este de I$,min, #2$ de gesturi,min 1 un ciclu de trei compresiuni si o ventilare durea*a 2 sec. 1 cadena este [unu i doi i trei i ventilare; D( @edicatie 5)8EC5BIC5 . sol.#,#$$$$, do*a de O,#1O,- ml,Tg se adm. i.v. pe vena om+ilicala sau E.6., rapid. Indicatie3 @CFL$ +at,min, dupa -$ sec de JCE si P00 E(ecte3 creste per(u*ia in timpul JCE, prin vasoconstrictie, deci creste concentratia de O2 la nivelul cordului si creierului "e(ect al(a adrenergic&, im+unatateste contractilitatea cardiaca si creste @C "e(ect +eta adrenergic& !e e ita utilizarea adrenalinei in doze mari la prematur, datorita potentialului de hipertensiune si cresterii flu)ului sanghin cerebral dupa imbunatatirea functiei cardiace, care pot conduce la sangerari in matricea germinala%%% 2# ;596@ 7BP)3D742 <e recomanda in lipsa raspunsului la reanimare3 !ange integral *+ ,h negati -1-ml./gc, adm. pe ena ombilicala, in 0-1- 1 Indicaie3 evidena clinic de sngerare . paloare , puls sla+, ta icardie sau +radicardie persistent, circulaie de(icitar "68C9:;& !er fiziologic sol. -,23 sau ,inger lactat 4 1-ml./gc, i. . pe ena ombilical, "n 0-1-# Indicaie3 tratamentul ipovolemiei. 5dministrarea rapid la prematuri poate induce emoragie !n matricea germinal datorat (ragilitii capilarelor din aceast *on!!! MIC58MOC567B )E <O)I7 1 sol. :,2%, !n do*a de 2 mEU,Tgc, lent92V,#

mEU,Tg,min, numai dac noul1nscutul este ventilat, , i.v. pe vena om+ilical. Indicaie3 acido* meta+olic sever E(ecte3 produce CO2 i ap. C5BOAOCE CBO8>I)856 . antagonist narcotic, sol. #mg,ml, !n do*a de $,# mg,Tgc, rapid i.v., i.m., s.c., E.6. Indicaie3 depresie respiratorie sever dup administrarea de sedative mamei, cu : ore anterior expul*iei, !n pre*ena ipotoniei i respiraiei spontane super(iciale. K. 5ccesul vascular Pena om+ilical este recomandat s (ie (olosit pentru administrarea medicaiei !n timpul reanimrii, datorit posi+ilitii rapide de identi(icare i a+ordare,cateteri*are. <e indic utili*area de catetere radiopace de -,H i H@r. care se introduc !n ven numai pe o lungime de -1H cm, pn la o+inerea unui (lux sang in continuu la aspirare. O introducere pe o lungime mai mare determin le*iuni epatice consecutiv administrrii de soluii ipertone sau vasoactive. 22 C)P2T5969 D( <I675SII <0ECI5BE MBOC5\7B J5C5CIC 5B CEIBO8 8E<0I856O8II #.9ic,idul amniotic meconial O+streticianul tre+uie s de*o+ture*e gura, nasul i (aringele nou1nscutului de lic idul amniotic meconial, dup expul*area capului, !nainte de delivrenta toracelui. <e recomand utili*area unei sonde de aspiraie nr.#2, #:@r. cu o presiune de aspiraie mai mic de #$$mm>g. Imediat dup natere, dup plasarea nou1nscutului su+ un radiant termic, se de*o+struea*a (aringele, tra eea "pe lama de laringoscop& i se recomand intu+area, dac lic idul amniotic este Qpiure de ma*re; sau dac nou1nscutul este deprimat. Cu se accept aspirarea prin intu+are dac nou1nscutul este viguros sau lic idul amniotic este Q(luid;. Cu se recomand o de*o+struare cu o durat mai mare de 2V, dup expul*ie, !nainte de iniierea ventilrii. )ac este necesar ventilarea se practic intu+area, pe aceeai sond e(ectundu1se de*o+strurile ulterioare. Intruct !n stomacul nou1nscutului poate (i pre*ent o mare cantitate de lic id amnoitic meconial, acesta se golete cu +lndee, dup ce pacientul este ec ili+rat, dup aproximativ HV de la natere."H&

Cu se practic stimulri peri(erice la nou1nascuii cu lic id amniotic meconial pentru o+inerea respiraiilor spontane!!! 2.)trezia coanal 5tre*ia coanal +ilateral cu o+struarea nrilor induce sindromul de detres respiratorie imediat dup natere. <e recomand !n aceast situaie aplicarea oral a unei pipe Guedel sau intu+area orotra eal."#& -. 8indromul Pierre 4o"in Jal(ormaie caracteri*at prin ipopla*ie mandi+ular i Qcderea; lim+ii !n (aringele posterior, sindromul 0ierre 8o+in produce apariia detresei respiratorii imediat dup natere. Janevrele recomandate pentru im+untirea respiraiei sunt3 1 repo*iionarea nou1nscutului !n decu+it ventral "!n pronaie& 1 inseria unei sonde endotra eale de 2,Hmm sau a uneia gastrice de #2@r. !n na*o(aringe."#& 5@EC658E5 @7CCSIEI 07BJOC58E Orice colecie pleural poate impiedica o +un expansiune pulmonar. Cou1nascuii cu aceast patologie sunt cianotici, +ra icardici i pre*int ta+lou clinic de detres respiratorie."#& 2%(Pneumotoraxul 0neumotoraxul su+ tensiune poate !mpiedica o +un expansiune pulmonar. Jurmurul ve*icular este diminuat de partea a(ectat, cordul !mpins contralateral , nou1nascutul pre*int ciano* i +radicardie. <e recomand amplasarea !n urgen a unui ac sau un tu+ de dren, pentru evacuarea aerului, dup con(irmarea diagnosticului prin transiluminare sau,i radiogra(ie cardiopulmonar i dup intu+are. ( Pleurezii, ,emotorax, c,ilotorax Coleciile pleurale lic idiene au acelasi ta+lou clinic ca i pneumotoraxul. >idropsul (etal este cea mai (recvent !ntlnit colecie pleural la nou1nscut. )iagnosticul se sta+ilete radiologic":&, iar dac detresa respiratorie este semni(icativ se aplic drena' pleural pe ac, !n urgen Q(lutura; nr.2#G sau 2HG inserat perpendicular pe torace, pe marginea superioar a coastei in(erioare a spaiului intercostal :, pe linia axilar anterioar, conectat la o sering de 2$ml i un ro+inet cu trei ci.

*( !ernia diafragmatic( Cou1nscutul cu ernie dia(ragmatic pre*int sindrom de detres respiratorie i a+domen escavat. Jurmurul ve*icular este diminuat de partea erniei. Cou1nscuii suspectai de ernie dia(ragmatic nu tre+uie ventilai mult timp cu +alon i masc, ei tre+uie intu+ai !n urgen i o sond oro1gastric tre+uie plasat !n stomac pentru ai putea goli coninutul. :.!ipoplazia pulmonar >ipopla*ia pulmonar sever este incompati+il cu viaa. 8E5CIJ58E5 C 5B6E <I675SII )EC]6 B5 C5D6E8E <ituaii"#&3 1 natere la domiciliu sau !n mi'loc de transport 1 nou1nscut cu apnee !n secia de nou1nscui 1 nou1nscut cu sepsis, !n terapie intensiv neonatal, a carei stare se deteriorea*. 0rincipiile i gesturile de resta+ilire a (unciilor vitale rmn aceleai i !n situaiile sus menionate. 1 meninerea temperaturii corporale constante i !n limite normale 1 po*iionare 1 de*o+struarea cilor respiratorii 1 stimularea pentru instituirea respiraiei spontane 1 administrarea de O2 1 sta+ilirea ventilaiei pulmonare 1 JCE 1 administrarea de medicamente 0rioritatea !n 8C la orice vrst postnatal !n perioada neonatal este sta+ilirea unei ventilaii pulmonare adecvate!!! 2: C)P2T5969 $( CG8I\I8E5 CO71CE<C7SIBO8 8E5CIJ5SI B5 C5D6E8E Cou1nscuii care necesit reanimare la natere au su(erit un stress care poate s le (i produs le*ri multiorganice. )ac un nou1nscut a (ost reanimat cu succes nu !nseamn c este per(ect sntos i tre+uie tratat ca unul normal. Complicaiile postreanimare pot (i cu att mai (recvent !ntlnite cu ct nou1nscutul a

necesitat o reanimare mai complex. )e aceea, nou1nscuii reanimai la natere se internea*, monitori*ea* i tratea* !nc cel puin 2: ore !n compartimentele de terapie intensiv neonatal"#&. COJ0BIC5SII 0O<6 8E5CIJ58E %( !ipertensiunea pulmonar Pasele pulmonare la nou1nscuii care au pre*entat ipoxie la natere pot rmne !n constricie, (apt materiali*at clinic !n ciano* generali*at. Pasoconstricia vaselor pulmonare, postnatal conduce la ipertensiune pulmonar. >ipertensiunea pulmonar sever poate necesit !ngri'iri speciale !n centre de nivel trei. )e aceea se recomand e(ectuarea anali*ei ga*elor sang ine arteriale i monitori*area saturaiei !n oxigen a nou1nscutului care a (ost reanimat pentru a avea sigurana unei +une oxigenri. ( Pneumonia Cou1nscutul reanimat la natere are risc crescut de a (ace pneumonie, consecutiv aspiraiei de meconiu, unei in(ecii materno1(etale sau unor manevre nesterile. 0neumonia se poate asocia de asemenea ipertensiunii pulmonare. )ac nou1nscutul a (ost reanimat i continu s pre*inte detresa respiratorie sau are nevoi crescute de O 2, se ia !n consideraie posi+ilitatea unei pneumonii sau a sepsisului i se instituie anti+ioticoterapie. *( !ipotensiunea 0erinatal, miocardul i tonusul vascular pot (i compromise de ipoxie. 5scultarea cordului poate indica insu(iciena tricuspidiana. )ac necesitatea reanimrii este determinat de sepsis i sngerare, volumul sang in circulant va (i redus. )e aceea se recomand monitori*area @C i a 65 pn cnd 65 i per(u*ia peri(eric sunt normale. 7nii nou1nscui pot necesita suplimentar reanimri cardiace i in(u*ia unui agent inotropic cum este dopamina pentru !m+untirea de+itului cardiac i creterea tonusului vascular. 2H 1( 7c,ili"rul ,idric @uncia renal poate (i a(ectat de asemenea de ipoxie "necro* tu+ular acut& de o+icei tran*itoriu. )ar acest (apt produce tul+urri idrice i electrolitice. Cou1nscuii cu a(ectare cere+ral pot pre*enta de asemenea o secreie inadecvat de ormon antidiuretic. 6ul+urrile electrolitice !ntlnite !n aceste situaii cresc riscul de aritmii cardiace.

<e recomand la asemenea ca*uri monitori*area diure*ei, examenul urinii, a ionogramei sang ine, restricie lic idian i administrarea de calciu, !n primele *ile de via"H&. +( )pneea i con0ulsiile Cou1nscuii care au pre*entat ipoxie perinatal i au necesitat reanimare la natere pot pre*enta ence(alopatie ipoxic1isc emic. Iniial nou1nscutul este ipoton, dar convulsiile apar !n cteva ore. 5pneea sau ipoventilaia pot (i semne de a(ectare cere+ral, ca i tul+urrile electrolitice, ipoglicemia, iponatremia i ipocalcemia. <e recomand !n asemenea situaii ec ili+rarea meta+olic, electrolitic i instituirea tratamentului anticonvulsivant. D( !ipoglicemia >ipoglicemia !n pre*ena stresului ipoxic perinatal este (recvent !ntlnit i poate a(ecta (uncia cere+ral. Cou1nscuii care au (ost reanimai tre+uie monitori*ai periodic pn la o+inerea unor valori sang ine glicemice normale, iar corectarea ipoglicemiei tre+uie (acut prin administrarea intravenoas de gluco*. $( Pro"leme de alimentare enteral 6ractul gastrointestinal este extrem de suscepti+il la agresiunea ipoxic isc emic. Consecinele pot (i ileusul, emoragia digestiv i enterocolita ulcero1necrotic. 5(ectarea neurologic pe de alt parte produce tul+urri de supt i !ng iit, ca i incoordonari oro1(aringiene. 0ostreanimarea neonatal se pre(er !ntreruperea aportului alimentar enteral care se !nlocuiete cu alimentaia parenteral. E( 7c,ili"rul termic( Este o+ligatorie meninerea constant a temperaturii corporale !n limite normale, pentru evitarea le*iunilor posi+ile post ipo sau ipertermie, modi(icri ce pot interveni c iar pe durata 8C datorit suscepti+ilitii deose+ite a acestor nou1nscui"-&. 2L 08EJ56787B 0rematurul care necesit reanimare la natere are risc crescut de a pre*enta complicaiile sus menionate. n mod particular prematurul poate de*volta3 1 ipotermie 1 sindrom de detres respiratorie prin de(icit de sur(actant i de aceea necesit

intu+aie dup natere pentru administrarea de sur(actant exogen i PJ 1 emoragie intracranian, agresiunea ipoxic1isc emic, modi(icrile +rute de volum vascular, manevrele +rutale asociindu1se cu sngerare !n matricea germinal 1 ipoglicemie explicat prin re*erve sc*ute de glicogen rapid consumate !n pre*ena ipoxiei 1 enterocolita ulcero1necrotic 1 retinopatie i +ron odispla*ie consecutive utili*rii unor concentraii crescute de O2 1 anemie, trom+ocitopenie 22 C)P2T5969 E( 5<0EC6E E6ICE 0rincipiile etice aplicate in 8C nu sunt di(erite de cele din reanimarea copilului mare si adultului. 8C nu tre+uie intar*iata, gradata sau sa se e(ectue*e partial"#&. Cimic nu tre+uie sa intrerupa 8C dupa ce ea este initiata. )eoarece 8C poate (i anticipata, despre practicarea ei tre+uie in(ormati parintii"#&. Este recomandat sa nu se initie*e 8C"#& 3 1 in ca*ul expul*iei unui nou1nascut cu greutate incredi+il de mica si care nu pre*inta semne evidente de via+ilitate 1 in ca*ul expul*iei unui anence(al 1 in ca*ul nasterii unui produs de conceptie cu trisomie #- sau #K. 5ceste categorii de copii sunt ulterior nevia+ili sau de*volta andicapuri severe. 8C se intrerupe cand dupa #H min de reanimare completa +ataile cardiace raman a+sente. 8eanimarea la nastere este de o+icei insotita de succes. Experienta ultimului secol a aratat ca 2,- din nou nascutii aparent morti in momentul expul*iei pot supravietui"#&. 8C in ca*ul di(icultatilor de adaptare la viata extrauterina poate o(eri sanse de supravietuire (ara sec ele c iar si produsilor de conceptie cu GF#$$$g , conducand la supravietuire in H$% din ca*uri"#&.)e*voltarea ulterioara a acestora poate (i insa a(ectata serios de evenimentele legate de actul travaliului si expul*iei. O trecere +landa a nou1nascutului de la viata intrauterina la cea extrauterina cu a'utorul

8C poate o(eri sanse de supravietuire (ara sec ele. 2K )9<542T@ D7 47)32@)47 3753)T)9A-1,$/ Asfixie/hipoxie sever scor Apgar 0- 3 <tergerea tegumentelor 0lasarea su+ radiant termic
Cianoza.paloare generalizat !ipoton 3arcotice administrate mamei in tra0aliu naloxon ,idroclorid &,%mg.Fgc

@C7
);# %&&.min dup G

Cateti*are v. om+ilical JCE O P00 Ca>CO- . *m7H sau 8<%&I lent J *G )drenalina sol( %.%&&&& - &(% C &( ml 7T
4spuns inadec0at dup G

" 5PF#$$,min,paloare, ciano*a, per(u*ie de(icitara& JCEOP00 5drenalina E61do*a du+la Ca gluconic #$% 1 #mg,Tgc lent pe v.om+ilicala 5nali*a ga*elor sangvine Ca>CO- . a doua do*a )opamina H1#$^g,Tgc,min "p>F2,2H& 5pnee 5PF#$$ 5+senta raspunsului la stimuli externi )e*o+structie oro(aringiana Intu+are P00 cu +alon . @iO2 #$$%, (recv. :$1L$,min, pres. -$ cm >2O 2I

)8>2B27.!2P5B27 @7D27 scor )pgar 1 - D In lipsa rspunsului Asfixie grava scor Apgar 4-6 6egumente marmorate sau cianotice >ipoton 8espiratie super(iciala , neregulata 5P normala, 9#$$ 8eactivitate redusa <e repeta de*o+structia oro(aringiana su+ O2 in (lux li+er <tergerea tegumentelor 0lasare su+ radiant tremic )e*o+structie oro(aringiana <timulatii peri(erice P00 cu +alon pe masca . pres. 2H cm >2O, (recv. -$1:$,min Bipsa raspunsului, deteriorare 8aspuns adecvat <oc ipovolemic 6erapie intensiva neonatala <ange OI 8 negativ #$ ml,Tgc pina la 2$ ml,Tgc <er (i*iologic , 8inger lactat #$12$ ml,Tgc -$ 5PF#$$ 8espiratie super(iciala ine(icienta Ciano*a progresiva 5P9#$$ 8espiratie spontana Coloratie ro* <e continua 8C ca pt. scor 5pgar $1Nou nscut fr asfixiere la natere 6egumente normal colorate

6onus normal 8espiratie e(icienta 5P normala 8aspuns la stimulare tactila <tergerea tegumentelor )e*o+structie oro(aringiana In(asare <e internea*a in compartimernt de nounascuti normali -# :2:925<4)>27 #. 5JE8IC5C >E586 5<<OCI56IOC, 5JE8IC5C 5C5)EJ_ O@ 0E)I568IC< . Q6EA6MOON O@ CEOC565B 8E<7<CI656IOC; 1 :t edition, 2$$$ 2. \O>C 0. CBO>E86_ J)., 5CC 8. <658N J). . QJ5C75B O@ CEOC565B C58E; . :t E)I6IOC, #II2 -. 0E6E8 \. @BEJICG, M8I5C ). <0EI)EB, CEIB J58BOY, 0E6E8 J.)7CC Q5 CEOC565B P5)EJEC7J; . 2nd, #II# :. <>EB)OC M. CO8OCE<, J.)., >EC8IE665 <.M5)5 . EBI`E_, J). . QCEOC565B )ECI<IOC J5NEICG;, #III H. 8IC>58) 5. 0OBIC, J.)., J58N @. )I6J58, J) . Q0E)I568IC <EC8E6<;, 2nd edition, #II2 L. \5CE6 J. 8ECCIE C8C.8OME86OC . Q6EA6MOON O@ CEOC56OBOG_;, -rd edition 2. >. YIBBI5J 65E7<C>, J), 8OME865 5. M5BB58), J). . Q5PE8E_V< )I5<E<E< O@ 6>E CEYMO8C;, 2t edition, #IIK