Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
I. MOTIVATIE
Pagina 1 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
IV. CONCLUZII
V. BIBLIOGRAFIE
Capitolul I.
MOTIVAŢIE
Pagina 2 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL II.
Istoric
Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii.
Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul bolnavului epileptic –
codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.
Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a
fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale, substanţe toxice,
menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii, stabilind un raport
direct între traumatismele craniene şi epilepsie.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi, iar la
sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. El
considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea.
Definiţie
Pagina 3 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Epidemiologie
Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 - 6 ‰. Rata de debut, mai mare în prima
copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani. În puţine
cazuri din cele cu debut în copilărie, epilepsia este asociată cu handicapul mintal.
Etiologie
Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. La nou
născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale, malformaţiile congenitale,
tulburări metabolice şi injecţiile.
La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară, Tcc, şi
tulburarea aminală degenerativă, tumori cerebrale, droguri şi intoxicaţii.
La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii
detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu
patologie demonstrabilă.
Etio-patologie
Pagina 4 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Clasificare
Pagina 5 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
tonice
tonico-clonice (convulsii majore)
absenţe
Crize unilaterale sau predominant unilaterale
clonice
tonice
tonico-clonice
Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice, clonice sau tonico-clonice,
unilaterale, alternante sau generalizate)
Stările de rău epileptic
Criza parţial simplă include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză
senzorială în care fenomenele sunt limitate, conştiinţa nu este afectată.
Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”. Este adesea precedată de o
criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii
olfactive, gustative, vizuale, auditive sau a unor senzaţii corporale. Pacientul poate prezenta
modificări de gândire, percepţie sau emoţie, conştiinţă, tulburări.
Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită, cu instalare bruscă,
fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute, în timpul cărora pacientul
nu poate fi trezit.
Criza mioclanică, atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de
cădere şi care nu pune probleme psihiatrului.
Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă.
Atacurile încep brusc, fără aură, au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc.
Simptomatologia
Forme clinice
epilepsia generalizată:
criza majoră (Grand-mal)
criza minoră (Petit-mal)
epilepsie localizată:
motorie
senzitivă
Pagina 6 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
vegetativă
forme particulare
Criza paroxistică majoră are mai multe faze:
prodomul
aura epileptică
accesul convulsivant
faza stertoroasă
Prodomul
De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. Apar manifestări de tip
motor, senzitiv, vegetativ, tulburări psihice. Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome.
Simptomele care apar în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment,
de tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amorţeli), tulburări de
auz (acufene), tulburări de vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări
psihice, depresie, indispoziţie, anxietate, euforie, nelinişte.
Aura
Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale.
Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri de precauţie.
Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv, motor. Aura nu
apare întotdeauna. Debutul este în general brutal, cu paloare bruscă, strigăt şi pierderea
cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului.
Accesul convulsivant
Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care durează 20-30 de secunde
cu contractura generalizată, ochii imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor şi a
reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului, emisiuni involuntare de
urină şi materii fecale, şi o faza clonică.
Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată,
generalizate, urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi
uneori sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.
Faza stertoroasă
Pagina 7 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se află într-un somn profund
(comatos), musculatura este relaxată, reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase
sunt abolite. Poate exista reflexul Babinski lateral.
Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”, instalându-se starea de rău
comiţial, care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem
pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.
Criza paroxixtică minoră (petit mal, absenţe)
Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea conştiinţei nu este urmată
de cădere şi convulsii. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele
din mâini, stă împietrit, apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei.
La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor, chiar până la 50-100/zi –
pienolopsia.
Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al
corpului (faţă, membre). Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de contractură
– crize Jacksoniene, urmate sau nu de o criză majoră).
Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală, răceală, fierbinţeală, cu
posibilitate de extindere. Criza durează puţin (până la un minut), bolnavul este conştient.
Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este manifestată prin
tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură, răceală, tulburări de culoare: paloare,
roşeaţă, cianoză, crize de salivaţie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe,
cu deplasarea bolnavului.
Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. Bolnavul prezintă stări
de vis, halucinaţii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu deplasarea bolnavului.
Forme particulare
Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizate la un
anumit segment. Generalizarea este foarte rară, deschisă mai ales la copil.
Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi (zgomote,
muzică), vizuali (lumina prea puternică, vizionarea TV).
Epilepsia catamenială – la femei, în perioada premenstruală.
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:
aspectului clinic
traseului EEG
Pagina 8 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Evoluţia şi prognosticul
Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a tratamentului şi
condiţiile de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. Evoluţia, deşi de durată sau
cronică, este puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a
complexului de măsuri recuperatorii.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial se face cu:
Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. În primel ore de la declanşarea
febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezintă o singură criză, nu respectă
succesiunea fazelor din criza epileptică.
Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei, cădere, dar nu
respectă succesiunea fazelor din criza epileptică, nu prezintă faza stertoroasă, nu are semne
neurologice.
Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de
cădere, este anxios, neliniştit, are transpiraţii reci. Glicemia este scăzută. EEG normal.
Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă antecedente renale. Crizele sunt
tipice, nu respectă succesiunea din criza epileptică, nu prezintă amnezia crizei. EEG normal.
Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor
factori: electroşocm cu electrocuţie, insolaţie (edem cerebral). Criza nu prezintă toate fazele
din criza epileptică, factorii care acţionează se cunosc.
Epilepsia alcoolică.
Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei, sunt declaraţi de factori psihici, în
prezenţa anturajului pentru a impresiona. Îşi alege locul pentru cădere. Poate fi scoasă din
criză prin excitanţi puternici (udare cu apă, ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu are
semne neurologice, nici modificări EEG.
Profilaxie. Tratament
Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice, fără
afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului.
Pagina 9 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Conduita igieno-dietetică:
abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează
apariţia manifestărilor epileptice, precum şi substanţe şi droguri epileptogene.
evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor
hidro-electrolitice.
alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor, regimul cetogen este considerat
anticonvulsivant.
evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate
(accentuează hipoxia cerebrală).
îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică, ami ales la copii
(vegetaţii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor
endocrino-umorale).
supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă.
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav, este administrat fără
întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice.
Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal”
Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g seara (dacă
crizele sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize –
doza este mai mare: 0,20 – 0,30 g/24 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa –
se corectează cu doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feţei,
dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.
Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potenţează efectele fenobarbitalului, de aceea nu
se asociază cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.
Pagina 10 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 11 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Alegerea profesiei
În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc permisibil”, elaborată de
GOODELASS, împarte diferite tipuri de preocupări în 5 categorii, după cum urmează:
Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) – pot efectua
diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu măsuri de protecţie), pot folosi unelte, dar
nu pot lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera accidente.
Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birou sau de
mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată), munci care nu periclitează
epilepticul într-o eventuală criză.
Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o supraveghere
permanentă, diferite prestări, activităţi, care nu prezintă diferite responsabilităţi privitor la
activitatea altora.
Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai toate
activităţile, inclusiv conducerea autovehiculelor.
Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare.
Pagina 12 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 13 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 14 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Capitolul III
CAZ CLINIC I
Numele: O
Prenumele: L
Pagina 15 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sex: masculin
Vârsta: 35 ani
Domiciliu: Botşani, jud. Botoşani, str. Aleea Teilor, nr. 1
Starea civilă: Căsătorit
Cultura: 12 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 72 m; H=69 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soţia aparent sănătoasă. Neagă
TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. Stagiul militar satisfăcut. Lucrează ca gestionar la
“Loteria Naţională”.
Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident. Mama aparent
sănătoasă.
Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor
caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei, contractului tonico-cronice, spumă roază la
gură (îşi muşcă limba), pierdere involuntară de urină.
Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice.
Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.
O.L.
Respiraţia: se situează în limite normale. Odihnă şi somn: insomnie
Eliminare: normală Igiena: respectă regulile de igienă
corporală, vestimentară şi a mediului.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate, Informare şi educaţie: dezinteres de a
necoordonarea mişcărilor învăţa
Asigurare: probabilitate de atingere a Spirit: nu participă la activităţile
integrităţii fizice religioase
Lucru: dificultate de a-şi asuma rosturile Temperatura: se situează în limite
sociale normale
Recreere: dezinteres în participarea la Comunicare: ineficace la nivel intelectual
activităţi recreative şi afectiv
Mâncare şi băutură: consumator de Îmbrăcăminte: corespunzătoare
Pagina 16 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
etanol, bulimie
Prescripţii medicale
O.L.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Carbomazepină 06.03 – 11.03 Oral 2 cp/zi
12.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/zi
Haloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/zi
Romparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Napoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi
Diazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/zi
Vitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Vitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Examen psihiatric
Pagina 17 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 18 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tratament
O.L.
Medicamente administrate per/os ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Carbomazepină 1 cp 1 cp 1 cp -
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -
Napoton 1 cp - 1 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1f -
Diazepam - - 1f -
Vitamina B1 - 1f - -
Vitamina B6 - 1f - -
Îngrijiri diverse:
Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Regim alimentar:
Pagina 19 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 20 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 21 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
activităţi
recreative
Hiperactivitatea Lipsă de interes în Dezinteres de a Convingerea Educaţie sanitară, Este inter
achiziţionarea de învăţa pacientului să psihoterapie boala sa
noi cunoştinţe. desfăşoare
activităţi
informative
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
03 Stare depresivă Nu comunică Comunicare Combaterea Psihoterapie Comunică
ineficace la nivel mutismului personalu
afectiv clienţii bo
omn Efecte adverse ale Oboseală, senzaţie Somnolenţă Combaterea Plimbări, aerisirea Dispare
medicamentelor de somn somnolenţei bolnavului somnolen
Izolare Neputinţă Dificultatea de a- Combaterea Psihoterapie Ameliora
şi asuma rolurile izolării
sociale pacientului,
psihoterapie
18.III.2000
Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare, revine cu trimitere pentru
creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi
a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză, ameţeli, iritabilitate explozivă,
tulburări neurovegetative, frecvente decompensări narcofilice etanolice.
Se externează cu recomandările:
continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazină
Fenobarbital
Diazepam
evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc, apă)
C.M. pe perioada internării
CAZ CLINIC II
Numele: I
Prenumele: P
Pagina 22 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Nicşeni, jud. Botoşani
Starea civilă: necăsătorit
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi, TBC pulmonar
(1986) – internat în spitalul Fiziologic, neagă afecţiuni infecto-contagioase, poliomelită la
vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din
DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee, insomnii, tulburări de
comportament, creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau
pierderi sangvinolente.
I.P.
Respiraţia: se situează în limite normale. Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate, Temperatura: se situează în limitele
necoordonarea mişcărilor normale.
Asigurare: prezintă crize comiţiale grand Informare şi educaţie: dezinteres de a
mal învăţa
Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la
activităţi religioase
Recreere: incapacitate de a desfăşu-ra Comunicare: ineficace la nivel intelectual
activităţi recreative (limbaj incoerent, logoree) şi afectiv
(muţenie)
Prescripţii medicale
Pagina 23 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
O.L.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2000 Oral 20 pic de trei ori pe
zi.
Fenobarbital 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 2/zi
2 cp/zi 24.01.2000 IM 1 f/zi
1 f/zi
Clordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2000 Oral 1 cp x 2/zi
Romparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 3/zi
Examen psihiatric
Pagina 24 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
vorbeşte şi timpuri când nu vorbeşte. Treabă nu face defel. Câteodată e rău, strică, sparge,
sare la noi”.
Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. Relativ orientat
global. Discernământ critic diminuat.
Pagina 25 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tratament
I.P.
Medicamente administrate per os ORAR
6,00 12,00 18,00 -
Fenobarbital 1 cp - 1 cp -
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic -
Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - 1f - -
Îngrijiri diverse:
Regim alimentar:
Pagina 26 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 27 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
fizicului
omn Agitaţie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare de Somn,
psihomotorie dormi neuroleptice medica
Agitaţie Nu-şi Hiperactivitate Sedare, Administrare Pacientul
psihomotorie coordonează imobilizare sedative calmează
mişcările
Boală psihică Incapacitatea Incapacitatea de Educaţie sanitară Schimbarea Ţinută îng
efectuării a-şi acorda şi ajutarea lenjeriei de corp şi
îngrijirilor de îngrijiri de igienă bolnavului în de pat, baia
curăţenie efectuarea toaletei bolnavului
nte Tulburări de Ţinută neîngrijită Dezinteres faţă de Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
gândire ţinuta sa bolnavului în lenjeriei de corp
vestimentară alegerea hainelor
e Boală psihică Dificultate de a Comunicare la Ajutarea Discuţie pe Comunica
înţelege ceea ce I nivel intelectual bolnavului să înţelesul eficace
se spune înţeleagă ceea ce I bolnavului
se comunică
Mediu necores- Oboseală, sen- Somnolenţă Combaterea Plimbări, aerisirea Ameliora
omn punzător (salon zaţie de somn somnolenţei salonului
neaerisit)
edu- Tulburări de Greutate în a- Dificultate de a Combaterea bolii Administrarea de -
gândire chiziţionarea de învăţa psihice antipsihotice
noi comportari
Tulburări de Creştere în ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrarea Dispare
gândire mişcărilor hiperctivităţii hiperactivităţii hiperactiv
bău- Boala psihică Foame exagerată Alimentaţie Combaterea Administarea de Ameliora
exagerată bulimiei alimente în
cantitativ cantitatea
necesară
000 Izolarea de anturaj Nu comunică Comunicare Combaterea Psihoterapie Comunica
e (mutism) ineficace la ni-vel mutismului eficace
afectiv
Dificultate de a se Incapacitatea de a Neputinţă Ajutarea Psihoterapie Efectueaz
implica într-un rol desfăşura pacientului în a anumite a
activităţi desfăşura o (curăţenie
activitate noptieră)
Incapacitate de a Imposibilitatea de Încapacitatea de a Stimularea Plimbări, discuţii Ameliora
Pagina 28 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Numele: C
Prenumele: A
Sex: feminin
Vârsta: 62 ani
Domiciliu: Vlădeni, jud. Botoşani
Starea civilă: divorţată
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;
Antecedente personale: două surori aparent sănătoase, divorţată, N=0, A=1. Prima
menstruaţie – 13 ani, ultima menstruaţie 37 ani. A fost internată la spitalul Dr. Petru Groza,
Oradea. A lucrat cadrul CAP. Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). Pensionară.
Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. Are un nepot cu antecedente
psihiatrice.
Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere
din policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Acuză cefalee,
Pagina 29 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
C.A.
Respiraţia: dispune Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară
neordonată
Mişcare şi mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilă
Asigurare: probabilitate de atingere a Informare şi educaţie: incapacitate de a
integrităţii fizice învăţa
Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la
activităţi religioase
Recreere: nu desfăşoară activităţi Comunicare: ineficace la nivel intelectual
recreative şi afectiv
Eliminare (constipaţie) Igienă: necorespunzătoare
Prescripţii medicale
C.A.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Fenobarbital 16.11 – 26.11.1999 Oral 1 cp/zi
Sulfat de magneziu 16.11 – 24.11.1999 In 1 f/zi
Glucoză 33% 16.11 – 26.11.1999 In 1 f/zi
Fenilopină 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/zi
Furosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zile
Multivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/zi
Brofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/zi
Diazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/zi
Clorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/zi
Supozitoare de gliceri-nă 22.11 Rectal 1 sup/zi
Pagina 30 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Examen psihiatric
Tratament
C.A.
Medicamente administrate per os ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1 cp -
Fenilopină 1 cp - 1 cp -
Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp -
Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp -
Diazepam 1 cp - 1 cp -
Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Glucoză 33% - 1f - -
Sulfat de magneziu - 1f - -
Ferosemid - 1f - -
Medicamente administrate rectal ORAR
Pagina 31 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Îngrijiri diverse:
Regim alimentar:
Pagina 32 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 33 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
lă dificultate nursing
11 1999 Boala psihică Foame exagerată Alimentaţie Combaterea Administrare de Uşoară
a bea exagerată bulimiei alimente în
cantitativ cantitate necesară
mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi Incapacitate de a- Prevenirea Administrare de Mişcar
controleze şi coordona crizelor epileptice antiepileptice mobiliz
mişcările mişcările normal
Criza epileptică Pericol de alterare Posibilitate de Prevenirea Administrare de Sub tra
a fizicului atingere a crizelor comiţiale antiepileptice antiepil
integrităţii dispare
fizicului
omn Agitaţie Dificultate de a Insomnii Combaterea Administrare de Pacient
psihomotorie dormi insomniei neuroleptice şi are inso
sedative
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
11 Tulburări de Diminuarea imobilitate Combaterea Psihoterapie Ameliora
gândire mişcărilor imobilităţii
nte Tulburări de Ţinută neîngrijită Dezinteres faţă de Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
gândire ţinuta sa bolnavului în lenjeriei de corp
vestimentară alegerea hainelor
Boală psihică Incapacitatea Incapacitatea de Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
efectuării a-şi acorda pacientului în lenjeriei de corp şi
îngrijirilor de îngrijiri de igienă efectuarea toaletei de pat, baia
curăţenie generală.
Prezenţa de Senzaţia de dispun Dezobstruarea Respiraţie uşoară Comunica
secreţii pe căile sufocare căilor respiratorii eficace
respiratorii
11 Boală psihică Dificultatea de a Comunicare, Ajutarea pacientei Discuţii pe Comunica
e înţelege ceea ce I implicare la nivel să înţeleagă ceea înţelesul pacientei personalu
se spune intelectual ce I se comunică celelalte p
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
Încetinirea Pacienta nu Constipaţie Combaterea Administrarea de Pacienta n
tranzitului prezintă scaune constipaţiei supozitoare cu prezintă s
intestinal glicerină
Agitaţie Creşterea în ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrarea de Pacienta s
Pagina 34 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
CAPITOLUL IV
Concluzii
Pagina 35 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în
viaţă.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a nu-I confirma
sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament, modul de administrare, îl ajută în
găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la
întrebările familiei, stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l
accepte aşa cum este.
Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, dacă este
agitat sau liniştit, dacă se alimentează suficient, dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din
jurul lui, dacă doarme noaptea.
De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent, deoarece
crizele epileptice se pot declanşa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit şi observat nu
numai în timpul crizelor, cât şi în afara acestora.
Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe
tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul
acestora poate precipita apariţia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită
medicului, eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. Urmăreşte
evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ.
La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul
anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El va cunoaşte împrejurările
periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă, cât şi în viaţa particulară, cum ar fi primejdia
focului, a apelor libere, a înălţimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra
pericolului de a consuma băuturi alcoolice, cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor şi
suprasolicitărilor.
Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă
normală sau cel puţin apropiată de normal.
Bibliografie
Pagina 36 din 37
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tratat de psihiatrie Oxford – Michele Geldel, Dennis Goth; Richard Moyan, Ediţia
1994
Pagina 37 din 37