Sunteți pe pagina 1din 38

Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie.

Aspecte socio - familiale si de


recuperare a epilepticilor

Cuprins

I. MOTIVATIE

II. EPIDEMIOLOGIE, ETIOLOGIE, ETIO-PATOLOGIE


II.1 ISTORIC
II.2 DEFINITIE
II.3 EPIDEMIOLOGIE
II.4 ETIOLOGIE
II.5 ETIO-PATOLOGIE
II.6 CLASIFICARE
II.7 SIMPTOMATOLOGIA
II.8 FORME PARTICULARE
II.9 EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL
II.10 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
II.11 PROFILAXIE. TRATAMENT
II.12 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
II.13 TRATAMENTUL DE ELECTIE IN CRIZELE "PETIT MAL"
II.14 MEDICATIA DISCONTINUA
II.15 TRATAMENTUL STARII DE RAU EPILEPTIC
II.16 TRARTAMENT CHIRURGICAL
II.17 TULBURARI PSIHICE IN EPILEPSIE
II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI

III. CAZURI CLINICE


III.1 CAZ CLINIC I
III.1.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
III.1.2 PRESCRIPTII MEDICALE
III.1.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE
III.1.4 EXAMEN PSIHIATRIC
III.1.5 TRATAMENT
III.2 CAZ CLINIC II
III.2.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
III.2.2 PRESCRIPTII MEDICALE
III.2.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE
III.2.4 EXAMEN PSIHIATRIC
III.2.5 TRATAMENT
III.3 CAZ CLINIC III
III.3.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE
III.3.2 PRESCRIPTII MEDICALE
III.3.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE
III.3.4 EXAMEN PSIHIATRIC
III.3.5 TRATAMENT

IV. CONCLUZII

V. BIBLIOGRAFIE
Capitolul I.

MOTIVAŢIE

Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de reîncadrare în


familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi corporale. Dacă în Evul Mediu
bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", în prezent acesta
este încă frustrat la alegerea profesiei, la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă
de cei valizi şi cu aceeaşi pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate
posibilităţile de participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc.
Toate acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face criză, fac din
epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfacţii şi bucurii ale
vieţii.
După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le întâmpină
bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai nefavorabil, în formarea
unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât boala însăşi. Această situaţie poate şi
trebuie să fie combătută eficient prin educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi măsură
bolnavului cât şi anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar duce la
popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o afecţiune ca oricare
alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind respectarea dietei şi a regimului
de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la înlăturarea sentimentului de condamnare, de
marginalizare resimţit de bolnav şi în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.

CAPITOLUL II.

Istoric

Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al omenirii.
Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul bolnavului epileptic –
codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor epileptici.
Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a
fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale, substanţe toxice,
menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii, stabilind un raport
direct între traumatismele craniene şi epilepsie.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi, iar la
sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării epileptice. El
considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea.
Definiţie

Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descărcări neuronale


excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent şi interactiv, manifestat prin crize brusce
cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale, cele mai adesea însoţite de alterarea
conştiinţei.
Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele îndepărtate
ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei în preistorie. Este o tulburare paroxistică şi
trecătoare în activitatea creierului, cu apariţie bruscă, dispariţie spontană şi tendinţă la
repetabilitate ce se caracterizează prin descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor
cerebrali afectaţi la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi
prin tulburări de conştiinţă şi de personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.

Epidemiologie

Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 - 6 ‰. Rata de debut, mai mare în prima
copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani. În puţine cazuri
din cele cu debut în copilărie, epilepsia este asociată cu handicapul mintal.

Etiologie

Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie şi frecvenţa lor variază cu vârsta. La nou
născut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale, malformaţiile congenitale,
tulburări metabolice şi injecţiile.
La adulţi şi vârstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculară, Tcc, şi
tulburarea aminală degenerativă, tumori cerebrale, droguri şi intoxicaţii.
La cel puţin jumătate dintre pacienţi nu se găseşte vreo cauză după investigaţii
detaliate; în asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificaţie mai mare decât cei cu
patologie demonstrabilă.

Etio-patologie

Epilepsia idiopatică - nu se cunoaşte cauza.


Epilepsia simptomatică - se crede că ar fi cauzată de un factor ereditar indispozant.
Factori:
prenatali
natali
postnatali
Factori prenatali - factori exogeni ce acţionează asupra mamei în timpul sarcinii:
traumatisme abdominale
infecţii ale mamei
factori toxici (alcool, noxe profesionale)
Factori natali:
distacii de naştere
traumatismele fătului în timpul naşterii
incompatibilitate Rh
Factori postnatali:
traumatisme cranio-cerebrale
infecţii la cap
factori alergici
tulburări în metabolismul calciului, glucozei, glucidelor

Clasificare

Liga Internaţională Împotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificării crizelor


convulsive (Gastaut 1969), care este acum în utilizare generală într-o versiune uşor reviziută
(Dreifuss 1981).
Clasificarea crizelor convulsive
Crize parţiale sau cu debut focal
cu simptomatologie elementară (fără tulburări de conştiinţă)
motorii
vegetative
cu simptomatologie complexă - secundar generalizate - cu tulburări de conştiinţă
psihomotorii
intelectuale
ideaţionale
afective
exclusiv alterarea conştiinţei
cu simptomatologie compusă (simptome elementare şi complexe)
Crize generalizate - fără debut focal
Neconvulsive (PM)
crize astatice
absenţe tipice sau atipice
crize epileptice comotoase, fără convulsii
Convulsive
miclonice
clonice
tonice
tonico-clonice (convulsii majore)
absenţe
Crize unilaterale sau predominant unilaterale
clonice
tonice
tonico-clonice
Crize eratice ale nou-născutului (convulsii variabile tonice, clonice sau tonico-clonice,
unilaterale, alternante sau generalizate)
Stările de rău epileptic
Criza parţial simplă  include criza motorie jacksoniană şi o varietate de criză
senzorială în care fenomenele sunt limitate, conştiinţa nu este afectată.
Criza parţial complexă sau “epilepsie de lob temporal”. Este adesea precedată de o
criză parţială simplă ce durează câteva secunde şi care poate lua forma unor halucinaţii
olfactive, gustative, vizuale, auditive sau a unor senzaţii corporale. Pacientul poate prezenta
modificări de gândire, percepţie sau emoţie, conştiinţă, tulburări.
Criza tonico-clanică generalizată este criza epileptică obişnuită, cu instalare bruscă,
fazele tonică şi clanică şi o perioadă privată de mai multe minute, în timpul cărora pacientul
nu poate fi trezit.
Criza mioclanică, atonică este criza cu contracţii mioclanice extinse sau atacuri de
cădere şi care nu pune probleme psihiatrului.
Absenţa este tipul clinic ce cere ca trăsătură cardinală tulburarea de conştiinţă.
Atacurile încep brusc, fără aură, au o durată de ordinul secundelor şi se termină brusc.

Simptomatologia

Forme clinice
epilepsia generalizată:
criza majoră (Grand-mal)
criza minoră (Petit-mal)
epilepsie localizată:
motorie
senzitivă
vegetativă
forme particulare
Criza paroxistică majoră are mai multe faze:
prodomul
aura epileptică
accesul convulsivant
faza stertoroasă

Prodomul
De obicei precede cu câteva ore sau zile instalarea crizei. Apar manifestări de tip
motor, senzitiv, vegetativ, tulburări psihice. Bolnavii sunt conştienţi de aceste simptome.
Simptomele care apar în prodom, de tip motor-mioclonii localizate într-un anumit segment, de
tip vegetativ (căscat, strănut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amorţeli), tulburări de auz
(acufene), tulburări de vedere (puncte strălucitoare), gust, miros neplăcut, tulburări psihice,
depresie, indispoziţie, anxietate, euforie, nelinişte.

Aura
Aura epileptică are o durată foarte scurtă şi prezintă particularităţi individuale.
Bolnavul poate să-şi ia primele măsuri de precauţie.
Manifestări: tulburări ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv, motor. Aura nu
apare întotdeauna. Debutul este în general brutal, cu paloare bruscă, strigăt şi pierderea
cunoştinţei precum şi prăbuşirea bolnavului.
Accesul convulsivant
Accesul convulsivant are două faze: una tonică, scurtă, care durează 20-30 de secunde
cu contractura generalizată, ochii imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor şi a
reflexului cornean, cianoza, apnee – prin contractura diafragmului, emisiuni involuntare de
urină şi materii fecale, şi o faza clonică.
Faza clonică – bolnavul prezintă contracturi succesive şi ritmice de scurtă durată,
generalizate, urmate de muşcarea limbii şi apariţia la nivelul gurii a unei spume abundente şi
uneori sangvinolente. Faza clonică durează 1-2 minute.
Faza stertoroasă
Durează de la câteva minute până la câteva ore. Bolnavul se află într-un somn profund
(comatos), musculatura este relaxată, reflexele fotomotor cornean şi reflexele osteondioase
sunt abolite. Poate exista reflexul Babinski lateral.
Uneori crizele se repetă la nesfârşit – crize “subinrante”, instalându-se starea de rău
comiţial, care constituie o urgenţă medicală – exitusul putându-se produce prin edem
pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.
Criza paroxixtică minoră (petit mal, absenţe)
Accesul este de scurtă durată (câteva secunde), suprimarea conştiinţei nu este urmată
de cădere şi convulsii. Bolnavul îşi întrerupe brusc activitatea, devine palid, scapă obiectele
din mâini, stă împietrit, apoi îşi reia activitatea fără a avea cunoştinţa crizei.
La copil se pot întâlni frecvente crize de genul absenţelor, chiar până la 50-100/zi –
pienolopsia.
Epilepsia motorie – paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al
corpului (faţă, membre). Bolnavul este conşient de aceste crize (secuse motorii de contractură
– crize Jacksoniene, urmate sau nu de o criză majoră).
Epilepsia senzitivă – crize jacksoniene senzitive: amorţeală, răceală, fierbinţeală, cu
posibilitate de extindere. Criza durează puţin (până la un minut), bolnavul este conştient.
Epilepsia vegetativă – localizată la nivelul hipotalamusului, este manifestată prin
tulburări sub formă de accese vasomotorii: căldură, răceală, tulburări de culoare: paloare,
roşeaţă, cianoză, crize de salivaţie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe,
cu deplasarea bolnavului.
Echivalenţa comiţială – localizată la nivelul unui lob temporal. Bolnavul prezintă stări
de vis, halucinaţii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu deplasarea bolnavului.

Forme particulare
Mioclonii – crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizate la un anumit
segment. Generalizarea este foarte rară, deschisă mai ales la copil.
Epilepsia reflexă – criza este declanşată de anumiţi factori: auditivi (zgomote,
muzică), vizuali (lumina prea puternică, vizionarea TV).
Epilepsia catamenială – la femei, în perioada premenstruală.
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul pozitiv se precizează pe baza:
aspectului clinic
traseului EEG
pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin
introducere de aer)
arteriografiei selective
echografiei
radiografiei craniene simple (pentru localizare)

Evoluţia şi prognosticul
Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corectă a tratamentului şi condiţiile
de asistenţă medico-socială aplicată bolnavului. Evoluţia, deşi de durată sau cronică, este
puternic influenţată de aplicarea judicioasă a tratamentului şi corecta folosire a complexului
de măsuri recuperatorii.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial se face cu:
Convulsiile febrile – frecvenţe la copilul de 1-3 ani. În primel ore de la declanşarea
febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezintă o singură criză, nu respectă
succesiunea fazelor din criza epileptică.
Crize de spasmofilie (tetanie) – se pot însoţi de pierderea cunoştinţei, cădere, dar nu
respectă succesiunea fazelor din criza epileptică, nu prezintă faza stertoroasă, nu are semne
neurologice.
Crize dismetabolice – are tablou semnificativ: bolnavul este flămând înainte de cădere,
este anxios, neliniştit, are transpiraţii reci. Glicemia este scăzută. EEG normal.
Crize uremice – ureea este crescută, bolnavul prezintă antecedente renale. Crizele sunt
tipice, nu respectă succesiunea din criza epileptică, nu prezintă amnezia crizei. EEG normal.
Crize de pierdere a cunoştinţei cu contracturi tonico-clonice după acţiunea unor
factori: electroşocm cu electrocuţie, insolaţie (edem cerebral). Criza nu prezintă toate fazele
din criza epileptică, factorii care acţionează se cunosc.
Epilepsia alcoolică.
Crizele de isterie – prezenţe mai frecvente la femei, sunt declaraţi de factori psihici, în
prezenţa anturajului pentru a impresiona. Îşi alege locul pentru cădere. Poate fi scoasă din
criză prin excitanţi puternici (udare cu apă, ciupire, pălmuire, compresiune pe oase). Nu are
semne neurologice, nici modificări EEG.
Profilaxie. Tratament
Prin tratarea epilepsiei se urmăreşte obţinerea încetării crizelor epileptice, fără
afecrtarea funcţiilor de relaţie şi vegetativi ai organismului.
Mijloace de tratament folosite:
igieno – dietetice (profilactice)
medicale
chirurgicale

Conduita igieno-dietetică:
abţinerea totală de la consumul de băuturi alcoolice care generează şi favorizează
apariţia manifestărilor epileptice, precum şi substanţe şi droguri epileptogene.
evitarea consumului excesiv de lichide şi sare – favorizează apariţia dezechilibrelor
hidro-electrolitice.
alimentaţie obişnuită fără excluderea grăsimilor, regimul cetogen este considerat
anticonvulsivant.
evitarea atmosferi combinate şi expunerea îndelungată la temperaturi ridicate
(accentuează hipoxia cerebrală).
îndepărtarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalică, ami ales la copii
(vegetaţii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor
endocrino-umorale).
supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispoziţie convulsivantă.

Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos este diferen’iat pentru fiecare bolnav, este administrat fără
întrerupere ani de zile şi după dispariţia fenomenelor paroxistice.
Tratamentul de elecţie în paroxismele de tip “grand mal”
Fenobarbitalul (luminalul) – anticonvulsivant – în doză mică 0,10 g seara (dacă crizele
sunt nocturne) sau dimineaţa (dacă crizele sunt diverse) sau fracţionat în 2-3 prize – doza este
mai mare: 0,20 – 0,30 g/24 h. Dezavantajul terapiei cu fenobarbital – somnolenţa – se
corectează cu doze mici de amfetamină, efedrină. Efecte secundare: edeme ale feţei,
dermatită, eritematoasă, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice).
Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 – 0,50 g/24 h.
Primidona – doză de 1,50 – 2 g/24 h. Potenţează efectele fenobarbitalului, de aceea nu
se asociază cu aceasta.
Fenurona (fenilacetiluree) – doză de 1,50 – 2 g/24h.
Efecte toxice: deprimarea funcţiilor hematogene. Se asociază cu fenobarbitalul şi
hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).
Tratamentul de elecţie în crizele “petit mal”
Trimetadiona: 0,90 – 2 g/zi în doze fracţionate. Stimulează apetitul şi creşte
capacitatea de muncă. Criza dispare în decurs de 72 h. Nu se asociază cu hidantoina. Se mai
recomandă: Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida).
Medicaţia discontinuă
Săruri de brom (0,50 – 1 g/zi), 3 – 6 zile/lună în mod discontinuu.
Acetazalamida (0,50 – 3 g/zi), 3 – 6 zile/lună
Sulfat de magneziu – inhibă excitabilitatea neuronală, efect antiedematos. Se
administrează I.V. 3 – 6 zile/lună în soluţie de 25%, 10, 20 ml.
Pneumoterapia cerebrală – se extrage 30 – 70 ml LCR şi se introduce aceeaşi cantitate
de aer, de 2 – 3 ori în 3 – 6 luni.
Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil în cazul tulburărilor psihice.
Tratamentul stării de rău epileptic
Constă în:
asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea în decubit lateral cu capul în
extensie, aspirarea secreţiilor).
se administrează I.V. 1 – 2 fiole Diazepam sau Haloperidol şi se continuă cu
fenobarbital I.M. 0,80 f în două prize la interval de 4 h, apoi (după 4 h) se administrează
Procaină 1% asociat cu 25 mg Levomepromazină în perfuzie endovenoasă glucozată 45% sau
perfuzie cu barbiturice.
Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat
1%, 4 – 6 f, refrigeraţie cu pungă de gheaţă pe vasele mari, puncţie rahidiană decompresivă.
La nevoie, aspiraţia secreţiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu
Strofantină, vitamine, Acth.
Trartament chirurgical
Tratamentul cauzat de înlăturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical, se aplică
numai dacă tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfăcător.
Tulburări psihice în epilepsie
Formele clinice în boala epileptică comportă o amplă variabilitate a tulburărilor
psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecvenţa sau vârsta de apariţie a
manifestărilor critice.
Modificări psihice limită sau “caracter epileptic” în care se remarcă tendinţa la
detaliere şi perseverenţă ideatorie, oscilaţii afective disforice, suspiciozitate, exaltarea
sentimentului religios.
Epilepsia psihopatiformă – bolnavii prezintă tulburări de comportament, cu păstrarea
discernământului asupra intervenţiilor sociale, dar cu insuficientă capacitate de frânare asupra
pornirilor instinctiv – emoţionale.
Psihoza epileptică – cu tulburări, manifestări ale discernământului asupra propriei
persoane şi ale interrelaţiilor sociale. Se constată accentuarea şi a vâscozităţii ideatorii, a
iritabilităţii explozive, un deficit accentuat al funcţiilor de cunoaştere (tulburări de diferite
grade ale percepţiei, atenţiei, memoriei, raţionamentului).
Demenţa epileptică – involuţie progresivă a funcţiilor de cunoaştere şi afective,
datorită deteriorării ireversibile a substratului morfo-funcţional encefalic.
Coeficientul cel mai ridicat de stări demenţiale se întâlneşte în populaţia copiilor
epileptici.
Aspecte socio-familiale şi de recuperare a bolnavilor epileptici

Alegerea profesiei
În dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, “scara de risc permisibil”, elaborată de
GOODELASS, împarte diferite tipuri de preocupări în 5 categorii, după cum urmează:
Grupa de risc minim (epilepticii care prezintă crizele cele mai severe) – pot efectua
diferite munci la domiciliu: pot lucra în ateliere (cu măsuri de protecţie), pot folosi unelte, dar
nu pot lucra la diferite maşini sau dispozitive care pot genera accidente.
Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birou sau de
mişcare de mărfuri (dar numai cu mecanizare protejată), munci care nu periclitează epilepticul
într-o eventuală criză.
Categoria riscului moderat permisibil – munci care nu necesită o supraveghere
permanentă, diferite prestări, activităţi, care nu prezintă diferite responsabilităţi privitor la
activitatea altora.
Categoria riscului mare permisibil – se permit aproape fără restricţii mai toate
activităţile, inclusiv conducerea autovehiculelor.
Categoria riscului maxim permisibil – nu cunoaşte restricţii la încadrare.

Activităţi care se contraindică epilepticilor:


munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante)
munci în subteran
muncă la înălţime, în apropierea focurilor şi apelor
conducerea diferitelor vehicule mecanizate
munci cu expunere la diferite noxe
munca în ture de noapte.
Dispenzarizarea bolnavilor epileptici
Dispensarizarea teritorială a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este
cea mai eficientă metodă de asistenţă ambulatorie a bolnavilor. Dispensarizarea trebuie să
înceapă cu întocmirea unei evidenţe teritoriale exhaustive a bolnavilor.
Bolnavii ajunşi la tratament conservator vor fi dirijaţi terapeutic de un medic specialist
neurolog şi psihiatru. Asistenţa medicală aduce indicaţii şi sfaturi la cunoştinţa bolnavului şi a
persoanelor care ajung în contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi în ceea ce priveşte modul de
viaţă al acestuia.
Atât bolnavul cât şi aparţinătorii trebuie să cunoască şi să respecte disciplina
tratamentului, modul de viaţă ce se cere realizat precum şi locurile periculoase care trebuiesc
evitate: foc, ape, înălţime. Se insistă asupra pericolului de consumare a băuturilor alcoolice şi
asupra evitării stressurilor şi a suprasolicitărilor.
Dispensarizarea se face conform unui program periodic, şi anume: în cazul unei
evoluţii favorabile a bolii, aceştia vor fi chemaţi la serviciul de specialitate cam la 6 luni
interval, şi mai frecvent în cazul unor evoluţii nefavorabile.
O deosebită însemnătate trebuie să aibă în dispensare acordarea unui sprijin posibil,
rezonabil şi competent şi organizarea vieţii sociale a bolnavuluii epileptic în probleme
deosebite, ca: utilizarea timpului liber al epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea,
căsătoria, problema descendenţilor, alăptarea, divorţul, etc.
Epilepsia şi căsătoria
Căsătoria pentru mulţi epileptici este o adevărată dilemă, frământările îndelungate,
care se finalizează până la urmă în situaţii nerezolvate, tentative falimentare şi frustraţii.
Complexul de inferioritate în care trăieşte majoritatea epilepticilor, neîncrederea şi inhibiţia
lor, precum şi încadrarea într-o anumită categorie de handicapaţi ai societăţii îngreunează
întemeierea unei căsătorii.
De aceea se impune imperativul social-moral, că epilepsia nu poate fi tăinuită între
partenerii care vor să se căsătorească.
Descoperirea ulterioară a bolii de către partenerul celălalt, poate duce la o scindare
ireparabilă între parteneri.
Căsătoria epilepticilor trebuie contraindicată îndeosebi în trei situaţii:
când partenerul epileptic, sau amândoi, pe lângă boala propriu-zisă sunt şi oligofreni
dacă sunt epileptici amândoi partenerii
în cazul în care unul din parteneri ale tulburări comportamentale grave pe lângă
epilepsie
Epilepsia şi sarcina
Epilepsia nu este o boală ereditară, dar ţine cont de o predispoziţie convulsivantă
crescută. Actualmente se estimează transmiterea genetică la o frecvenţă de 2 – 3%. Viaţa
sexuală echilibrată nu dăunează epilepticului. Statisticile arată că dintre femeile epileptice, în
perioada de gestaţie au născut feţi vii, în vreme ce 100% dintre bărbaţii epileptici au avut
descendenţi vii.
S-a constata deasemeni că paroxismele epileptice nu exercită influenţă nocivă asupra
sarcinii.
Chiar apariţia crizei în timpul travaliului poate permite decurgerea naşterii per vias
naturales.
Alte probleme medico-sociale la epileptici
Conducerea autovehiculelor de către bolnavii epileptici a suscitat discuţii foarte
aprinse. Traficul rutier devine din ce în ce mai crescut, iar circulaţia un act de mare
complexitate , ce solicită sub aspect fizic şi pshic din ce în ce mai mult şi pe omul sănătos.
Intrarea epilepticului în acest flux reprezintă un mare hazard, fiind unanim admis că oboseala,
tensiunea, căldura, stresurile, sunt factori favorizanţi ai apariţiei paroxismelor, momentele
cele mai neaşteptate.
Problema criminalităţii printre epileptici. Frecvenţa criminalităţii la epilepticii fără
tulburări psihice nu diferă de cea a populaţiei generale. Formele de epilepsie cu tulburări
psihice mari pot fi legate de unele delicte, crime sexuale, efectuate în timpul acceselor.
Asigurările pe viaţă împotriva accidentelor. Din acest punct de vedere un bolnav
epileptic prezintă o creştere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare decât în cazul
populaţiei generale.

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie


Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii pe pacienţii
epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. Numeroşi pacienţi suferă mai
mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în legătură cu epilepsia, decît
afecţiunii ca atare. Problemela apar la şcoală, la locul de muncă şi în viaţa de familie. Pot fi
afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor cu epilepsie este important
a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine pacientul şi familia sa.
În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este adesea
pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite locuri. Vom discuta
cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din jur, şi să o accepte pe cât posibil.
Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală, să înţeleagă că
în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca ceilalţi, că această problemă nu-I face infimi.
Va primi explicaţii referitoare la tratament, la boală, la necesitatea de a se prezinta
periodic la medic.
Importante sunt discuţiile cu familia, care va fi învăţată cum să se poarte cu ei în
cazurile de declanşare a crizelor şi după. Pacienţii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul
familiei. Împreună, familia şi pacientul, vor trebui să depăşească această situaţie, să o accepte,
să nu se culpabilizeze. Faptul că se culpabilizezază îi face să aibă un comprtament forate
grijului şi supraprotectiv.
În îngrijirea bolnavului epileptic se ţine seama de faptul că această boală creează
anxietate, temă de a nu face crize. Din această cauză există tendinţa de izolare, modificându-şi
comportamentul, devenind răutăcioşi. Pacientul cu epilepsie va fi susţinut şi integrat în
grupuri, unde este acceptat, ţinându-se seama şi de indicaţiile medicale, forma de epilepsie,
vârstă.
Se urmăreşte diminuarea reactivităţii convulsivante a creierului şi o încadrare socială
corespunzătoare. Tratamentul medicamentos trebuie să fie accesibil şi eficient, inofensiv
pentru organism, inofensiv pentru organism.

Capitolul III
CAZ CLINIC I

Numele: O
Prenumele: L
Sex: masculin
Vârsta: 35 ani
Domiciliu: Botşani, jud. Botoşani, str. Aleea Teilor, nr. 1
Starea civilă: Căsătorit
Cultura: 12 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 72 m; H=69 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: căsătorit, un copil sănătos, soţia aparent sănătoasă. Neagă
TBC şi afecţiuni infecto-contagioase. Stagiul militar satisfăcut. Lucrează ca gestionar la
“Loteria Naţională”.
Antecedente heredo-colateraleale: tatăl decedat în urma unui accident. Mama aparent
sănătoasă.
Analiza medicală: bolnavul vine la internare pentru creşterea frecvenţei crizelor
caracterizate prin cădere cu pierderea cunoştinţei, contractului tonico-cronice, spumă roază la
gură (îşi muşcă limba), pierdere involuntară de urină.
Acuză: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaşte consumul de băuturi alcoolice.
Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.

Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale

O.L.
Respiraţia: se situează în limite normale. Odihnă şi somn: insomnie
Eliminare: normală Igiena: respectă regulile de igienă
corporală, vestimentară şi a mediului.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate, Informare şi educaţie: dezinteres de a
necoordonarea mişcărilor învăţa
Asigurare: probabilitate de atingere a Spirit: nu participă la activităţile
integrităţii fizice religioase
Lucru: dificultate de a-şi asuma rosturile Temperatura: se situează în limite
sociale normale
Recreere: dezinteres în participarea la Comunicare: ineficace la nivel intelectual
activităţi recreative şi afectiv
Mâncare şi băutură: consumator de Îmbrăcăminte: corespunzătoare
etanol, bulimie

Prescripţii medicale

O.L.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Carbomazepină 06.03 – 11.03 Oral 2 cp/zi
12.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/zi
Haloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/zi
Romparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Napoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi
Diazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/zi
Vitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Vitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi

Examene de laborator – diverse

6 III – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%


glicemie = 137 mg%
Hb = 12,26 g%
USH = 31/46 mm
Calcemie = 8,6 mg%
L = 10.800 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 14 USH
8 III – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
6 III – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
rari cilindri hialino granuloşi

Examen psihiatric

Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare, revine la internare cu


trimitere de triaj pentru creşterea frecvenţei crizelor şi a intenşităţii acestora. La internare este
agitat pshihomotor, prezintă tremurături ale extremităţilor şi semne de împregnare etanolică.
Este orientat temporo-spaţial. Acuză cefalee, amorţeli, hipopraxie voluntară. Prezintă tulburări
de percepţie. Conţinutul gândirii este redus (bradilalie, bradipsihie).
Imaginaţie săracă.
Tratament

O.L.
Medicamente administrate per/os ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Carbomazepină 1 cp 1 cp 1 cp -
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -
Napoton 1 cp - 1 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1f -
Diazepam - - 1f -
Vitamina B1 - 1f - -
Vitamina B6 - 1f - -

Îngrijiri diverse:
Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.
Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

Regim alimentar:

interzicerea consumului de alcool


evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
tul Modul de Acţiune Efecte adverse
prezentare
al Comprimate Anticonvulsivant Oboseală,
15 mg antiepileptic hip-notic somnolenţă,
100 mg agitaţie, confuzie
Fiole
40 mg
200 mg
l Sol. uz intern 2 Neuroleptic Indomnie, stare
mg/ml flacon de 10 Antipsihatic depresivă, sdr.
ml Sedativ Parkinsonian
Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscăciunea gurii,
tulburări de vedere,
constipaţie.
Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolenţă,
oboseală, cefalee,
apatie
Comprimate Tranchilizant, Somnolenţă,
2 mg miorelaxant, oboseală, ameţeli,
10 mg anticonvulsivant uscăciunea gurii
Fiole
10 mg
pină Comprimate 200 Antiepileptic, Somnolenţă, greaţă,
mg hipnotic vomaă, tremurături
ale mâinilor,
astenie
1 Comprimate Substitutiv în stările -
2 mg de deficit de tiamină
10 mg
fiole
10 mg
6 Comprimate 250 Substitutiv în stările -
mg de deficit de
piridoxină
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua
lă dificultate nursing
03 2000 Consumul de Foame exagerată Alimentaţie Interzicerea Administrare de Uşoară
a bea alcool exagerată consumului de alimente în
cantitativ alcool cantitate necesară
mobi- Criza epileptică Nu poate să-şi Incapacitate de a- Prevenirea Administrare de Mişcar
controleze şi controla crizelor epileptice antiepileptice mobiliz
mişcările mişcările normal
Criza epileptică Pericol de alterare Posibilitate de Prevenirea Administrare de Sub tra
a fizicului atingere a crizelor comiţiale antiepileptice antiepil
integrităţii dispare
fizicului
omn Agitaţie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare de Somn,
psihomotorie dormi neuroleptice medica
Consum de etanol Transpiră Dioforeză Combaterea Interzicerea Pacient
transpiraţiilor consumului de transpir
etanol, schimbarea
lenjeriei
03 Criza epileptică Nu-şi coordonează Hiperactivitate Sedare, Administrare Pacientul
mişcările imobilizare sedative calmează

omn Agitaţie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare Somn ind


psihomotorie dormi neuroleptice şi medicame
sedative
e Consumul de Dificultatea de a Ineficace la nivel Interzicerea Educaţie sanitară Comunică
etanol înţelege ceea ce I intelectual consumului de personalu
se spune alcool clienţii bo
03 Agitaţie Creşterea în ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrare de Pacientul
psihomotorie mişcărilor agitaţiei sedativ, calmează
psihomotorii imobilizare
omn Efecte adverse ale Oboseală, senzaţie Somnolenţă Combaterea Plimbări, aerisirea Ameliora
medicamentelor de somn somnolenţei salonului
Agitaţie Nu desfăşoară Dezinteres de a Convingerea Educaţie sanitară, Citeşte zi
psihomotorie activităţi practica activităţi pacientului să psihoterapie face plim
recreative recreative desfăşoare
activităţi
recreative
Hiperactivitatea Lipsă de interes în Dezinteres de a Convingerea Educaţie sanitară, Este inter
achiziţionarea de învăţa pacientului să psihoterapie boala sa
noi cunoştinţe. desfăşoare
activităţi
informative
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
03 Stare depresivă Nu comunică Comunicare Combaterea Psihoterapie Comunică
ineficace la nivel mutismului personalu
afectiv clienţii bo
omn Efecte adverse ale Oboseală, senzaţie Somnolenţă Combaterea Plimbări, aerisirea Dispare
medicamentelor de somn somnolenţei bolnavului somnolen
Izolare Neputinţă Dificultatea de a- Combaterea Psihoterapie Ameliora
şi asuma rolurile izolării
sociale pacientului,
psihoterapie
18.III.2000
Pacient cunoscut spitalului prin internări anterioare, revine cu trimitere pentru
creşterea frecvenţei crizelor cu suspendare a cunoştinţei şi creşterea în intensiate a acestora şi
a simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză, ameţeli, iritabilitate explozivă,
tulburări neurovegetative, frecvente decompensări narcofilice etanolice.
Se externează cu recomandările:
continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazină
Fenobarbital
Diazepam
evitarea locurilor cu risc pentru viaţa bolnavului (sursă de foc, apă)
C.M. pe perioada internării

CAZ CLINIC II

Numele: I
Prenumele: P
Sex: masculin
Vârsta: 36 ani
Domiciliu: Nicşeni, jud. Botoşani
Starea civilă: necăsătorit
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg;
Relaţii familiale armonioase
Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi, TBC pulmonar
(1986) – internat în spitalul Fiziologic, neagă afecţiuni infecto-contagioase, poliomelită la
vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din
DMC pentru o nouă decompensare caracterizată clinic prin: cefalee, insomnii, tulburări de
comportament, creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Nu prezintă diaree, vărsături sau
pierderi sangvinolente.

Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale

I.P.
Respiraţia: se situează în limite normale. Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută neîngrijită.
Mişcare şi mobilizare: hiperacti-vitate, Temperatura: se situează în limitele
necoordonarea mişcărilor normale.
Asigurare: prezintă crize comiţiale grand Informare şi educaţie: dezinteres de a
mal învăţa
Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la
activităţi religioase
Recreere: incapacitate de a desfăşu-ra Comunicare: ineficace la nivel intelectual
activităţi recreative (limbaj incoerent, logoree) şi afectiv
(muţenie)

Prescripţii medicale

O.L.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Haloperidol 60 pic/zi 22.01 – 3.02.2000 Oral 20 pic de trei ori pe
zi.
Fenobarbital 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 2/zi
2 cp/zi 24.01.2000 IM 1 f/zi
1 f/zi
Clordelazin 3 cp/zi 22.01 – 03.02 2000 Oral 1 cp x 2/zi
Romparkin 3 cp/zi 22.01 – 03.02.2000 Oral 1 cp x 3/zi

Examene de laborator – diverse

21.I.2000 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 18 mg%


glicemie = 95 mg%
Hb = 13,86 g%
VSH = 7/16 mm
Calcemie = 8,7 mg%
L = 6600 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 14 USH
Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
22.I.2000 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
23.I.2000 – QI = 59 oligofrenie gr. I

Examen psihiatric

La vârsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelită. A fost spitalizat la spitalul de


copii. Chiar în timpul spitalizării a prezentat crize comiţiale. Frecvenţa actuală a crizelor
afirmată de mamă: “face 3 zile la rând crize multe apoi se mai opreşte; are timpuri când
vorbeşte şi timpuri când nu vorbeşte. Treabă nu face defel. Câteodată e rău, strică, sparge,
sare la noi”.
Se constată un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. Relativ orientat
global. Discernământ critic diminuat.
Tratament

I.P.
Medicamente administrate per os ORAR
6,00 12,00 18,00 -
Fenobarbital 1 cp - 1 cp -
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic -
Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - 1f - -

Îngrijiri diverse:

Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.


Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.

Regim alimentar:

interzicerea consumului de alcool şi băuturi alcoolice


evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
evitarea expunerii îndelungate la temperaturi ridicate
tul Modul de Acţiune Efecte adverse
prezentare
al Comprimate Anticonvulsivant, Oboseală,
15 mg antiepileptic, hip- somnolenţă,
100 mg notic de lungă durată agitaţie, confuzie,
erupţii cutanate
alergice
l Sol. uz intern 2 Neuroleptic Insomnie, stare
mg/ml flacon de 10 Antipsihatic depresivă, sdr.
ml Sedativ Parkinsonian,
Fiole de 5 mg /ml tulburări extrapi-
ramidale
Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscăciunea gurii,
tulburări de vedere,
con-stipaţie, greaţă,
vomă, greutăţi de
micţiune
Drajeuri 25 mg neuroleptic, anti- Sedare, somno-
psihotic, sedativ lenţă, tulburări de
vedere, uscă-ciunea
gurii
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua
lă dificultate nursing
01 2000 Boala psihică Foame exagerată Alimentaţie Combaterea Administrare de Uşoară
a bea exagerată bulimiei alimente în
cantitativ cantitate necesară
mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi Incapacitate de a- Prevenirea Administrare de Mişcar
controleze şi controla crizelor comiţiale antiepileptice mobiliz
mişcările mişcările normal
admini
antiepil
Pierderea Pericol de alterare Posibilitate de Prevenirea Administrare de Sub tra
cunoştinţei a fizicului atingere a crizelor comiţiale antiepileptice antiepil
integrităţii dispare
fizicului
omn Agitaţie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare de Somn,
psihomotorie dormi neuroleptice medica
Agitaţie Nu-şi coordonează Hiperactivitate Sedare, Administrare Pacientul
psihomotorie mişcările imobilizare sedative calmează
Boală psihică Incapacitatea Incapacitatea de a- Educaţie sanitară Schimbarea Ţinută îng
efectuării şi acorda îngrijiri şi ajutarea lenjeriei de corp şi
îngrijirilor de de igienă bolnavului în de pat, baia
curăţenie efectuarea toaletei bolnavului
nte Tulburări de Ţinută neîngrijită Dezinteres faţă de Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
gândire ţinuta sa bolnavului în lenjeriei de corp
vestimentară alegerea hainelor
e Boală psihică Dificultate de a Comunicare la Ajutarea Discuţie pe Comunica
înţelege ceea ce I nivel intelectual bolnavului să înţelesul eficace
se spune înţeleagă ceea ce I bolnavului
se comunică
Mediu necores- Oboseală, sen- Somnolenţă Combaterea Plimbări, aerisirea Ameliora
omn punzător (salon zaţie de somn somnolenţei salonului
neaerisit)
edu- Tulburări de Greutate în a- Dificultate de a Combaterea bolii Administrarea de -
gândire chiziţionarea de învăţa psihice antipsihotice
noi comportari
Tulburări de Creştere în ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrarea Dispare
gândire mişcărilor hiperctivităţii hiperactivităţii hiperactiv
bău- Boala psihică Foame exagerată Alimentaţie Combaterea Administarea de Ameliora
exagerată bulimiei alimente în
cantitativ cantitatea necesară
000 Izolarea de anturaj Nu comunică Comunicare Combaterea Psihoterapie Comunica
e (mutism) ineficace la ni-vel mutismului eficace
afectiv
Dificultate de a se Incapacitatea de a Neputinţă Ajutarea Psihoterapie Efectueaz
implica într-un rol desfăşura activităţi pacientului în a anumite a
desfăşura o (curăţenie
activitate noptieră)
Incapacitate de a Imposibilitatea de Încapacitatea de a Stimularea Plimbări, discuţii Ameliora
împlini o a se amuza în desfăşura activităţi bolnavului, (psihoterapie)
activitate activităţi recreative convingerea să
recreativă recreative participe la
activităţi
recreative
2.II.2000
Se externează în prezenţa familiei, cu următoarele recomandări:
Tratament cu:
carbomazepin 2 cp/zi
fenobarbital 20 cp/zi
Diazepam 2 cp/zi
supravegehere din partea familiei
va evita locuinţe cu risc pentru vârsta bolnavului, va evita sursele de foc, apă
dispensarizare prin dispensarul medical comunal şi prin cabinetul de psihiatrie

CAZ CLINIC III

Numele: C
Prenumele: A
Sex: feminin
Vârsta: 62 ani
Domiciliu: Vlădeni, jud. Botoşani
Starea civilă: divorţată
Cultura: 4 clase
Nu prezintă proteze, instrumente ajutătoare, alergiii.
Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg;
Antecedente personale: două surori aparent sănătoase, divorţată, N=0, A=1. Prima
menstruaţie – 13 ani, ultima menstruaţie 37 ani. A fost internată la spitalul Dr. Petru Groza,
Oradea. A lucrat cadrul CAP. Studii – patru clase (rezultate şcolare slabe). Pensionară.
Antecedente heredo-colaterale: părinţi decedaţi. Are un nepot cu antecedente
psihiatrice.
Anamneza medicală: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din
policlinica judeţeană pentru creşterea frecvenţei crizelor comiţiale. Acuză cefalee, insomnie,
tulburări de comportament, irascibilitate. Orientată temporo-spaţial şi la propria persoană. Nu
prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente. Ţinută vestimentară neordonată, igienă
corporală necorespunzătoare.

Stabilirea iniţială a nevoilor fundamentale

C.A.
Respiraţia: dispune Odihnă şi somn: insomnie
Mâncare şi băutură: bulimie Îmbrăcăminte: ţinută vestimentară
neordonată
Mişcare şi mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrilă
Asigurare: probabilitate de atingere a Informare şi educaţie: incapacitate de a
integrităţii fizice învăţa
Lucru: neputinţă Spirit: incapacitate de a participa la
activităţi religioase
Recreere: nu desfăşoară activităţi Comunicare: ineficace la nivel intelectual
recreative şi afectiv
Eliminare (constipaţie) Igienă: necorespunzătoare

Prescripţii medicale

C.A.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAŢII
Fenobarbital 16.11 – 26.11.1999 Oral 1 cp/zi
Sulfat de magneziu 16.11 – 24.11.1999 In 1 f/zi
Glucoză 33% 16.11 – 26.11.1999 In 1 f/zi
Fenilopină 16.11 – 25.11 Oral 2 cp/zi
Furosemid 16.11 – 25.11 In 1 f la 2 zile
Multivitamin 16.11 – 26.11 Oral 6 cp/zi
Brofimen 16.11 – 22.11 Oral 3 cp/zi
Diazepam 16.11 – 25.11 Oral 3 cp/zi
Clorpromazin 16.11 – 25.11 Oral 4 cp/zi
Supozitoare de gliceri-nă 22.11 Rectal 1 sup/zi

Examene de laborator – diverse

16.11 – Recoltarea sângelui pentru: uree = 26 mg%


glicemie = 79 mg%
Calcemie = 9,6 mg%
L = 7900 mc
Probe hepatice:
Tymol = 4 UML
ZnSO4 = 12 USH
17.11 – Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
18.11 – Recoltarea urinii pentru examenul de urină:
albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate

Examen psihiatric

Bolnava în evidenţa spitalului de psihiatrie este internată pentru mărirea frecvenţei


crizelor comiţiale. Acuză cefalee, insomnie, ameţeli. Ţinuta neîngrijită, mimica anxioasă,
privire imobilă. Atenţie involuntară, inhibiţie psihomotorie. Orientată temporo-spaţial. Se
consideră bolnavă psihic. Nu declară implicaţii judiciare.

Tratament

C.A.
Medicamente administrate per os ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1 cp -
Fenilopină 1 cp - 1 cp -
Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp -
Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp -
Diazepam 1 cp - 1 cp -
Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Glucoză 33% - 1f - -
Sulfat de magneziu - 1f - -
Ferosemid - 1f - -
Medicamente administrate rectal ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Supozitoare de glicerină - 1 sup - -

Îngrijiri diverse:

Măsurarea şi notarea în FO a funcţiilor vitale TA, puls, temperatură, respiraţie.


Administrarea medicamentelor.
Schimbarea lenjeriei de corp şi de pat.
Asigurarea confortului fizic şi psihic necesar

Regim alimentar:

Abţinerea de la consumul de alcool şi băuturi alcoolice


evitarea consumului excesiv de lichide şi sare
regim alimentar obişnuit, fără excluderea grăsimilor
tul Modul de Acţiune Efecte adverse
prezentare
al Comprimate Anticonvulsivant, Oboseală,
15 mg antiepileptic, hip- somnolenţă,
100 mg notic de lungă durată agitaţie, confuzie,
erupţii cutanate
alergice
zin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Somnolenţă,
Antipsihatic potenţarea
Sedativ băuturilor
Antivomitiv alcoolice, tulburări
de vedere
Comprimate Tranchilizant, Somnolenţă,
2 mg miorelaxant, oboseală, ameţeli,
10 mg anticonvulsivant uscăciunea gurii
Fiole 10 mg
Comprimate a 8 mg Expectorant Rareori greaţă
(flacon cu 20 buc), Fluidifiant
soluţie pentru uz Mucolitic
intern
in Drajeuri Asociaţie polivita- Nu se adminis-
minică echilibrată, trează la parkin-
care acţionează în sonieni în timpul
carenţele vitami-nice tratamentului cu
levadope
agneziu Fiole 2 g/10 ml - deprimant central Infectarea rapidă
- anticonvulsivant poate provoca
congestia feţei,
hipotensiune,
colaps
e de Supozitoare Declanşează reflexul -
2,13 g de ----
1,39 g
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evalua
lă dificultate nursing
11 1999 Boala psihică Foame exagerată Alimentaţie Combaterea Administrare de Uşoară
a bea exagerată bulimiei alimente în
cantitativ cantitate necesară
mobi- Criza comiţială Nu poate să-şi Incapacitate de a- Prevenirea Administrare de Mişcar
controleze şi coordona crizelor epileptice antiepileptice mobiliz
mişcările mişcările normal
Criza epileptică Pericol de alterare Posibilitate de Prevenirea Administrare de Sub tra
a fizicului atingere a crizelor comiţiale antiepileptice antiepil
integrităţii dispare
fizicului
omn Agitaţie Dificultate de a Insomnii Combaterea Administrare de Pacient
psihomotorie dormi insomniei neuroleptice şi are inso
sedative
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
11 Tulburări de Diminuarea imobilitate Combaterea Psihoterapie Ameliora
gândire mişcărilor imobilităţii

nte Tulburări de Ţinută neîngrijită Dezinteres faţă de Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
gândire ţinuta sa bolnavului în lenjeriei de corp
vestimentară alegerea hainelor
Boală psihică Incapacitatea Incapacitatea de a- Ajutarea Schimbarea Ţinută îng
efectuării şi acorda îngrijiri pacientului în lenjeriei de corp şi
îngrijirilor de de igienă efectuarea toaletei de pat, baia
curăţenie generală.
Prezenţa de Senzaţia de dispun Dezobstruarea Respiraţie uşoară Comunica
secreţii pe căile sufocare căilor respiratorii eficace
respiratorii
11 Boală psihică Dificultatea de a Comunicare, Ajutarea pacientei Discuţii pe Comunica
e înţelege ceea ce I implicare la nivel să înţeleagă ceea înţelesul pacientei personalu
se spune intelectual ce I se comunică celelalte p
Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenţii Evaluare
lă dificultate nursing
Încetinirea Pacienta nu Constipaţie Combaterea Administrarea de Pacienta n
tranzitului prezintă scaune constipaţiei supozitoare cu prezintă s
intestinal glicerină
Agitaţie Creşterea în ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrarea de Pacienta s
psihomotorie mişcărilor agitaţiei sedative, calmează
psihomotorii mobilizare
omn Efecte adverse ale Oboseală, sen- Somnolenţă Combaterea Aerisirea Dispare s
medicamen-telor zaţie de somn somnolenţei salonului, de somno
plimbări
11 Stare depresivă Nu comunică Comunicare Combaterea Psihoterapie Comunica
e (mutism) afectivă la nivel mutismului personalu
afectiv ceilalţi bo
Boală psihică Incapacitatea de a- Igienă necores- Ajutarea paci- Schimbarea Ţinută bin
şi efectua îngrijiri punzătoare entei în efectua- lenjeriei de corp şi îngrijită
de curăţenie rea toaletei de pat, baia
generală.
Tulburări de Imposibilitatea de Încapacitatea de a Convingerea Plimbări, discuţii Ameliora
gândire a se amuza în desfăşura ctivităţi pacientei să
activităţi recreative participe la
recreative activităţi
recreative
26.11.1999
Bolnava în evidenţa Spitalului de Psihiatrie Botoşani, a fost internată pentru creşterea
frecvenţei crizelor comiţiale, cefalee, ameţeli, agitaţie psihomotorie. A fost tratată în stare
anticonvulsivant, tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externează în stare ameliorată la
solicitarea bolnavei. Se recomandă:
tratament conform Rp
interzicerea consumului de alcool
dispensarizare prin dispensarul medical
reinternare la nevoie

CAPITOLUL IV

Concluzii

Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupă psihoterapia. De puterea de


convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul să accepte necesitatea
tratamentului şi să-l urmeze cu permanenţă. Atmosfera de calm şi simpatie pe care va şti să o
creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta să-şi recapete optimismul şi încrederea în
viaţă.
Astfel asistentul medical discută permanent cu pacientul, pentru a nu-I confirma
sentimentele de respingere, dă relaţii despre tratament, modul de administrare, îl ajută în
găsirea unor activităţi prin care să se simtă valoros, în comunicarea cu familia. Răspunde la
întrebările familiei, stimulând-o să rămână în contact cu bolnavul, să nu-l respingă, să-l
accepte aşa cum este.
Totodată asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, dacă este
agitat sau liniştit, dacă se alimentează suficient, dacă întreţine relaţii şi contacte cu cei din
jurul lui, dacă doarme noaptea.
De asemenea va avea grijă ca pacientul să fie supravegheat permanent, deoarece
crizele epileptice se pot declanşa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit şi observat nu
numai în timpul crizelor, cât şi în afara acestora.
Asistentulmedical va urmări ca bolnavul să păstreze regimul igieno-dietetic impus pe
tot cursul spitalizării. Fără consum de cafea, alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul
acestora poate precipita apariţia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizită
medicului, eventualele modificări survenite în evoluţia şi prognosticul bolii. Urmăreşte
evoluţia bolii sub tratamentul anticonvulsivant şi sedativ.
La externare, bolnavului I se explică necesitatea de a urma tratamentul
anticonvulsivant permanent, să meargă la control periodic. El va cunoaşte împrejurările
periculoase ce trebuie evitate la locul de muncă, cât şi în viaţa particulară, cum ar fi primejdia
focului, a apelor libere, a înălţimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului
de a consuma băuturi alcoolice, cafea şi asupra importanţei evitării stresurilor şi
suprasolicitărilor.
Datoria asistentului medical este să-l convingă pe pacient că poate să ducă o viaţă
normală sau cel puţin apropiată de normal.
Bibliografie

C. Arsene, L. Popoviciu – EPILEPSIILE


C. Arsene, I. Stoica – CRIZELE EPILEPTICE
P. Brânzei, Aurelia Sîrbu – PSIHIATRIE
Virginia Henderson – NURSING
*** - Agenda medicală 1991

Tratat de psihiatrie Oxford – Michele Geldel, Dennis Goth; Richard Moyan, Ediţia
1994