PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU EPILEPSIE

Data internării: 05.03.2016

Data externării: 12.03.2016
CULEGEREA DATELOR
Date personale:
Nume : M.
Prenume: C.
Domiciliu: Botoșani
Varstă: 36 ani
Înălţime: 165 cm
Greutate: 51 kg
Situaţia familială: căsătorit, 1 copil
Activităţi profesionale: gestionar
Naţionalitate: romană

Interviul:

Motivele internării:
cefalee, insomnie, irascibilitate.
Recunoaște consumul de băuturi alcoolice.
Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.

Antecedente personale: repetate internări la spitalul Socola – Iaşi, TBC pulmonar

(1986) – internat în spitalul PneumoFtiziologic, neagă afecţiuni infecto-contagioase,
poliomelită la vârsta de 4 luni.

Antecedente heredo-colaterale: bolnavul vine la internare pentru creșterea frecvenței

crizelor caracterizate prin cădere cu pierderea cunoștinței, contracturi tonico-clonice,
spumă roz la gură (își muscă limba), pierdere involuntară de urină.
Prescripții medicale

TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAȚII

Carbomazepina 06.03 – 11.03 Oral 2 cp/zi
12.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Fenobarbital 06.03 – 15.03 IM 1 f/zi
Haloperidol 07.03 – 18.03 Oral 3x50 pic/zi
Romparkin 07.03 – 18.03 Oral 3 cp/zi
Napoton 08.03 – 18.03 Oral 2 cp/zi
Diazepam 06.03 – 18.03 IM 2 f/zi
Vitamina B1 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi
Vitamina B6 06.03 – 12.03 IM 1 f/zi

Examene de laborator – diverse

Recoltarea sângelui pentru:

uree = 18 mg%
glicemie = 137 mg%
Hb = 12,26 g%
VSH = 31/46 mm
Calcemie = 8,6 mg%
L = 10.800 mc
Recoltarea sângelui pentru VDRL = negativ
Recoltarea urinii pentru examenul de urină: albumină/absent
glucoză/absent
sediment: rare epitelii plate
rari cili hialino granuloși

Examen psihiatric
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internări anterioare, revine la internare cu
trimitere de triaj pentru creșterea frecvenței crizelor și a intensității acestora. La internare
este agitat psihomotor, prezintă tremurături ale extremităților și semne de impregnare
etanolică. Este orientat temporo-spațial. Acuză cefalee, amorțeli, hipopraxie voluntară.
Prezintă tulburări de percepție. Conținutul gândirii este redus (bradilalie, bradipsihie).
Tratament Medicamente administrate per/os ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Carbomazepina 1 cp 1 cp 1 cp -
Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -
Napoton 1 cp - 1 cp -
Medicamente administrate IM ORAR
6,00 12,00 18,00 24,00
Fenobarbital - - 1f -
Diazepam - - 1f -
Vitamina B1 - 1f - -
Vitamina B6 - 1f - -

Ingrijiri diverse:

 Măsurarea și notarea în FO a funcțiilor vitale TA, puls, temperatura, respirație.

 Administrarea medicamentelor.

 Schimbarea lenjeriei de corp și de pat.

 Regim alimentar:

- interzicerea consumului de alcool

- evitarea consumului excesiv de lichide și sare
- regim alimentar obișnuit, fără excluderea grăsimilor
Nevoia Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare
fundamentala dificultate nursing
05.03 – 08.03 Consumul de Foame exagerata Alimentatie Interzicerea Administrare de Usoara ameliorare
2016 alcool exagerata consumului de alimente in
A manca si a bea cantitativ alcool cantitate necesara
Miscare si Criza epileptica Nu poate sa-si Incapacitate de a- Prevenirea Administrare de Miscarea si
mobilizare controleze si controla crizelor epileptice antiepileptice mobilizare
miscarile miscarile normala
Asigurare Criza epileptica Pericol de alterare Posibilitate de Prevenirea Administrare de Sub tratament
a fizicului atingere a crizelor comitiale antiepileptice antiepileptic criza
integritatii fizicului dispare
Odihna si somn Agitatie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare de Somn, indus
psihomotorie dormi neuroleptice medicamentos
A elimina Consum de etanol Transpira Dioforeza Combaterea Interzicerea Pacientul nu mai
transpiratiilor consumului de transpira
etanol,
schimbarea
lenjeriei
09.03 – Criza epileptica Nu-si Hiperactivitate Sedare, Administrare Pacientul se
10.03.2016 coordoneaza imobilizare sedative calmeaza
Miscare si miscarile
mobilizare
Odihna si somn Agitatie Dificultate de a Insomnie Sedare Administrare Somn indus
psihomotorie dormi neuroleptice si medicamentos
sedative
Comunicare Consumul de Dificultatea de a Ineficace la nivel Interzicerea Educatie sanitara Comunica cu
etanol intelege ceea ce i intelectual consumului de personalul, cu
se spune alcool clientii bolnavi
11.03 – Agitatie Cresterea in ritm a Hiperactivitate Combaterea Administrare de Pacientul se
12.03.2016 psihomotorie miscarilor agitatiei sedativ, calmeaza
psihomotorii imobilizare
Odihna si somn Efecte adverse ale Oboseala, Somnolenta Combaterea Plimbari, aerisirea Ameliorare
medicamentelor senzatie de somn somnolentei salonului
Recreere Agitatie Nu desfasoara Dezinteres de a Convingerea Educatie sanitara, Citeste ziarele,
psihomotorie activitati recreative practica activitati pacientului sa psihoterapie face plimbari
recreative desfasoare
activitati recreative
Informare, Hiperactivitatea Lipsa de interes in Dezinteres de a Convingerea Educatie sanitara, Este interesat de
Educatie achizitionarea de invata pacientului sa psihoterapie boala sa
noi cunostinte. desfasoare
activitati
informative
 Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimitere pentru
cresterea frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei si cresterea in intensiate a
acestora si a simptomatologiei exprimata clinic prin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate
exploziva, tulburari neurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice.
Se externeaza cu recomandarile:
- continuarea tratamentului cf. Rp. Cu : Clorpromazina
Fenobarbital
Diazepam
- evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa)
- C.M. pe perioada internarii

Concluzii
Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupa psihoterapia. De
puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul sa accepte
necesitatea tratamentului si sa-l urmeze cu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie
pe care va sti sa o creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta sa-si recapete
optimismul si încrederea în viata.
Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru a nu-i confirma
sentimentele de respingere, da relatii despre tratament, modul de administrare, îl ajuta în
gasirea unor activitati prin care sa se simta valoros, în comunicarea cu familia.
Raspunde la întrebarile familiei, stimulând-o sa ramâna în contact cu bolnavul, sa nu-l
respinga, sa-l accepte asa cum este.
Totodata asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, daca
este agitat sau linistit, daca se alimenteaza suficient, daca întretine relatii si contacte cu
cei din jurul lui, daca doarme noaptea. De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie
supravegheat permanent, deoarece crizele epileptice se pot declansa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit si observat nu
numai în timpul crizelor, cât si în afara acestora. Asistentul medical va urmari ca bolnavul
sa pastreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea,
alcool, sare, lichide în exces, deoarece consumul acestora poate precipita aparitia
crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizita medicului, eventualele modificari
survenite în evolutia si prognosticul bolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul
anticonvulsivant si sedativ.

La externare, bolnavului i se explica necesitatea de a urma tratamentul

anticonvulsivant permanent, sa mearga la control periodic. El va cunoaste împrejurarile
periculoase ce trebuie evitate la locul de munca, cât si în viata particulara, cum ar fi
primejdia focului, a apelor libere, a înaltimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista
asupra pericolului de a consuma bauturi alcoolice, cafea si asupra importantei evitarii
stresurilor si suprasolicitarilor.