PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU EPILEPSIE

Data internării: 05.01.2021

 
Data externării: 12.01.2021

CULEGEREA DATELOR

Date personale:

Nume : M
Prenume: C
Domiciliu: Resita
Varstă: 36 ani
Înălţime: 165 cm
Greutate: 51 kg
Situaţia familială: căsătorit, 1 copil
Activităţi profesionale: gestionar
Naţionalitate: romană

Interviul:

Motivele internarii: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaste consumul de bauturi alcoolice.

Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente.
Antecedente personale: repetate internări la spitalul Judetean de Urgenta din Resita
TBC pulmonar (1986) –neagă afecţiuni infecto-contagioase, poliomelită la vârsta de 4 luni.
Antecedente heredo-colaterale: bolnavul vine la internare pentru cresterea frecventei
crizelor caracterizate prin cadere cu pierderea cunostintei, contractului tonico-cronice, spuma
roaza la gura (isi musca limba), pierdere involuntara de urina.
Prescriptii medicale

TRATAMENT DATA EFECTUARII

Carbomazepina 06.01 – 11.01
12.01 – 18.01
Fenobarbital 06.01 – 15.01
Haloperidol 07.01 – 18.01
Romparkin 07.01 – 18.01
Napoton 08.01 – 18.0
Diazepam 06.01 – 18.01
Vitamina B1 06.01 – 12.01
Vitamina B6 06.01 – 12.01

Examene de laborator – diverse

Recoltarea sangelui pentru: uree = 18 mg%

glicemie = 137 mg%
VSH = 31/46 mm
Calcemie = 8,6 mg%
L = 10.800 mc
Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent
glucoza/absent
sediment: rare epitelii plate
rari cilindri hialino granulosi
Examen psihiatric
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internari anterioare, revine la internare cu
trimitere de triaj pentru cresterea frecventei crizelor si a intensitatii acestora. La internare este
agitat psihomotor, prezinta tremuraturi ale extremitatilor si semne de impregnare etanolica. Este
orientat temporo-spatial. Acuza cefalee, amorteli, hipopraxie voluntara. Prezinta tulburari de
perceptie. Continutul gandirii este redus (bradilalie, bradipsihie).

Ingrijiri diverse:
  Masurarea si notarea in FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie.
 Administrarea medicamentelor.
 Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.
 Regim alimentar:
-         interzicerea consumului de alcool
-         evitarea consumului excesiv de lichide si sare
-         regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor

Nevoia Sursa de Problema Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

fundamentala dificultate de
nursing
Administrare
Alimentatie Interzicerea
A manca si a Foame de alimente in
Consumul exagerata consumului Usoara
bea exagerata cantitate
de alcool cantitativ de alcool ameliorare
necesara
Nu poate Incapacitate
De a se misca si Prevenirea Administrare Miscarea si
Criza sa-si de a-si
a avea buna crizelor de mobilizare
epileptica controleze controla
circulatie epileptice antiepileptice normala
miscarile miscarile
Posibilitate
Pericol de Prevenirea Administrare Sub tratament
De a fi in Criza de atingere
alterare a crizelor de antiepileptic
siguranta epileptica a integritatii
fizicului comitiale antiepileptice criza dispare
fizicului
Administrare
Agitatie
De a dormi si a Dificultate de Somn, indus
psihomotori Insomnie Sedare
se dihni de a dormi neuroleptice, medicamentos
e
aerisirea
 salonului
Interzicerea
Combaterea consumului de
Consum de Pacientul nu mai
De a elimina Transpira Dioforeza transpiratiilo etanol,
etanol transpira
r schimbarea
lenjeriei
Dificultatea
de a Ineficace la Interzicerea Comunica cu
Consumul Educatie
De a comunica intelege nivel consumului personalul, cu
de etanol sanitara
ceea ce i se intelectual de alcool clientii bolnavi
spune

Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimitere pentru cresterea
frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei si cresterea in intensiate a acestora si a
simptomatologiei exprimata clinic prin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate exploziva, tulburari
neurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice.
Se externeaza cu recomandarile:
-         continuarea tratamentului Cu : Clorpromazina
Fenobarbital
Diazepam
-         evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa)
-        

Concluzii
Un loc aparte în tratarea pacientului cu epilepsie îl ocupa psihoterapia. De puterea de
convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul sa accepte necesitatea
tratamentului si sa-l urmeze cu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie pe care va sti sa o
creeze în jurul pacientului, îl vor face pe acesta sa-si recapete optimismul si încrederea în viata.
 Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru a nu-i confirma
sentimentele de respingere, da relatii despre tratament, modul de administrare, îl ajuta în gasirea
unor activitati prin care sa se simta valoros, în comunicarea cu familia. Raspunde la întrebarile
familiei, stimulând-o sa ramâna în contact cu bolnavul, sa nu-l respinga, sa-l accepte asa cum
este.
Totodata asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, daca este agitat
sau linistit, daca se alimenteaza suficient, daca întretine relatii si contacte cu cei din jurul lui,
daca doarme noaptea. De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie supravegheat permanent,
deoarece crizele epileptice se pot declansa oricând.
Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi îngrijit si observat nu numai în timpul
crizelor, cât si în afara acestora. Asistentul medical va urmari ca bolnavul sa pastreze regimul
igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea, alcool, sare, lichide în
exces, deoarece consumul acestora poate precipita aparitia crizelor. Asistentul medical va
comunica zilnic la vizita medicului, eventualele modificari survenite în evolutia si prognosticul
bolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul anticonvulsivant si sedativ