Educatia pentru sanatate a femeii

Educatia pentru sanatate incepe inca din prima copilarie si la varsta prescolara, cand mama
trebuie sa invete copilul primele notiuni de igiena generala si locala (a organelor genitale)
pentru a preveni patrunderea germenilor in organism.

In prima copilarie si la varsta prescolara imbolnavirea este posibila prin patrunderea

germenilor direct in caile genitale in timpul jocului in locuri murdare si praf, daca fetita un
este aparata de lenjerie curata, frecvent schimbata. Ingrijirea fetitei revine mamei, care are
datoria sa-i formeze fetitei deprinderi si comportamente pentru o igiena riguroasa.

In perioada de pubertate, caracterizata printr-o dezvoltare rapida fízica si psihica, cand apar
primele preocupari sexuale, mama se va ocupa de alimentatia bogata in vitamine, glucide,
lipide si proteine a copilului pentru o buna dezvoltare fízica si imunitara.

Pubertatea, numita si varsta ingrata, se afla sub influenta hormonilor, iar dezvoltarea
organismului este aproape terminata; apare prima menstruatie (menarha) si se dezvolta
caracterele sexuale secundare. Mama este cea care o va invata pe fetita cum sa-si pastreze o
igiena riguroasa in timpul menstruatiei, prin baie zilnica, schimbarea cat mai des a
tampoanelor, evitarea oboselii si combaterea durerilor menstruale.

Deasemeni fetita va fi informata despre factorii ce-i pot accentua starea de disconfort: stresul,
oboseala.

Perioada de activitate genitala se intinde pana la instalarea menopauzei, timp in care femeia
va fi informata cu privire la contraceptie si protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala,
pana cand va decide sa-si intemeieze o familie.

Cand se hotareste sa devina mama, femeia este indrumata catre un specialist, acest lucru fiind
foarte important cand in familie exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere
ereditara.

Din motive de sanatate, sarcina nu trebuie sa fie inainte de 18 ani, deoarece copii pot fi
prematuri, cu greutate mica la nastere, iar nasterea poate fi mai dificila; dupa 35 de ani,
riscurile legate de sarcina si nastere incep sa cresca iar, prin cresterea riscului nasterii unor
copii cu malformatii sau cu greutate mica. Femeile peste 35 ani care raman gravide si sufera
de o anumita boala poate suferi o agravare a acesteia. Multiparitatea prezinta o serie de
probleme, uterul fiind obosit, tonusul scazut, prezentatiile transverse sunt mai frecvente, de
asemenea accidentele hemoragice.

Intervalul dintre sarcini trebuie sa fie cuprins intre 2 si 4 ani, timp necesar pentru ca
organismul sa se refaca fizic si psihic.

In timpul sarcinii, femeia trebuie informata asupra modificarilor ce au loc in organism, despre
limita cresterii in greutate care nu trebuie sa depaseasca 10-12 kg si despre eventualele
probleme in cursul sarcinii si nasterii daca in copilarie a suferit unele boli.
Perioada menopauzei, numita si perioada critica, este dominata de incetarea progresiva a
functiei aparatului genital, insotita de o serie de tulburari precum: anomalii menstruale,
tulburari vasomotorii, sub forma de bufeuri, osteoporoza, ateroscleroza, modificari ale
tractului genito-urinar, insomnie, iritabilitate, cefalee, depresie, instabilitate afectiva,
determinate de incetarea secretiei de hormoni sexuali.

Probleme deosebite pune menopauza patologica sau cea determinata de interventii

chirurgicale mutilante care intrerup brutal activitatea hormonala.

Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile care
se produc in organismul ei, ca sursa de informatii, sfatuitor si sprijin emotional, in aplicarea
tratamentului de substitutie. Este necesara consultarea specialistului in unele cazuri pentru a
preveni anumite afectiuni favorizate de incetarea functiei de protectie a hormonilor. Pot
aparea si probleme ale cuplului din cauza scaderii libidoului.

Autoexaminarea sanului trebuie sa fie in atentia fiecarei femei, indiferent de varsta si orice

modificare aparuta, raportata imediat medicului. Fiecare femeie trebuie sa cunoasca
urmatoarele : boala – cancerul de san - apare frecvent intre 40-60 de ani, cu cat este depistata
mai devreme, cu atat sansele de vindecare sunt mai mari; autopalparea poate depista boala in
faza incipienta ; amanarea prezentarii la medic scade sansele vindecarii.

A.M. instruieste femeia pentru autoexaminare, explicandu-i modalitatile si anume:

- stand in picioare in fata oglinzii si vizualizarea sanilor din fata si profil, pentru a observa
existenta unei asimetrii sau a diferentei de marime.

-se observa daca nu exista o bombare sau o retractie a pielii; se observa aspectul pielii sanului
si al mamelonului( aspect de Coaja de portocala)

- se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului( manevra asemanatoare mulsului) pentru

a provoca o eventuala secretie

Palparea se face cu mana opusa sanului examinat (mana de pe aceeasi parte cu sanul
examinat se ridica deasupra capului) astfel se delimiteaza zona, se incepe examinarea prin
miscari verticale, palpare se face cu toata suprafata celor patru degete, realizandu-se mici
cercuri pe fiecare portiune atinsa, pentru detectarea eventualilor noduli aflati in profunzime.
Examinarea incepe din axila, coborand si urcand pe directie verticala pe toata aria de
examinat.

Autoexaminarea reprezinta, in prezent, singura modalitate prin care tumorile maligne pot fi
descoperite timpuriu, cand tratamentul este eficace si uneori nemutilant. Prezentarea la medic
este obligatorie pentru examinari suplimentare- mamografie, biopsie- pentru stabilirea dg