Astmul bronșic infantil

Este un sindrom clinic caracterizat prin obstrucția bronhilor mici și bronsiolelor

datorită unor hipersensibilității ,hiperactivitati traheo-bronsice la diferiți stimuli
interni și externi

● Manifestarea clinică care survine in pusee este dispneea expiratorie

paroxistică reversibilă spontan sau prin tratament ,tuse spastică apoi umedă
și wheezing (explir prelungit suierator)
● incidența la copil este de 2,5 -4% iar sexul este de 2 /1 la băieți decât la fetițe
● vârsta de predilecție o-2 ani, adolescenți și tineri

Manifestări clinice

● debutul este sub formă de crize,adesea nocturne, precedate de apariția unor

semne de infecție acută a căilor aeriene superioare
● febră ,tuse,rinoree, obstrucție nazală, după care apare dispneea cu semne
caracteristice: respirație grea, uneori geamăt ,bătăi ale aripilor nazale
● bradipneea, sub 2 ani tahipnee, inspir scurt ineficace,expir prelungit
● raluri sibilante
● wheezing
● la copilul mai mare poziția caracteristică -în ortopnee cu antrenarea
mușchiului gâtului
● anxietate
● senzația de presiune toracică- sete de aer

Semne clinice:

In funcție de manifestările clinice avem trei forme de astm bronșic:

1. forma clinică :ușoară, discretă cu tuse spastica, dispnee moderată -evoluție

favorabilă
2.formă moderată :copilul prezintă o dispnee expiratorie mai accentuată
,bradipneea sau tahipnee, tiraj intercostal și antrenarea musculaturii accesorii
3.criza severă de astm poate debuta ca cele descrise mai sus, diferențiată apoi de
vârstă:
- în cazul copilului mare -agitat, anxios cu dispnee expiratorie
- copilul mic prezintă- cianoză, tuse dispnee cu polipnee ,bătăi ale aripioarelor
nazale ,hipoxemie constantă ca urmare a îngustării accentuate a căii aeriene
-la ambele cazuri ,hipoxemia este constantă și se observă o importantă scădere a
capacității vitale și o creștere a volumului rezidual ,iar biologic produce o scădere a
presiunii partiale a oxigenului sub 60 mm/Hg ,însoțită de hiperapnee pana la 50
mm/Hg -tulburările respiratorii produc modificări ale funcției cardiace cu distensie
toracică cu tahicardie și puls slab

Starea de rău astmatic

-în care criza severă in care obstrucție bronșică este foarte intensă de la început
sau crește progresiv în intensitate ,asociată cu un sindrom marcat de insuficiență
respiratorie ,aceasta se întâmplă când durata crizei este prelungită sau absenta,
răspunsul…. la bronhodilatatoare (absența ameliorării clinice),după două
administrări de epinefrina subcutanat ,doza fiind de 0,01 mg la intervale de 30 de
minute

Faza de rău astmatic

-are două etape succesive :
● fază de luptă pentru respirație
● faza 2

Faza 1

Dispnee intensa expiratorie -ortopnee- poziție caracteristică- cu brațele întinse

,anxietate extremă- bolnavul ,refuză să vorbească să se așeze în poziție orizontală

Dispneea intensa expiratorie cu antrenarea mușchilor respiratori accesorii, obligat

să ia poziție așezat pe marginea patului ,fiind vorba de un copil mai mare, cu
brațele fixate pe planul de sprijin cu torace destins ,flexat în inspir ,cianoză cu
tendință la generalizare, inspir scurt, tăios- expir prelungit cu wheezing intens
deshidratare marcată din cauza polipneei
Faza 2

● Bronhospasmul este înlocuit cu bronhodilatație pasivă ,mișcările respiratorii

superficiale se răresc progresiv și pot apărea crize de apnee și cianoză
● wheezing și raluri bronșice prin scăderea ventilație alveolare , pot fi
înlocuite cu silențio-respiratorul
● modificări ale aparatului cardiovascular, tahicardie
● puls paradoxal și semne de insuficiență cardiacă care duc până la colaps
● reacționează și sistemul nervos central ,deci lipsă de oxigen hipoxian duce la
encefalopatie cu agitație hiperactivitate până la coma

Tratament

cuprinde două clase de medicație

● bronhodilatatoare
● antiinflamatoare

Principiile planului terapeutic:

administrarea precoce și repetată a beta 2 adenergicului cu durată scurtă de acțiune
● asocierea precoce a glucocorticoizilor pe cale sistemică
● oxigenarea la nevoie
● monitorizarea frecventă a răspunsului la tratament
● inițial se administrează Beta 2
adenergic cu durată scurtă de acțiune de tipul salbutamolului -se face pe
cale inhalatorie, în funcție de vârstă, prin nebulizare prin mască
● ritmul de administrare este la 20 de minute de interval
● doza: 2-4 pufuri a 100 micrograme pe doză sau echivalent din soluție
După prima oră de tratament pacientul, este evaluat clinic și funcțional cu
ajustarea atitudinii terapeutice

a) răspuns bun
● lipsa simptomelor ,dar se continuă administrarea salbutamolului la două
patru ore, interval încă 24- 48 de ore
b)răspuns incomplet
● simptomele se ameliorează dar persistă tirajul ,în cazul ăsta se administrează
glucocorticoid oral și se continuă administrarea ventolinului la interval de o
oră
c)răspunzi absent
● simptomele persistă ,pacientul este obnibilat -se asociază glucocorticoidul
oral sau parietal la care se adaugă ventolinul la interval de o oră sau
nebulizarea continuă -se asociază oxigenoterapia
După a doua oră pacientul este evaluat,iar atitudinea terapeutică va fi ajustată în
funcție de răspunsul la tratament:
a)răspuns bun
● dispar simptomele,se continua administrarea ventolinului încă 24- 48 de ore
,pacientul este externat
b)răspuns incomplet
● oxigenoterapie glucocorticoidul, iar dacă este cazul se efectuează intubajul
traheal și se initiaza ventilație artificială