POPA ANGELICA OPRISAN VASILICA ANICESCU MARIA CRISTINA

Neisseria gonorrhoeae este cauza gonoreei, o boala cu transmitere sexuala care afecteaza femeile, barbatii si copiii

Poate cauza infertilitate la femei si este un factor de risc major pentru infectia HIV

Studiile

au aratat ca celulele epiteliale care tapeteaza cele doua treimi distale ale uretrei masculine sunt susceptibile la infectia cu gonococ la infectare, gonococul nu poate fi cultivat din exudatul uretral sau urina, deoarece gonococul patrunde in celulele mucoasei imediat dupa infectare, putand fi cultivat doar dupa ce s-a replicat in aceste celule.

La femei infectia gonococica implica o interactiune diferita, mult mai complexa, intre gazda si factorii bacterieni. Tintele initiale ale gonococului sunt tesuturile ecto- si endocervicale.

Simptomele gonoreei apar, de obicei, dupa o perioada de 2 zile pana la 3 saptamani, dupa expunerea la infectie. Femei /barbati sunt asimptomatici pana cand apar complicatii severe.

-disurie

urinat)

(senzatie dureroasa si de usturime la

secretii

vaginale galbene vasculara (producerea cu usurinta a sangerarilor)

fragilitate

dispareunie (dureri la contactul sexual).

- secretie ureterala laptoasa alb-galbuie - disurie (senzatie dureroasa si de usturime la urinat) - inrosirea si umflarea deschiderii uretrei la nivelul penisului - dureri abdominale joase - durere si edematiere (umflare) la nivelul testiculelor.

Infectia gonococica se transmite prin contact sexual vaginal, anal sau oral. Copiii se vor infecta la nastere, in cazul in care mamele sunt infectate In medie, un barbat va fi infectat la fiecare al 4-lea contact sexual cu o femeie infectata, in timp ce o femeie va fi infectata la fiecare al 2-lea contact sexual cu un barbat infectat.

Singura metoda sigura de a depista infectia este testarea (culturi din secretiile uretrale sau vaginale) pentru infectia gonococica.
Depistarea simptomelor este foarte dificila in multe dintre cazuri. Astfel ca persoanele nu stiu ca sunt infectate pentru o perioada lunga de timp. Cele mai multe dintre persoanele asimptomatice, vor afla ca sunt infectate atunci cand partenerul lor este diagnosticat.

Punerea diagnosticului implica cunoasterea antecedentelor si o examinare a pacientului. Intrebarile ce pot fi puse de catre medic se refera la boala cu transmitere sexuala la care pacientul s-a expus, la partener, la simptome (descrierea eventualelor secretii, dureri genitale sau in alta regiune, simptome urinare, dureri abdominale sau pelvine), la metode de contraceptie

Dupa aceste informatii se trece la examinarea pacientului: - femeile sunt supuse la examen ginecologic - barbatii sunt examinati genital pentru semne de uretrita sau epididimita. Testele specifice pentru gonoree se fac pentru detectarea sau confirmarea gonoreei. Medicul ia o proba de secretie sau urina si o testeaza pentru Neisseria gonoree

Infectia gonococica este periculoasa, chiar daca este asimptomatica. Infectia gonococica netratata se poate complica cu urmatoarele: La copii: - oftalmia gonococica (infectia globilor oculari) - afectarea ireversibila a organelor de reproducere - infertilitate (dificultatea de a ramane insarcinata). La adulti: - sterilitatea (incapacitatea de avea copii), fiind urmare a salpingitei acute, cauzata de infectia gonococica - sarcina ectopica sau tubara, o complicatie care se poate finaliza cu decesul femeii insarcinate - artrite

Desi poate avea complicatii grave daca ramane netratata, infectia gonococica poate fi vindecata. Tratamentul consta in administrarea de antibiotice (de obicei Penicilina, Eritromicina sau Tetraci clina). Este foarte important ca tratamentul sa fie urmat corect, pentru a fi eficient. Din pacate, tratamentul antibiotic nu poate trata complicatiile deja cauzate de infectia gonococica

pentru

prevenirea infectiei gonococice sunt identice cu cele pentru prevenirea altor boli cu transmitere sexuala metoda de prevenire a infectiei gonococice este abstinenta (nici un contact sexual) sau contactul sexual cu un singur partener neinfectat, care la randul lui nu are un alt partener sexual In caz contrar, partenerii se infecteaza si se reinfecteaza reciproc. De asemenea, partenerul/partenerii anteriori trebuiesc testati si tratati prompt in caz de infectie, pentru a preveni raspandirea bolii. La 3-6 saptamani dupa incheierea tratamentului antibiotic, persoanele sunt retestate. Acest lucru este foarte important pentru a ne asigura ca tratamentul a fost adecvat si corect urmat si infectia a fost vindecata