● Variola ●

 referat 

Variola (bubat mare sau varsat mare) este o boala infectioasa si contagioasa, determinata de
virusul variolic, ce se transmite pe cale respiratorie. Se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata pielii a
numeroase pustule care, dupa vindecare, lasa cicatrice definitive. Dupa o perioada de incubatie de 12
zile, maladia incepe cu o combinatie de febra ridicata, dureri de cap, dureri musculare si afectare
generala cu prostratie. Dupa 2 pana la 5 zile, apare o eruptie pe mucoasa orala si faringala, pe fata si
antebrate, care se propaga pana la trunchi si picioare, dupa 2 zile aceasta devenind o eruptie veziculara
si apoi o eruptie pustulara. Riscul transmiterii este ridicat mai ales in prima saptamana a maladiei.
Exista doua forme clinice ale variolei: variola majora si variola minora. Variola minora este
forma cea mai putin severa, iar variola majora este forma mai grava, cu o rata a mortalitatii de
aproximativ 30%. Exista totodata doua forme rare ale acestei maladii: o forma hemoragica (eruptie
insotita de sangerarea mucoasei si a pielii) si o forma maligna, caracterizata prin leziuni plate care nu
formeaza pustule. Variola poate fi mortala, deci in cazul aparitiei unor cazuri cea mai importanta este
izolarea persoanelor afectate. Cel mai bine este ca fiecare persoana care intra in contact cu un pacient
cu variola sa se vaccineze. Daca persoana dezvolta simptome ale variolei se recomanda un consult
medical de urgenta.
Simptome
Primele simptome ale variolei includ febra inalta, oboseala, cefaleea si durerile de spate. Sunt
necesare aproximativ 12 zile de la infectie pana la aparitia primelor simptome. Apoi, dupa 2-3 zile de
boala, apare o eruptie cutanata rosie si aplatizata. De obicei apare la nivelul fetei si al membrelor
superioare pentru ca apoi sa se raspandeasca de-a lungul intregului organism. In urmatoarele 2-3
saptamani, eruptia rosie si aplatizata devine ferma si bombata si se transforma in pustule. Apoi crusta
cade la 3-4 saptamani de la prima aparitie a simptomelor, determianand cicatrici permanente. Poate
exista o confuzie intre eruptia severa devaricela si cea de variola. Dar virusuri diferite determina aceste
doua boli.
Epidemiologie
Variola este o afectiune contagioasa. Poate trece de la o persoana la alta print tuse, stranut sau
respiratie sau prin contactul direct cu crustele sau cu lichidul din vezicule/pustule. Se poate transmite
chiar si prin obiectele persoanle ale pacientului sau asternutul de pat. Variola se transmite cel mai usor
in prima saptamana de la aparitia eruptiei. Pe masura ce apar crustele, persoana este mai putin
contagioasa. Dar o persoana poate raspandi virusul din momentul aparitiei eruptiei pana in momentul
caderii crustelor. Virusul poate supravietui in mediu intre 6 si 24 de ore, in functie de conditiile
meteorologice. Persoanele care devin infectate si se imbolnavesc de aceasta boala trebuie sa fie izolate
de ceilalti oameni pentru a preveni raspandirea. Daca au aparut cazuri de variola, persoanele care cred
ca au fost expuse trebuie sa sune la departamentul de urganta. Nu este bine sa mearga direct la spital,
intrucat pot contamina si alti oameni.
Diagnostic
Daca un medic suspecteaza aparitia unui caz de variola, acesta poate fi un caz de urgenta
medicala pe tot globul. Autoritatile vor retine orice persoana expusa sau presupus bolnava pentru a
preveni raspandirea. Apoi vor fi trimise probe biologice catre institute internationale pentru a testa
prezenta virusului. Daca este confirmat primul caz, medicul poate ulterior diagnostica boala fara teste
de laborator. Diagnosticul se va pune pe observarea eruptiei pacientului si anamaneza referitoare le
expunerea la virusul variolei.
 Tratament
Nu exista un tratament curativ penrtu variola. Tratamentul include consumul unei cantitati
suficiente de apa si administrarea unor medicamente simptomatice pentru controlul durerii si al febrei.
Pentru a preveni raspandirea virusului, persoana infecatata trebuie izolata de ceilalti pana cand nu mai
este contagioasa.
Profilaxie
Persoanele care au suferit de variola si au supravietuit nu se mai pot imbolnavi. De asemeni
exista un vaccin impotriva variolei. Acesta contine virusul vaccinia, care are o structura asemanatoare
cu cel al variolei dar este mai sigur. Daca o persoana este vaccinata inainte de a fi expusa la virusul
variolei, acesta o va proteja pentru 3-5 ani. Iar revaccinarea ulterioara poate proteja o persoana pentru
urmatorii 10-20 de ani. Vaccinul este eficient chiar daca nu este administrat inainte de expunere.
Majoritatea persoanelor care se vaccineaza in primele 3 zile de la expunerea la virusul variolei nu vor
dezvolta simptome sau vor avea simptome mai putin severe. Vaccinarea chiar si dupa 4-7 zile de la
expunere poate fi eficienta. In trecut, cand se diagnostica infectia cu virusul variolei, persoana
infectata era izolata de ceilalti pentru a preveni raspandirea infectiei. Orice persoana expusa era apoi
vaccinata. Aceasta practica, numita vaccinare in cerc, a jucat un rol important in eradicarea variolei.
Multi experti considera mai potrivita aceasta vaccinare in cerc decat vaccinarea in masa in cazul
reaparitiei variolei. Intrucat exista riscul unor reactii severe la vaccin, imunizarea de rutina impotriva
variolei nu s-a mai realizat. Toti copiii si majoritatea adultilor de astazi au risc de infectie daca ar fi
expusi la virusul variolei.