Sunteți pe pagina 1din 2

Alimentatia sugarului referat

Sugarul, in primul semestru de viata, poate fi hranit in mod natural, exclusiv la san, artificial - lipsit total de laptele de mama sau mixt - combinatie a celor doua modalitati. Ulterior, modul de hranire trebuie diversificat, trecerea facandu-se treptat de la alimentia exclusiv lactata la o alimentatie variata. Alimentatia naturala. Laptele matern cuprinde toate substantele nutritive in cantitati si in proportii ideale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului. Pentru copii nascuti prematur, acesta este esential. Printre alte avantaje ale alaptarii amintim: Previne malnutritia protein-calorica; Dezvoltarea neuropsihica este superioara la sugarul alimentat natural, atat inteligenta, cat si capacitatile vizuale sunt mult mai ridicate; Contine anticorpi ce se transfera la copil, "transfer eficient de imunitate", protejandu-l de infectii virale, bacteriene si alergice, reducand astfel patologia respiratorie, ORL, digestiva. Reduce incidenta diabetului zaharat tip1, a bolilor copilariei si afectiunilor maligne; Scade riscul de moarte subita a sugarului; Asigura dezvoltarea corecta si normala a gurii si scade riscul afectiunilor dentare (carii, paradontoze); Contine un hormon care linisteste copilul si creeaza o legatura afectiva mama-copil; Unele studii dovedesc rolul protector al alimentatiei naturale fata de hipertensiune si aterotromboza; Laptele de mama este steril, proaspat, la indemana si are temperatura optima. Avantajele psihosociale ale alaptarii sunt remarcabile atat pentru mama, cat si pentru copil. Astfel, se stabileste relatia de atasament prin contact fizic. Mama se simte emotional satisfactuta, iar copilul plange mai putin si se dezvolta intelectual si emotional mai repede si mai bine. Contraindicatiile alimentatiei la san Exista anumite situatii (boli sau medicamente administrate) care containdica temporar sau permanent alaptarea. Astfel, contraindindicatiile legate de mama pot fi permanente (mama cu HIV, TBC pulmonar activ, Dz decompensate, mama cu antigen HBs, malaria, septicemia, boli psihice grave, boli neoplazice, boli metabolice, tratamente cu citostatice si anticoagulante, insuficienta renala si cardiaca etc.); tranzitorii (infectii acute tratate cu antibiotice, infectii ale sanilor, fisuri sau eroziuni sangerande mamelonare). Contraindicatii legate de copil includ galactozamia (permanent) sau icterul (tranzitoriu). Alimentaia artificial-este alimentaia sugarului n primele patru luni de via cu un alt lapte n loc de laptele uman.Aici laptele matern constituie mai puin de o cincime din voluml necesar pentru o zi plus formulele lactate ( supliment ) ntr-un volum mai mare de patru cincimi sau chiar 100 %. Acest tip de alimentaie reprezint nlocuirea laptelui matern n primele ase luni de via ale sugarului exclusiv cu lapte praf (preparate industriale). n cazul alimentaiei artificiale vor trebui stabilii de la nceput parametrii nutriionali i alimentari, n funcie de particularitile individuale ale fiecrui sugar cruia i se administreaz un preparat de lapte. Sortimentele de lapte praf sunt foarte variate, de aceea este bine ca mamele s se sftuiasc cu medicul (neonatolog, pediatru sau cu medicul de familie) n legtur cu formula de lapte praf pe care s o utilizeze n alimentaia sugarului. Tehnica de alimentaie artificial include un ir de principii obligatorii i anume : - Noul aliment se va introduce n alimentaie numai cnd copilul este sntos. - Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin tatonarea toleranei digestive, n cantiti mici, care ulterior se vor mri. - Nu se vor introduce niciodat simultan dou sau mai multe alimente noi. - Nu este raional folosirea a dou sau mai multe formule de acceiai compoziie, folosirea mai multor formule mrete riscul apariiei tulburrii digestive. - Nu se va apela la schimbarea prea frecvent a alimentaiei sugarului la o stagnare nensemnat a sporului ponderal sau la cea mai uoar schimbare a scaunului, mai ales n primele trei luni de via ; fiecare aliment nou necesit o perioad de adaptare adecvat. O stagnare a sporului ponderal de unu,cinci- dou sptmni va impune modificri n diet, calcularea raiei alimentare de facto, normat de coreciile calitative i cantitative necesare. Se va ine cont de particularitile individuale ale sugarului n raport cu alptarea la sn alimentaia artificial a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de n igien ceea ce privete pstrarea, pregtirea i folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente. Se impun msuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor i tetinelor, prepararea formulelor de lapte la fiecare mas. Alimentaia mixt- este alimentaia sugarului din primele patru luni de via cu laptele uman i cu un altfel de lapte. Indicaiile pentru o alimentare mixt sunt: hipogalactia,absena mamei de la unele supturi prin reluarea activitii profesionale,prematuritate,etc. Tehnica alimentaiei mixte cuprinde dou procedee:

- Metoda complementar practicat n cazul cu hipogalactite i la prematuri, ea const n punerea copilului la sn,se face apoi proba suptului dup care se completeaz cu un preparat de lapte pn la acoperirea raiei alimentare la o mas. Metoda este fiziologic,menine stimulul prin suptul regulat cu evacuarea complet a snilor i ofer uurarea digestiei preparatului latescent prin aportul de enzime din laptele uman ( n special de lipaz ). - Metoda alternativ se folosete la sugari,a cror mame lipsesc o perioad a zilei de acas.Alimentaiile complete de lapte uman alterneaz cu alimentaiile complete cu un alt prearat de lapte.Metoda respectiv are totui i dezavantaje: perioadele de timp ndelungat ntre alptri condiioneaz stagnarea laptelui n glanda mamar i, ca urmare, micorarea secreiei laptelui printr-un mecanism feed back. Se va persevera, n mod special, ca n primele patru ase luni de via sugarul s fie alptat exclusiv la sn. Se va recurge ns la alimentaia mixt dac nou-nscutul nu depete greutatea de la natere dup cincisprezece douzeci de zile de via i,ulterior,sporul ponderal este mai mic de de o sutcinzeci grame per sptmn i dac ntradevr aceast tulburare de cretere nu are alte cauze dect cele de alimentaie. Alimentaia mixt prin metoda alternativ const n nlocuirea uneia sau a mai multor mese la sn cu preparate de lapte praf. Completarea laptelui de mam cu un alt preparat de lapte trebuie s se fac cu rbdare, deoarece sugarul deosebete gustul strin al laptelui praf. Se va urmri zilnic scaunul, ca i eventualele vrsturi pentru a depista din timp o posibil intoleran sau infecie digestiv. n cazul n care acestea apar, trebuie consultat de urgen medicul. Infeciile digestive pot fi prevenite prin igiena snilor i a minilor, sterilizarea obiectelor n care se pregtete laptele (biberoane, tetine fierte, vesela bine degresat i fiart).Raionul la acest tip de alimentare dup raport constituie : laptele matern mai puin de patru cincimi plus formulele lactate ( supliment ) n volum mai mic de o cincime din volumul total pentru o zi. Alimentatia diversificata. Dupa mai multe studii de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca diversificarea alimentatiei bebelusilor se impune in jurul varstei de 4 luni. Dupa 4-5 luni, laptele, care a format pana acum exclusiv alimentatia bebelusului, nu mai poate acoperi total nevoile sale nutritive. Astfel ca devine obligatorie introducerea unor alimente mai consistente, care sa vina cu un plus de vitamine, saruri minerale, fibre vegetale si mai multe glucide si lipide. Alimentatia diversificata nu se recomanda inainte de aceasta varsta, deoarece functiile enzimatice intestinale nu sunt complet dezvoltate. Un alt motiv pentru care s-a hotarat ca aceasta perioada este cea potrivita pentru inceperea respectivului tip de alimentatie, este si cel de ordin psihoeducativ, criteriu extrem de important pentru formarea deprinderilor alimentare ale copilului. Acesta consta in capacitatea bebelusului de a accepta sau refuza produsul alimentar oferit. Evenimentul se produce odata cu dobandirea reflexelor de sustinere a capului, de control al miscarii gatului si de a sta in sezut sprijinit. Paralel cu dezvoltarea fizica si psihomotorie, cresc si nevoile de imbogatire a regimului alimentar, astfel ca se recurge la introducerea alimentelor solide. Dar intrucat diversificarea poate fi o perioada de acomodare destul de dificila, este important sa se tina seama de principiile selectivitatii si progresivitatii. Unii copii accepta cu greu alte alimente in afara laptelui, de aceea se recomanda: - introducerea treptata a oricarui aliment. La inceput in cantitati mici, care cresc apoi progresiv, in functie de toleranta digestiva a copilului, care trebuie urmarita cu mare atentie. - alegerea si introducerea de noi alimente se face la sugarul aflat in perfecta stare de sanatate, avand functiile digestive echilibrate. - administrarea se face numai cu lingurita. Se incepe cu 5-10 g inaintea mesei obisnuite cu lapte, masa care descreste proportional pana la inlocuirea sa, pe parcursul a 6-7 zile. - nu se introduc in acelasi timp doua sau mai multe alimente noi. - daca apar tulburari digestive se revine la alimentatia de dinaintea imbolnavirii, diversificarea reluandu-se dupa insanatosire. - in cazul in care bebelusul refuza alimentul nou introdus, chiar si dupa mai multe incercari, se renunta pentru o perioada la administrarea lui, dupa care se reia in timp. Introducerea unor alimente noi si administrarea lor cu regularitate, determina sugarul sa-si reduca progresiv nevoia de lapte de mama, insa intarcarea e bine sa fie facuta cat mai aproape de varsta de un an, dar in niciun caz inainte de patru luni. Inainte de introducerea alimentelor solide, alte alimente in afara laptelui, pot fi sucul de fructe si supa de legume strecurata. Sucul de mere, piersici, lamai sau portocale poate fi introdus chiar incepand cu varsta de 6 saptamani, in cantitati progresive. Se incepe cu 30 ml pana la 3 luni si jumatate, continuandu-se cu 50-60 ml dupa aceasta varsta. Atentie! Nu inlocuieste o masa. Este in schimb foarte important pentru aportul de vitamine. Exista o anumita ordine de introducere a alimentelor solide. Se recomanda in general, sa se inceapa cu vegetale, fainoase, apoi sa se introduca fructele, carnea de vaca, branza, galbenusul de ou, iaurtul cu biscuiti, ficatul de pasare etc.