Sunteți pe pagina 1din 5

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLATINA

REFERAT Tema: ALIMENTATIA NATURALA A SUGARULUI

Elev: Neacsu Maria Catalina Anul III F

Alimentatia naturala a sugarului

Alimentatia nou-nascutului si sugarului poate fi: - naturala - exclusiv cu lapte de mama - mixta - lapte de mama si lapte artificial adaptat in completare - artificiala - de preferat cu preparate lactate adaptate sau cu lapte de vaca zaharat 5% Alimentatia naturala este considerata ca fiind cea mai buna, cel putin pana la varsta de 4-6 luni, ea fiind cea mai benefica pentru mama si copil. Din punct de vedere nutritional, sugarul primeste un aliment perfect adaptat tuturor nevoilor sale. Se recomanda ca alimentatia naturala sa fie inceputa in prima ora dupa nastere. Toti nou-nascutii vor primi, deci, COLOSTRU. Acesta reprezinta laptele din primele 5 zile; este un lapte mai vascos, mai bogat in proteine si minerale fata de laptele uman matur, dar mai sarac in glucide, lipide si unele vitamine. Dupa 2-3 saptamani de tranzitie laptele se maturizeaza. Compozitia laptelui de mama: proteine (9-11 g/l), lipide (40 g/l), glucide (70 g/l), saruri minerale (fier, sodiu, calciu, fosfor), vitamine (A, K, C, complexul vitaminic B). Avantajele majore ale alimentatiei naturale: 1. laptele de mama este singurul care furnizeaza o ratie echilibrata, cuprinzand 10% proteine, 50% lipide, 40% glucide. 2. este singurul care asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica 3. laptele de mama permite o adaptare automata la nevoile nutritionale ale sugarului 4. alimentatia la san creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si

copil, cu impact asupra dezvoltarii sale neuropsihice 5. alimentatia naturala este unul dintre cele mai eficiente mijloace de prevenire al malnutritiei protein-calorice 6. laptele de mama are temperatura necesara administrarii imediate, este "steril"; nu necesita preparare si nu costa. Laptele asigura sugarului si un aport corespunzator de minerale, oligoelemente, vitamine si chiar hormoni de are organismul acestuia are nevoie. Prin lapte, mama transmite sugarului proprii-i sai anticorpi, ceea ce contribuie la intarirea sistemului imun si ajuta copilul sa faca fata mai usor infectiilor. Printre substantele transferate se numara Ig A (cu rol in protejarea mucoaselor, in special cea a tubului digestiv), sau substante bacteriostatice (ce au proprietatea de a stopa inmultirea bacteriilor) cum ar fi lizozimul, complementul. Sursa energetica majora a laptelui matern este reprezentata de lipide, printre care se afla si acizi grasi esentiali, in cantitati corespunzatoare nevoilor sugarului, cum ar fi acidul linoleic si acidul alfa-linolenic, cu roluri biologice foarte importante (ei sunt precursorii unor substante cu actiune hormon-like). Proteinele din lapte sunt considerate a face parte din clasa proteinelor de calitate superioara, deoarece au un continut ridicat in aminoacizi esentiali. Printre acestea se afla: lactoferina, albumina, alfa-lactalbumina. De asemenea, exista si un bogat continut in proteine specifice, cum ar fi lactoferina, taurina, glutamina. Componentele non-proteice azotate includ animoacizi, nucleotide, creatinina, creatina, uree. Glucidele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide si au un rol esential in promovarea dezvoltarii florei bacteriene intestinale de fermentatie. Oligoelementele se afla in cantitati optime in lapte. Specialistii apreciaza ca un copil hranit pe cale naturala are rezerve de fier adecvate nevoilor organismului pana la varsta de 8 luni. De la aceasta varsta specialistii recomanda introducerea in dieta sugarului a alimentelor bogate in acest element. In cazul in care copilul se afla intr-o zona cu apa ce are un continut scazut in fluor, medicul pediatru sau

chiar nutritionistul poate recomanda suplimentarea alimentatiei cu fluor (acesta fiind esential in dezvoltarea normala a dentitiei, atat celei de lapte, provizorii, cat si a celei definitive, iar apa reprezinta una din sursele majore de fluor).

Beneficiile alaptarii pentru copil

Laptele matern cuprinde toate substantele nutritive in cantitati si in proportii ideale pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului. Pentru copii nascuti prematur, acesta este esential. Printre alte avantaje ale alaptarii amintim: Previne malnutritia protein-calorica; Dezvoltarea neuropsihica este superioara la sugarul alimentat natural, atat inteligenta, cat si capacitatile vizuale sunt mult mai ridicate; Contine anticorpi ce se transfera la copil, "transfer eficient de imunitate", protejandu-l de infectii virale, bacteriene si alergice, reducand astfel patologia respiratorie, ORL, digestiva. Reduce incidenta diabetului zaharat tip1, a bolilor copilariei si afectiunilor maligne; Scade riscul de moarte subita a sugarului; Asigura dezvoltarea corecta si normala a gurii si scade riscul afectiunilor dentare (carii, paradontoze); Contine un hormon care linisteste copilul si creeaza o legatura afectiva mama-copil; Unele studii dovedesc rolul protector al alimentatiei naturale fata de hipertensiune si aterotromboza; Laptele de mama este steril, proaspat, la indemana si are temperatura optima. si pentru mama Alaptarea ajuta la vindecarea mai rapida a uterului si accelereaza procesul de recuperare a mamei dupa nastere. De asemenea, reduce incidenta anemiei dupa nastere, contractand uterul si scurtand durata sangerarilor. Depozitele de grasime acumulate in timpul sarcinii sunt eliminate mai usor in urma alaptarii, mama dobandind rapid silueta anterioara sarcini. Alaptarea scade, totdodata, riscul cancerului de ovar si de san, protejeaza mama de o sarcina nedorita si ofera

sentimentul deplinei impliniri. Avantajele psihosociale ale alaptarii sunt remarcabile atat pentru mama, cat si pentru copil. Astfel, se stabileste relatia de atasament prin contact fizic. Mama se simte emotional satisfactuta, iar copilul plange mai putin si se dezvolta intelectual si emotional mai repede si mai bine. Contraindicatiile alimentatiei la san

Exista anumite situatii (boli sau medicamente administrate) care containdica temporar sau permanent alaptarea. Astfel, contraindindicatiile legate de mama pot fi permanente (mama cu HIV, TBC pulmonar activ, Dz decompensate, mama cu antigen HBs, malaria, septicemia, boli psihice grave, boli neoplazice, boli metabolice, tratamente cu citostatice si anticoagulante, insuficienta renala si cardiaca etc.); tranzitorii (infectii acute tratate cu antibiotice, infectii ale sanilor, fisuri sau eroziuni sangerande mamelonare). Contraindicatii legate de copil includ galactozamia (permanent) sau icterul (tranzitoriu).