A realizat: Busuioc Agnesa, grupa 204

Profesor: Ludmila Madjar

 Una din metodele principale în treptat spre salvarea milioanelor de vieți ale copiilor de
vârstă fragedă este alimentația lor corectă.

 Alimentația este unul din factorii principali care influențează dezvoltarea neuropsihică,
fizică precum și imuno-reactivitatea. Pentru copii primului an de viață hrană ideală este
laptele matern care nu poate fi înlocuit prin nimic.

 Laptele matern este produsul creat de natură este pur, natural care are o acțiune biologică
și emoțională, acționează benefic asupra sănătății mamei și a copilului, și nu afectează
mediul înconjurător. Laptele matern apără viața copilului, protejindu-l de diferite infecții,
contribuie la formarea potențialului intelectual.
  Alimentația naturală trebuie să fie inițiată cât mai curând după naștere. Alăptarea
precoce previne decesul sau morbiditatea postnatală.

 Copiii care sunt alimentați natural de 25 de ore mai rar decedează din cauza
maladiilor intestinale acute în comparație cu copii alimentați artificial.

Prin alimentație naturală se înțelege alimentația copilului numai cu lapte de mamă în primele 6
luni de viață, adică în perioadă când alimentația copilului este exclusiv cu lapte.
 10 pași ai unei alăptări de succes
Declarația comună a OMS/UNICEF-1989
Fiecare instituție, efectuând servicii de maternitate și îngrijire a nou-
născuților, trebuie:
 Alaptarea la sân se consideră unicală
deoarece:
 Asigură protecția împotriva infecțiilor și apără viața
copilului. Laptele uman este un produs vital, conține
aproape toate celulele pe care le are și sângele de aceea
laptele matern se mai numește sânge alb.
 Deoarece el poate distruge bacteriile, fungii și paraziții
intestinali, reglează și reacțiile imune, laptele matern
este considerat un medicament și un produs alimentar
excelent.
 Copiii care nu sunt alimentați cu lapte matern suferă de
2,5 ori mai frecvent din cauza bolilor diareice și se
expun unui pericol de 2,5 ori mai mare de a deceda
decât copii care au fost alimentați exclusiv la sân.
 Favorizează dezvoltarea fizică optimă și contribuie la
formarea potențialului intelectual al copilului,
deoarece conține numeroși factori, care influențează la
dezvoltarea creerului, dezvoltarea nervilor, creșterea
epidermală.
 Mărește intervalul dintre nașteri, având efect
anticoncepțional. Mărirea intervalului dintre nașteri
este o necesitate vitală atât pentru sănătatea mamei, cât
și pentru supraviețuirea copilului. Intervalul dintre
nașteri de 2-3 ani permite organismului matern să-și
recupereze forțele.
 Laptele matern este un produs pur, în el germenii
bacteriali se înmulțesc mai lent. Acest lapte, ținut între-
o cană curată și acoperită la temperatura camerei va
rămâne nealterat pe parcurs pe parcursul a 10 ore.
 Favorizează dezvoltarea fizică optimă și contribuie la formarea potențialului intelectual al copilului, deoarece
conține numeroși factori, care influențează la dezvoltarea creerului, dezvoltarea nervilor, creșterea epidermală.

 Mărește intervalul dintre nașteri, având efect anticoncepțional. Mărirea intervalului dintre nașteri este o necesitate
vitală atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru supraviețuirea copilului. Intervalul dintre nașteri de 2-3 ani
permite organismului matern să-și recupereze forțele.

 Laptele matern este un produs pur, în el germenii bacteriali se înmulțesc mai lent. Acest lapte, ținut între-o cană
curată și acoperită la temperatura camerei va rămâne nealterat pe parcurs pe parcursul a 10 ore.
 Laptele matern este un produs natural adaptat în mod firesc necesităților fiecărui copil la orice vârstă de creștere
și dezvoltare. Proteinele antiinfecție sunt factorii de protecție care se înmulțesc în laptele matern odată cu creșterea
copilului, adaptând-se mediului lui înconjurător. Până la vârsta de 15 luni lg A din lapte matern sporește, lactoferina
ajunge la maximum, iar lizozima sporește de 6 ori.

 Este mai puțin costisitor. Asigură economia resurselor bănești ale familiei, nu necesită cheltuieli mari.

 Ameliorează starea sănătății mamei prin reducerea riscului de hemoragii postpartum, cancer ovarian, cancer
mamar, anemii. Protejează mediul ambiant deoarece cuvintele cheie ale ecologiei sunt: vital, pur, natural.
 Glanda mamară constă din ţesut glandular de susţinere şi adipos, în structura ei distingem alveole care formează
acinusurile, ducturi şi sinusuri lactifere.

 Laptele secretat în alveole este apoi acumulat în sinusuri. Circa 10-20 canalicule unesc sinusurile cu mamelonul, în
jurul mamelonului este un cerc mai întunecat, numit areolă.

In procesul de formare a laptelui sunt implicate 2 reflexe de producere a laptelui şi de evacuare a lui, la care participă
hormonii prolactina şi ocitocina, secretaţi de hipofiză.
 Reflexul oxitocinei este mai complicat. Oxitocina acţionează la evacuarea laptelui.
 Reflexul secreţiei oxitocinei poate fi iniţiat în timpul privirii copilului, sub acţiunea factorilor
emoţionali pozitivi legaţi de copil (imaginea lui, plânsul, contactul fizic şi strângerea la piept,
etc).
 Prin compoziţia sa biochimică, caracterizată printr-o concentraţie sporită de lipide şi lactoză, cazeină şi
minerale micşorate, osmolaritate scăzută, laptele matern micşorează nevoile nutritive ale sugarului şi
facilitează asimilarea. Laptele matern nu este acelaşi, compoziţia lui diferă în funcţie de vîrsta parturientei,
el se modifică de la o lună la alta, de la o zi la alta, de la un supt la altul, pentru a satisface toate nevoile
copilului.

 Laptele matern se numeşte colostrum între zilele 1-6 după naştere, din ziua a 6 pînă la a 14 zi este lapte de
tranziţie şi devine lapte matur după 14 zile. Laptele de femeie este considerat alimentul ideal, exclusiv al
copilului în primele 6 luni de viaţă.
 Incepând cu cea de-a şaptea lună de sarcină şi în primele 4-6 zile după naştere glanda mamară secretă
laptele numit colostrum, care este dens, de culoare gălbuie, cu densitatea cu mult mai înaltă ca laptele matur.

 În prima zi conţinutul de proteine este de 6-7 ori mai mare iar cantitatea de lipide şi lactoză este mai mică
comparativ cu laptele matur.

 Concentraţia vitaminei A este de 2-10 ori mai mare, vitamina C de 2-3 ori, de asemenea e mai mare
conţinutul de vitamine E, K, minerale, de imunoglobuline, care asigură copilului o bună protecţie
împotriva infecţiilor.

 De aceea colostrul are un efect similar primei vaccinări. La fierbere colostrul se coagulează.
 Începînd cu ziua a 4-5 după naştere şi pînă la 12-14 zi glanda mamară secretă laptele numit tranzitoriu,
care are o densitate mai mică ca colostrul, mai multă lactoză, mai puţine imunoglobuline, mai puţine
vitame A, K, E

 Incepînd cu ziua a 12-14 glanda mamară secretă laptele matur.

Prin compoziţia sa laptele diferă nu numai de la o mamă la alta, dar şi la aceeaşi femeie în glande diferite.

 Laptele se modifică în funcţie de momentul zilei după naştere, de durata alăptării, de nevoile sugarului.
Laptele uman diferă de cel al animalelor prin raportul de proteine, lipide, glucide şi săruri minerale, prin
nivelul relativ mai scăzut de proteine, săruri minerale şi mai înalt de galoctoză .