Alimentaţia nou născutului

ALIMENTAŢIA NATURALĂ

Orice nou-născut la termen şi sau prematur sanatos, peste

30 saptamani, care nu prezinta una din urmatoarele:
•-dereglări de matabolizm;
• -asfixie la nastere,detresa respiratorie,convulsii, enterocolita ulcero-
necrotica,sepsis ,orice malformatie de tub digestiv
ce necesită suport ventilator,alimentare parenterală;
 Termeni care definesc alaptarea
 Alaptare = hranirea sugarului la san.
 Alaptare exclusiva = hranirea sugarului numai la san,
fara nici un alt aliment lichid sau solid, fara ceai, apa;
exceptie fac vitaminele sau medicamentele care NU VOR
FI PUSE IN BIBERON
 Alaptare preponderenta=hranirea sugarului la san sau
lapte colectat; se ofera si apa/ceai/suc de fructe;
 Alaptare partiala = hranirea sugarului la san dar si cu alt
tip de lapte, fara alimente solide.
 Intarcare = incetarea alăptarii;
 Ablactare = inlocuirea treptata a laptelui matern cu alte
alimente necesare sugarului;
 Alimentatie diversificata = introducerea alimentelor
diferite de lapte, in alimentatia sugarului, initial fluide apoi
semisolide-solide.
 Importanţa alaptării precoce,
contactului timpuriu
Widström et al (1990) au sugerat că atingerea timpurie a mamelonului
şi areolei de către copil (în termen de 30 de minute de la naştere) are
influenţă pozitivă asupra relaţiei mama/copil in primele zile dupa
naştere.

Iniţierea alaptării precoce poate creşte activitatea uterină post-partum

şi reduce riscul hemoragiei post-partum.Chua et al.(1994) au înregistrat
activitatea uterină a 11 femei din Singapore, imediat dupa eliminarea
placentei, înainte, in timpul şi după alăptare sau stimularea manuală a
mameloanelor. Valoarea mediană a stimulării manuale a fost de 66% şi a
alaptării de 93%.

Christensson et al (1992) au constatat că nou-născuţii care au fost în

contact cu mamele lor au avut temperatura axilară şi a pielii mai mare,
nivelul de glucoză din sânge mai ridicat la 90 de minute şi au plâns mai
puţin faţă de copiii care au stat lânga mamă, dar in alt pat.
 Importanţa contactului
• În trecut nou născuţii au fost separaţi la naştere de
mamele lor şi nu sunt puşi la sân multe ore după aceea
sau, uneori, se aşteaptă zile pentru ca laptele "sa vina”.
• Această practică are un potenţial dăunător pentru
alăptare dar şi pentru relaţia mamă-copil, relaţie adesea
numită "bonding” (termenul tradus înseamnă
angajament, nepotrivit în contex, aşa că îl vom utiliza în
limbă engleză).
• Contactul timpuriu al mamei cu copilul “skin-to-skin”(
,,piele la piele,,), precum şi posibilitatea de a alăpta în
prima oră după naştere sunt foarte importante.
• Contactul mamei cu nou-nascutul imediat după naştere
joaca un rol important in menţinerea comportamentului
maternal la mamifere şi exista dovezi că este important si
pentru oameni (Rosenblatt,1994).
Rata alăptării la sân a.1996-2010
 Nutriţia
Compoziţia fetală
Descreşte cu avansarea vîrstei de gestaţie şi masei la naştere
Apa totală în organism
Lichidul extracelular
Conţinutul de Sodiu
Conţinutul de Clor
Creşte odată cu avansarea vîrstei de gestaţie şi masei la naştere
Lichidul intracelular
Proteina
Grăsimi
Calciu
Fosfor
Magneziu
Fier
Necesităţi pentru creşterea fetală
Aportul de nutrienţi trebuie să asigure necesităţile pentru procesul de creştere şi înlocuirea pierderilor.
Procesul de creştere include conţinutul depozitat în ţesuturile noi plus pierderile procesului de creştere.
Pierderile de energie pentru creştere constituie 10 kcal/kg/zi.
Cheltuielile energetice fetale şi sursele
Cheltuielile energetice fetale estimete constituie:
35- 55 kcal/kg/zi
Sursele de energie:
Glucoza maternă
Lactatul placentar
Aminoacizii materni (rămaşi)
Healty eating dduring pregnancy and lactation ,WHO
ROLUL BIOLOGIC ŞI SOCIAL
AL LAPTELUI UMAN:

• Factorul alimentar
• Factor imunologic al laptelui
matern
• Factor reglator al funcţiilor
specifice umane la nou-
născuţi
• Factor de comportament
psihoemoţional
• Feeding of early
childhood,WHO,REG.REVIEV,
2004
 Laptele de mamă este ideal pentru copil.
Dar de ce?
• Ajută la stabilirea unei relaţii strânse mamă-copil

• Asigură nevoile nutriţionale ale copilului

• În LM există o mare biodisponibilitate pentru unii nutrienţi (fier)

• Compoziţia LM se schimbă cu vârsta copilului şi în cursul fiecărei mese

• LM are componente antiinfecţioase şi antiinflamatorii

• Conţine factori bioactivi

• Favorizează dominanţa Bifidobacteriilor în flora intestinală

• Alimentaţia naturală mai mult de 3 luni→ scade gravitatea infecţiilor digestive

• Continuarea alimentaţiei cu LM mai mult de 6 luni → ↓incidenţa alergiilor

9
 LM
• Scade riscul pentru anumite boli la adult
(obezitate, hipercolesterolemie, HTA)

• Creşte performanţele cognitive ale copilului

Pierre Royer: “LM are 3 calităţi foarte

căutate azi :
– preţul cel mai mic
– calitatea cea mai bună
– modul de prezentare cel mai atractiv”
10
• Privit din perspectiva nutriţiei, sugarul este vulnerabil:
– are nevoi energetice mari
– e incapabil să se hrănească singur
– are funcţii de digestie şi absorbţie imature

• Creşterea= indicator nespecific, dar sensibil al stării de sănătate

• Ipoteza Barker: Aportul nutriţional din perioada intrauterină şi din

perioada de sugar vor “programa” la adolescent şi adult :
– HTA, bolile cardiovasculare
– Concentraţia de fibrinogen
– Toleranţa la glucoză

11
 Recomandările internaţionale ale experţilor
ESPGHAN privind alimentaţia artificială
(2005, Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition)

• Laptele matern (LM) alimentul ideal pentru

sugarul mic

• Formulele de lapte praf: substitute ale LM

pentru sugarul care nu poate fi hrănit la sân
sau care nu are voie să fie hrănit la sân
12
 Consideraţii generale
• Cunoaşterea compoziţiei laptelui matern al unor femei
sănătoase şi cu stare de nutriţie bună şi “imitarea” în
linii mari a compoziţiei acestuia de către preparatele
industriale nu e o garanţie că formula de lapte va
asigura o nutriţie adecvată.

• Calităţile unei formule pentru alimentaţia sugarului ar

trebui să fie evaluate prin comparaţia efectelor sale
asupra unor elemente:
– fiziologice (creşterea),
– biochimice (markeri plasmatici) şi
– funcţionale (răspunsul imun)
13
Alăptarea la sân
Cum sugarul obţine laptelui
CARE SUNT REFLEXELE DE BAZĂ ALE
SUGARULUI ?
•Pensarea cordonului ombilical;
•plasarea copilului pe burta mamei cu scopul de a
prelungi contactului biologic;
•prima alăptare;
•contactul dintre mamă prunc şi familie.
• ASIGURAREA LANŢULUI CALD
1.REDUCE RISCUL HIPOTERMIEI
2.REDUCE RISCUL INFECŢIILOR ÎNCRUCIŞATE, NOSOCOMIALE
3.AMELIOREAZĂ DEZVOLTAREA PSIHO-MOTORIE
4. FACE SOMNUL MAI BUN, COPILUL PLÂNGE MAI
PUŢIN ŞI MAI BINE SPOREŞTE ÎN GREUTATEA.

După naştere este important:

-A ţine copilul „piele ia piele" învelit cu un prosop uscat şi cald şi
cu capul,piciorele îmbrăcate cu căciuliţă,ciorăpei.

-A utiliza metoda Kangur pentru copiii stabili cu GMN, prematuri

sau pentru încălzirea nou născuţilor la termen

- A explica familiei cum să stimuleze iniţierea alăptării să evite

hipotermia, cum să recunoască semnele acesteia şi cum să
ataşeze nou născutul la săn ,să încălzească copilul. Familia trebuie să
aibă grijă ca picioarele copilului să fie calde.
 Frecventa efectuarii contactului precoce mama-tata ( ruda)– copil

• Un rol important îl are tatăl şi

familia, în general - este important ca
membrii familiei să nu acorde toata
atentia lor noului venit, ci să se ocupe şi
de mamă, să aiba grija să-i arăte în
continuare dragostea lor, să o menajeze
şi chiar să o rasfeţe.
• S-a detactat că frecvenţa efectuării
contactului precoce mamă-tată-copil
după naştere fiziologică constituie
92%,cezariană constituie 36%; Iar în
10%cazuri contact cu bunica(ruda).
• Dacă copilul este în contact strâns cu
mama sa şi nu arată semne că ar -fi
pregătit să sugă, nu există motive de a fi
forţat să o facă.
• Forţând copilul să sugă atunci când el
nu este pregătit poate avea un efect
advers asupra
alăptării(Widstrom&Thingstrom-
Paulsson,1993).
 Persoana de suport rostpartum
Un aport important în îngrijirea
cuplului mamă- copil îl are prezenţa
persoanei de support în perioada
postnatală.
S-a dovedit că ceia mai binevinită
persoană este tata copilului – 48 %;
rudele - 23%;
În lipsa persoanei de support – 29%
perioada postnatală atît pentru
mamă cît şi pentru copil necesită o
atenţie deosebită ce duce la
întîrzierea iniţierii lactaţiei,cît şi la o
dezadaptare a nou născutului la
viaţa extrauterină.
 Metode de alăptare a nou nascutului
Pentru iniţierea secreţiei au fost utilizate diverse
metode de alăptare a nou nascutului in prima zi
de viata.Alăptare exclusive la săn 95%;–c-z
65%; prin metoda de alăptare cu supliment
(metoda ,,sondei,,) – 28%; utilizarea canuţei sau
seringei – 12%; utilizarea sticluţei si biberonului
– 5%.
 Factori care afecteaza alaptarea
includ:
Scăderea in greutate in timpul alăptarii.
Aceasta ar trebui sa fie gradată şi să nu compromită sănătatea
mamei sau a copilului. Este necesară o alimentaţie echilibrată ce
include suficiente calorii.

Activitatea şi odihna. Dureri, oboseala.

Operaţia cezariană ,bolile somatice ,duplexul presupune un efort
considerabil, iar ca urmare, imediat dupa nastere, mama se simte,
de regula, foarte obosita şi necesită îngrijiri speciale .
Exercitiile fizice şi odihna sunt ambele importante pentru refacere şi
pentru un alăptat optim.
 Care sunt /Rezultatele unei poziţionări
incorecte?
Dureri şi vătămarea mameloanelor Dureri în mamelon
Fisuri

Laptele nu este extras eficient

Obstruare

Copilul e nesatisfăcut.
Vrea din ce în ce mai mult lapte.

Oferta de lapte este aparent mică

Copilul e stângenit.
Refuză să se alăpteze.

Sânii produc mai puţin lapte

Copilul nu reuşeşte să
sporească în greutate.
 CARE SUNT SEMNELE CE INDICĂ CĂ
SUGARUL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?
SEMNE SIGURE
SEMNE POSIBILE • Creştere în greutate nesatisfăcătoare
• sugar care plânge frecvent
• sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului • sub 500 grame/lună
• mese foarte frecvente • greutatea mai mică decât la naştere după 2
• mese foarte lungi săptămâni de viaţă
• sugar care refuză sânul • sub 6 micţiuni pe zi, urină galbenă şi
• sugar cu scaune tari, uscate sau verzui puternic mirositoare
• sugar cu scaune rare, în cantitate mică • Urină concentrată, în cantitate mică
• la stoarcerea sânului nu vine nici o picătură de lapte • Feeding of early
• sânii nu şi-au mărit volumul (în timpul sarcinii) childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
• lactaţia nu s-a instalat (după naştere)
 CUM SĂ AJUTĂM MAMA AL CĂRUI COPIL NU PRIMEŞTE DESTUL LAPTE?

Găsiţi cauza
Etapele necesare Ce putem afla:
• Ascultaţi şi aflaţi Factorii psihologici, ce simte mama
• Faceţi anamneza Desfăşurarea alăptării, medicaţia mamei
• Evaluaţi o alăptare Prinderea sânului, capacitatea copilului de a suge, legătura
emoţional-afectivă mamă-copil
• Examinaţi sugarul Semne de boală, malformaţii, curba de creştere
• Examinaţi mama şi copilul Starea de sănătate, nutriţie, patologia mamară

Insuflaţi mamei încredere şi asiguraţi-o de sprijinul dumneavoastră

• Sugeraţi soluţiile potrivite:
• alăptaţi copilul mai mult şi mai frecvent în timpul nopţii
• opriţi utilizarea biberonului şi a tetinei (folosiţi metoda “tubului” când e necesar)
• reduceţi sau opriţi alte alimente (dacă sugarul are mai puţin de 6 luni)
• reduceţi stresul şi anxietatea

Oferiţi-vă să discutaţi cu familia

Rezolvaţi cazurile mai rare de patologie a mamei şi sugarului, supravegheaţi cuplul mamă-copil zilnic, apoi
săptămânal, până când copilul creşte în greutate şi mama are încredere că poate oferi suficient lapte copilului
ei.
 Ajutorul familiei
Deşi primele 2 saptamani ale alaptarii sunt cele
mai solicitante, pot fi mai multe momente
cand mama necesită ajutor suplimentar.
Contactarea unor persoane, ca persoane de
suport-prieteni si familie care sunt informati
sau a unui consultant in lactatie.
 Factori psihologici.
Stresul, grijile de orice fel, anxietatea etc. constituie
factori care inhiba lactatia. In perioada de lauzie este
indicat ca singura grija a mamei sa fie bebelusul si
refacerea propriului organism.
Depresia este un fenomen foarte des intalnit dupa
operaţie cezariană; cauzele sunt in special de natură
hormonala, cel mai frecvent depresia instalandu-se
odata cu aparitia laptelui. O depresie severa poate
influenta negativ secreţia lactata, la fel ca si factorii
mentionati mai sus.
Este important ca mama sa stie ca aceasta depresie este
normala şi trecatoare; mama nu trebuie sa se
invinovăţească pentru ceea ce simte şi nici să se sperie.
 Concluzii
• 3. Mama şi copilul nu ar trebui să fie separaţi după naştere,
excepţie făcând cazurile când există un motiv medical
inevitabil.
• După operatie cezariana este optim pentru copil să fie lăsat
continuu cu mama sa şi să i se permită să se ataşeze spontan
la sân ori de câte ori el arată semne că are disponibilitatea de
a o face.
• O recomandare practică minimală ar fi că după operatie
cezariană contactul mamă-copil să înceapă în termen de o
jumătate de oră dupa operatie cezariana şi să continue timp
de cel puţin 30 minute.
 Concluzii
4. Contactul timpuriu mamă-copil include şi
atingerea mamelonului mamei cu efecte
importante asupra comportamentului
maternal şi a “bonding - ului”.
5. Contactul mamă - tată -copil (“skin-to-skin”)
imediat după naştere fiziologică, operatie
cezariana este foarte valoros şi trebuie
încurajate atât mamele care vor să alăpteze,
cât şi cele care nu intenţionează să o facă.
 CEI ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞI SUSŢINEREA
ALIMENTAŢIEI LA SÂN. ROLUL MATERNITĂŢILOR Declaraţia comună a
OMS/UNICEF (1989)

• Fiecare instituţie, efectuând servicii de maternitate şi îngrijire a nou-născuţilor, trebuie:

• Să aibă o politică scrisă referitor la alimentaţia naturală, care să fie comunicată frecvent
întregului personal de îngrijire a sănătăţii.
• Să pregătească întregul personal de îngrijire a sănătăţii privind capacităţile necesare
implementării acestei politici.
• Să informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile şi conduita alimentaţiei naturale.
• Să ajute mamele să iniţieze alimentaţia naturală în prima jumătate de oră de la naştere.
• Să arate mamelor cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia chiar şi atunci când ele sunt
separate de copiii lor.
• Să nu ofere nou-născuţilor alimente sau alte lichide decât laptele matern, cu excepţia
cazurilor în care este indicat medical.
• Să practice roomingul permiţând mamelor şi copiilor lor să stea împreună 24 de ore din 24.
• Să încurajeze alimentaţia naturală la cerere.
• Să nu ofere suzete, tetine copiilor care sug.
• Să susţină crearea grupului de sprijin pentru alimentaţia naturală şi să orienteze mamele
către acestea, la externarea lor din spital sau clinică.
 ZECE PAŞI PENTRU PROTEJAREA, PROMOVAREA ŞL SUSŢINEREA ALIMENTAŢIEI LA
SÂN PRIN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ

1.Adoptarea de către dispensar sau de către cabinetul de medicină de familie a unei politici privind
alăptarea, formulată în scris şi adusă sistematic la cunoştinţa întregului personal (medici de familie,
asistente medicale de medicină generală, de pediatrie, de obstetrică-ginecologie şi asistente de
ocrotire).
2.Formarea competenţelor necesare fiecărui membru al personalului medico-sanitar pentru punerea în
practică a acestei politici.
3.Informarea tuturor femeilor gravide, în timpul consultaţiei prenatale, despre avantajele alimentaţiei
la sân şi ale practicării alăptării, prin consiliere individuală şi de grup şi în colaborare cu maternitatea.
4.Ajutarea mamelor să continue şi să menţină, după externare, alăptarea iniţiată în maternitate.
5.Instruirea mamelor: cum să alăpteze şi cum să menţină lactaţia atunci când, pentru îndeplinirea
altor responsabilităţi, sunt despărţite de copiii lor o parte din zi.
6.Încurajarea alăptării exclusive până la vârsta copilului de 6 luni şi apoi continuarea alăptării
concomitent cu diversificarea alimentaţiei (şi în al 2-lea an de viaţă, dar nu mai puţin de 1 an) atât timp
cât copilul şi mama doresc acest lucru.
7.Încurajarea mamei să doarmă în aceeaşi cameră cu copilul pe care îl alăptează.
8.Încurajarea alăptării la cererea sugarului (nu mai des de 2 ore şi nu mai rar de 3 ore, între
alimentări, fără pauză de noapte)
9.Neoferirea biberonului, sugarilor alimentaţi la sân, este recomandabilă utilizarea metodei prin tub la
nevoie.
Încurajarea constituirii de grupuri comunitare de susţinere a alimentaţiei la sân şi promovarea
colaborării între dispensare/cabinete şi comunitatea locală
CE ESTE ALĂPTAREA OPTIMĂ?

• Iniţierea alăptării în prima ½ oră de la

naştere.
• Alăptarea frecventă, la cererea
copilului, inclusiv noaptea.
• Alăptarea exclusivă până la 6 luni de
viaţă.
• Diversificarea alimentaţiei cu alimente
potrivite atunci când copilul are
aproximativ 6 luni de viaţă.
• Menţinerea alimentaţiei la sân până la
doi ani.
 Întroducerea următoarelor reguli
1. Nu limităm numărul şi frecvenţa alăptărilor.
2. Mameloanele nu se spală până şi după
alăptare.
3. Nu se folosesc unguente
 • Aşezat bine, copilul prinde fără nici un efort, cu ajutorul
Referiri la poziţie buzelor, o parte din areolă.

• Gura copilului trebuie să fie larg deschisă, iar buzele –

întoarse în exterior.

• Limba copilului trebuie să se afle în zona maxilarului

inferior, astfel ca împreună cu el să facă o mişcare
văluroasă de stoarcere a laptelui, prin comprimarea
rezervelor de lapte contra palatului gurii.

• Limba trebuie să se vadă în spaţiul dintre buze şi sân.

• Copilul suge încet şi profund. Înghiţiturile lui pot fi văzute

sau auzite.

• Ţinut prea aproape de mamă, copilul poate atinge sânul cu

bărbia sau năsucul. Mama nu trebuie să-şi facă griji în
privinţa respiraţiei copilului. Nasul copilului are o astfel de
structură, care îi permite să respire anume dintr-o astfel de
poziţie. Doar în cazuri de excepţie, copilul va respira cu
greu, începând să fie agitat din cauza imposibilităţii de aşi
mişca liber capul: (de exemplu – copilul este blocat într-o
anumită poziţie de către mâna mamei).

• Când copilul este bine poziţionat, laptele curge bine, iar

alăptarea nu provoacă dureri.
 Ce sunt /Dificultăţi de
alimentare?
Problemele de alimentare sunt frecvente la
copii în primele zile ale vieţii. Dificultăţile
sunt asociate cu tehnica incorectă de
alăptare, greutatea mică sau boala.
.
 Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004
Diagnosticul de
Rezultatele examinărilora probabilitate

Anamneza Examenul

Alimentarea proastă sau lipseşte Copilul arată bolnav Suspecţie la sepsis,

după ce s-a alimentat bine Voma
Debutul în prima zi sau mai târziu Distensia abdominală
Infecţia intrauterină la mamă sau Dereglare respiratorie
febra în orice moment de la debutul Temperatura anormală
travaliului, până la trei zile după a corpului
naştere sau ruptura membranelor Iritabilitatea sau
cu mai mult de 18 ore înainte de letargia
naştere Convulsiile sau starea
de inconştiinţă
Nou-născut gemen sau mic (cu Tehnica de alăptare Nou-născut mic sau
greutatea mai mică de 2,5 kg la este corectă, însă gemen,
naştere sau născut înaintea copilul încă nu este
termenului de 37 de săptămâni de pregătit pentru alăptare
gestaţie)
Copilul nu se trezeşte la ora
alimentării, se alimentează foarte
încet şi oboseşte repede
Mama nu a fost capabilă să Copilul arată bine în Poziţionarea şi alipirea
alăpteze cu succes (adică, copilul rest incorecte,
nu se poate fixa la sân; copilul Copilul nu este
întinde buzele în căutare în zădar poziţionat şi alipit bine
pentru că nu reuşeşte să sugă cât în timpul alăptării
de puţin lapte)
Mameloanele mamei sunt
inflamate
Debutul este din prima zi sau
mai târziu
Adaosul ponderal al copilului Copilul arată bine în Adaosul ponderal
este mai mic de 15g/kg masă rest inadecvat,
corp pe zi, timp de trei zile
Copilul regurgitează o cantitate din Buză dehiscentă sau palat Dehiscenţa buzei sau
lapte sau se îneacă şi tuşeşte în timpul dehiscent palatului,
alimentărilor
Debutului este din prima zi sau mai
târziu

Copilul a tuşit, s-a înecat şi a Sonda gastrică nu trece Suspecţie la

regurgitat laptele de la prima sau vârful ei se întoarce malformaţie sau
alimentare în cavitatea bucală ocluzie
Laptele este regurgitat în formă Secreţii spumoase din gastrointestinală,
spumoasă şi nedigerat după cavitate bucală, chiar
fiecare alimentare dacă copilul nu este
Debutul este la naştere alimentat
Dacă copilul primeşte soluţii intravenoase şi nu
este la alimentare exclusiv enterală (sau nu
primeşte defel alimente pe cale orală) şi pierde
zilnic mai mult de 5%, măriţi volumul total de
lichide cu 10 ml/kg masă corp, timp de o zi, pentru a
compensa administrarea inadecvată de lichide.

-Dacă copilul este alimentat printr-o metodă

alternativă de tratament, asiguraţi-vă că el
primeşte volumul corect de lapte;
CE Metode de alimentare pe cale orală SUNT?

Săptămâni, Greutatea Metode de

vârsta de aproximativă alimentare pe
gestaţie cale oralăÎnainte

de 30 Tub naso-gastric

30 – 32 Alimentare cu cană

32 + +/- 1300 g Alăptarea e posibilă

36 + +/- 1800 g Alăptarea este bine

coordonată
CE Contraindicaţii alimentaţiei la sân EXISTA?

• Contraindicaţiile alimentaţiei la sân:

• Din partea mamei:
• Absolute
• Infectarea cu HIV
• temporare
• Patologia infecţioasă (herpes,tuberculoza,hepatita..) perioada acută.
• Decompensarea maladiilor somatice ale mamei-
• Cancer la mamă şi mama primeşte citostatice.
• Diabet zaharat cu întrebuinţarea antidiabeticelor orale.
• Boli psihice la mamă în acutizare.
• Candidoza mamelonului şi areolei.

• din partea copilului:

• absolute:
• erori de metabolism ( fenilcetonuria, galactozemia, )
• temporare:
• afecţiunele grava a nou-născutului ce necesită ventilaţie artificială şi
alimentaţie parenterală
NB! LAPTELE MATERN – ESTE “ GINGĂŞIA” MATERIALIZATĂ A
MAMEI FAŢĂ DE COPIL
NB! Laptele şi dragostea sunt de neînlocuit
 Care sunt Dezavantajele alimentaţiei
artificiale?

• Prejudiciază legătura mamă - copil

• Diaree şi infecţii respiratorii frecvente
• Diaree persisetntă
• Malnutriţie
• Lipsă de vitamina A
• Probabilitate mai mare de deces
• Alergie şi intoleranţa florii lactante
• Risc sporit de maladii cronice
• Greutate sporită
• Scor mic la testele de inteligenţă
• Risc sporit de criminalitate, abandonarea copiilor şi maltratarea
copiilor în viitor
 COPIII ALIMENTAŢI LA SÂN NU AU NEVOIE DE APĂ?

copiii alimentaţi la sân primesc suficientă apă ?

Acesta conţine apă în proporţie de 90%.
administrarea de apă sugarului creşte riscul de infecţie?
prin posibilitatea introducerii unor germeni patogeni. Contaminarea poate veni direct din apă sau de la
alte ustensiele folosite (biberon, cană, linguriţă). Copiii care nu sunt alimentaţi exclusiv la sân se
îmbolnăvesc în proporţie mai mare. Numai apa conţinută în laptele matern este suficient de pură.
dacă dăm copilului apă, cum va fi starea lui de nutriţie ?
. Stomacul sugarului este mic. Atunci când i se dă apă, copilul nu mai poate consuma la fel de mult lapte
şi astfel el va primi mai puţină energie şi mai puţini nutrienţi.
dacă sugarul primeşte apă, va primi suficienţi anticorpi?
Laptele matern conţine agenţi antimicrobieni şi antivirali şi acţionează ca prima vaccinare a copilului.
Dacă apa înlocuieşte laptele de mamă, copilul nu va putea beneficia de maximă protecţie împotriva bolilor.
dacă dăm copilului apă poate diminua secreţia lactată a mamei poate diminua. Ea depinde în principal de
solicitarea copilului. Dacă dăm copilului apă şi mai puţin să sugă, mama va începe să secrete mai puţin
lapte.
administrarea de apă periclitează protecţia contraceptivă oferită de alăptarea frecventă, iar mama care dă
copilului apă nu va fi protejată de o nouă sarcină la fel de mult timp cât ar fi putut fi alăptând exclusiv
dacă sugarul are o diaree uşoară, alăptaţi-l mai des. Dacă diareea este moderată sau severă, alăptaţi mai
des, dar faceţi şi rehidratări orale.
NU UITAŢI!
Un copil normal nu trebuie să primească nimic altceva în afară de laptele matern timp de aproximativ 6
luni. Dacă mama crede că îi este sete copilului, ea însăşi trebuie să bea apă şi să-l alăpteze mai des.

Feeding of early childhood,WHO,REG.REVIEV,2004

 Recomandările OMS privind noile hărţi de creştere
ale sugarului alimentat la sân
• Există diferenţe între hărţile OMS faţă de hărţile CDC
(Centre of Disease Control) elaborate în SUA
• Motivul:
• Copiii hrăniţi la sân cresc mai rapid în primele 2 luni de viaţă şi
mai lent între 3 şi 12 luni, iar dacă creşterea e evaluată după
curbele CDC, s- ar putea considera că progresia ponderală e
insuficientă.

• Curbele CDC nu au fost realizate pentru copii alimentaţi

natural.

• OMS a publicat în 2005 curbe de creştere pentru sugarul

alimentat la sân.

43
Curbă CDC

44
 45
Curbă OMS
 CDC

OMS
Aspect comparativ al alurii celor două tipuri de curbe
46
 Compoziţia în proteine recomandată pentru formulele de LP
Component Minimum- maximum Unitate de măsură

Energie 60- 70 kcal/100 ml

Proteine
Proteine din LV 1.8- 3 g/100 kcal
Proteine din soia 2.25- 3 g/100 kcal
Proteine hidrolizate din LV 1.8- 3 g/100 kcal
Formule “chimice” AA

LM furnizează 650 kcal/l

Limita minimă a necesarului de proteine la formulele din soia e mai mare, pentru a
corecta digestibilitatea mai redusă şi valoarea biologică mai mică.
47
 Compoziţia în lipide recomandată pentru formulele de LP

Component Minimum- maximum Unitate de măsură

Lipide
Conţinut total de grăsimi 4.4- 6 g/100 kcal
Acid linoleic * 0.3 -1.2 g/100 kcal
acid α linolenic* 50- NS mg/100 kcal
acizi lauric + miristic NS- 20 % din lipide
acizi graşi “trans” NS -3 % din lipide

NS= nespecificat

Lipidele ar trebui să asigure 40-54% din aportul energetic zilnic.

48
 Compoziţia în lipide recomandată pentru formulele de LP

LC- PUFA ( long chain polynesatutated fatty acids) din formulele de

lapte

Acid αlfa linoleic→ acid arahidonic- important pentru ţesutul nervos

Acid linolenic→acid docosohexanoic DHA- important pentru ţesutul
nervos şi retină

Acidul linoleic, dacă depăşeste limitele recomandate, va avea efecte nocive

asupra metabolismului lipoproteinelor (LP), a funcţiei imune

În LM există cantităţi suficiente de ac. arahidonic şi DHA

Prematurul şi nou născutul la termen sintetizează cantităţi

insuficiente din aceşti acizi graşi (sunt acizi graşi condiţionat
esenţiali) 49
 Compoziţia în lipide recomandată pentru formulele de LP

Acidul lauric şi miristic au efecte negative asupra nivelului de

colesterol şi de lipoproteine – limitarea aportului la 20% din totalul
de lipide ingerate.

cis/trans (cu cât proporţia de acizigraşi “trans” e mai mare, cu atât o grasime
e mai solidă şi are efecte mai nocive cardiovasculare)

Acizii graşi “trans” nu aduc beneficii nutriţionale, şi, în plus, produc

tulburări în metabolismul lipoproteinelor şi afectează creşterea
sugarului mic.

50
Compoziţia în glucide recomandată pentru formulele de LP
(1)

Component Minimum- Unitate de măsură

maximum
Glucide (carbohidraţi)

Total glucide 9- 14 g/100 kcal

Glucoza e esenţială pentru nevoile SNC.

Doza recomandată asigură nevoile SNC, limitând contribuţia gluconeogenezei.

Glucidele ar trebui să asigură 56% din necesarul zilnic de energie.

51
 Compoziţia în glucide recomandată pentru formulele de LP (2)

În laptele de mamă predomină lactoza, care asigură 40% din energie.

Lactoza are efecte benefice: efect probiotic, înmoaie scaunul, creşte conţinutul
de apă al scaunului, creşte absorbţia Ca şi Na.
Nu sunt stabilite pe baze ştiinţifice valorile optime de lactoză din laptele praf.

Glucoza (Glc) există în LM în cantităţi infime.

Glucoza adăugată în LP încălzit dă naştere la combinaţii nonenzimatice Glc-

Proteină, cunoscuţi sub numele de produşii Maillard, cu efecte nocive.
1 g de Glc la 100 ml LP cresc osmolaritatea cu 58 mosm/kg
Deci, NU SE RECOMANDĂ ADAOSUL DE GLUCOZĂ! 52
 Compoziţia în glucide recomandată pentru formulele de LP (3)

Nu se recomandă nici adaosul de fructoză şi zaharoză în primele 4- 6 luni de

viaţă.

53
 Compoziţia în vitamine liposolubile recomandată pentru formulele de lapte

Component Minimum- maximum Unitate de măsură

Vitamine
Vitamin A 60 -180 μg /100 kcal
Vitamin D3 1- 2,5 μg/100 kcal
Vitamin E 0.5- 5 mg /100 kcal
Vitamin K 4 -25 μg/ 100 kcal

Vitaminele liposolubile A,D,E, K sunt depozitate în ţesutul adipos.

Cantităţile prea mari sunt de asemenea nocive.

În lipsa datelor suficiente, se preferă vitamina D3 în formulele de lapte,

vitaminei D2.

Necesarul de vitamină E creşte direct proporţional cu numărul dublelor

legături ale acizilor graşi din formula de lapte. 54
 Compoziţia în vitamine hidrosolubile recomandată pentru formulele de lapte (1)

Nivelul necesar minim de vitamine hidrosolubile s-a calculat pornind

de la modelul unui sugar de 5 kg, alimentat artificial, care are un aport
energetic de 500 kcal/zi

Pentru că vit. hidrosolubile în exces nu pot fi utilizate sau stocate, ci se

excretă, s- a stabilit că :
Nivelul admis de vitamine= maximum de 5x nivelul minim.

55
 Compoziţia de vitamine recomandată pentru formulele de lapte (2)

Component Minimum- maximum Unitate de măsură

Vitamine
Vitamina B1 (Thiamina) 60 -300 μg/ 100 kcal
Vitamina B2 (Riboflavina) 80- 400 μg/ 100 kcal
Vitamina B3 (Niacina) 300 -1500 μg/ 100 kcal
Vitamina B6 (Piridoxina) 35- 175 μg/ 100 kcal
Vitamina B12 (Cobalamina) 0.1- 0.5 μg/ 100 kcal
Vitamina B5 (Acid Pantothenic) 400- 2000 μg/ 100 kcal
acid folic 10- 50 μg/ 100 kcal
Vitamina C 8- 30 mg/100 kcal
Biotină 1.5 -7.5 μg/ 100 kcal

!! Vitamina C în exces poate induce deficit de cupru.

56
 Compoziţia de fier recomandată pentru formulele de lapte

Component Minimum- Unitate de măsură

maximum
Fier în preparate pe bază de Proteine din lapte 0.3-1.3 mg/100 kcal
devacă (PLV) şi hidrolizate din PLV
Fier în preparate pe bază de proteine din soia 0.45- 2. mg/100 kcal

Nu există dovezi ştiinţifice că există diferenţe între sugarii hrăniţi cu LP cu

0,6 mg de fier /100ml kcal şi cei cu 1 mg de fier/100ml.

Fitaţii din preparatele de soia inhibă absorbţia fierului.

Pentru că funcţia de reglare a absorbţiei fierului nu e matură pâna la vârsta

de 9 luni, excesul de fier în alimente e potenţial nociv la sugar.

57
Efectele carenţei de fier la sugar
sunt cunoscute
• Anemia feriprivă

• Carenţa în fier →consecinţe pe termen lung în ceea ce

priveşte :
– dezvoltatea neurocognitivă
– comportamentul

E demonstrat că efectele adverse ale carenţei de fier la

sugar pot fi prezente şi la 10 ani de la corectarea deficitului!!!

58
 Compoziţia de minerale şi oligoelemente recomandată pentru formulele
de lapte

Component Minimum- Unitate de măsură

maximum

Calciu 50 -140 mg/100 kcal

Fosfor în preparate pe bază de PLV şi hidrolizate 25 -90 mg/100 kcal
din PLV
Fosfor în preparate pe bază de proteine din soia 30- 100 mg/100 kcal
Raport calciu/fosfor 1:1 - 2:1 mg/mg
Magneziu 5 -15 mg/100 kcal
Sodiu 20 -60 mg/100 kcal
Clor 50 -160 mg/100 kcal
Potasiu 60- 160 mg/100 kcal

59
 Compoziţia de oligoelemente recomandată pentru formulele de
lapte

Component Minimum- maximum Unitate de măsură

Oligoelemente

Mangan 1 - 50 μg/ 100 kcal

Fluor Nespecificat -60 μg/ 100 kcal
Iod 10- 50 μg/ 100 kcal
Seleniu 1-9 μg/ 100 kcal
Cupru 35- 80 μg/ 100 kcal
Zinc 0.5- 1.5 mg/ 100 kcal
Alte substanţe
colină 7- 50 mg/ 100 kcal
Mio-inositol 4- 40 mg/ 100 kcal

L- Carnitina 1,2- NS mg/ 100 kcal

60
 Diversificarea alimentaţiei
• Între 4 şi 6 luni

• Când e posibil, se continuă alimentaţia exclusiv cu LM până la

6 luni

• Sugarul e gata să înceapă diversificarea atunci când are o

anumită coordonare ochi- mână şi când dispare reflexul de
extruzie al limbii

• Sugarul alimentat natural e la risc după 6 luni pentru a avea

deficit de Fe, Zn şi deficit caloric
→logic ar fi să se înceapă diversificarea cu carne
→tradiţional se începe cu cereale fortifiate cu Fe
( ! biodisponibilitate redusă, lipsa Zn)

61
Probleme în alimentaţia copilului mic
• Copilul, atunci când i se oferă o nutriţie
adecvată, îşi reglează singur apetitul
( este concluzia Studiului FITS pe 3022 copii)

De ce nu vedem animale

? sălbatice obeze ?

62
CONCLUZII:

• Superioritatea laptelui de mama rezida in

satisfacerea ideala a aportului in acizi aminati
• Necesita atentie deosebita, alimentatia sugarului
pana la 6 luni, aportul proteic fiind diferentiat pe
categorii de varsta, pentru a evita excesul, dar si
deficitul!
• Laptele de mama are compozitie in proteine de 0,89
g%, comparativ cu laptele de vaca ce contine 3,3 g%
• Triptofanul are nivel crescut in laptele de mama (140
mg AA/gram N), iar in laptele predominant cazeinic
este de 99 mg AA/gram N

63
• Proteinele in exces:
– Initial creste secretia de insulina ulterior acesta scade
– IGF1 (insulin growth factor): excesul favorizeaza obezitatea – mai ales
dupa 8 ani
• Aaminoacizii secretagogi de insulina: arginina, leucina,
izoleucina, fenilalanina, valina. Noile formule de lapte praf
prevad reducerea acestor aminoacizi, atenuind in acest sens
tulburarile metabolice si renale in special la prematuri si
favorizeaza echilibrul florei intestinale
• Preventia dermatitei alergice, a rinitei alergice si astmului
bronsic la copiii din familii cu antecedente alergice si la
primele semne manifeste de alergie trebuie facuta!!!

64
 PROBIOTICELE SI IMUNOLOGIA

Dieta
Raspuns imun
Antibiotice
Nutritie
Stress Mediu Flora
microbiana Stari patologice
Varsta
Infectii
Bacterii exogene
Eficienta terapeutica
(Ex. Probioticele)

65
PROBIOTICELE = bacterii exogene (lactobacili,bifidobacterii)

• Rol antiinfectios (potenteaza excluderea patogenilor prin ocuparea

receptorilor, reglare imuna, si inclusiv cresterea IgAs
• Stimulare imuna
• Preventia si tratamentul alergiilor
• Modularea inflamatiei
• Lactobacillus rhamnosus are rol in preventia eczemei atomice

PREBIOTICE = suport pentru dezvoltarea bacterilor endogene

SIMBIOTICE = substrat pentru probiotice
sinergie pre-probiotice

CONTROLUL APORTULUI ALIMENTAR – PROBLEMA OBEZITATII

• Echilibrul hormonilor orexigeni-anorexigeni prin intermediul
neurotransmitatorilor si receptorilor

66
 Alăptarea la sân – copil sănătos
psihomotor şi intelectual ideal dezvoltat cu comportament
psihoemoţional echilibrat