Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12 Ritmul de crestere

dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata, astfel incat si necesarul caloric este mai redus 200-250 g/luna, respective 10-12 cm pe an

Evaluarea statusului nutritional al copilasilor se realizeaza prin: Antropometrie Evaluare clinica Ancheta alimentara

Greutatea medie (G) la copilul de 1 an este de 9,5kg, ajungand la 15kg la varsta de 3 ani. Perimetrul cranian (Pc) la copilul de 1 an este de 45 cm, ajungand la 48 cm varsta de 3 ani.
Perimetrul thoracic (Pt) la 1 an este de 44 cm, ajungand la 48 cm la varsta de 3 ani.

Vitalitatea generala=stare de bine Par: stralucitor, puternic Ochi:stralucitori, clari, pleoape roz Facies ten roz, catifelat, cald, curat, Tegumente ferme, normal colorate, fine Buze normal colorate, moi, fara leziuni, catifelate, Limba rosie, dura Dinti si gingii dinti stralucitori, fara carii dentare, nedurerosi, gingii ferme, roz Unghii roz, ferme Muschi si oase tonus normal, postura corespunzatoare, oase drepte

Metodele cele mai frecvent utilizate sunt reprezentate de jurnalul pe 24 ore si chestionarul de frecventa alimentara La alimentele consumate in casa, se adauga si cele consumate in institutii, gustarile fiind frecvent uitate

Necesar energetic mai mic NE (kcal/zi) = 1000 + 100 x vrsta (ani) Necesar crescut de P i minerale dezvoltare fizic important Recunoaterea senzaiei de foame/saietate Alimente variate i dimensiune corespunztoare a poriilor Dulciuri rafinate de evitat

Capacitate gastric redus limitarea cantitii de alimente Apetit variabil Mese frecvente 4-6/zi, minim 1,5-2 ore ntre mas i gustare Gustri dense n substane nutritive Repaus alimentar minim 1 or nainte de servirea mesei Nu se alimenteaz noaptea

Vrsta (ani)
nlimea (cm) Greutatea (kg) Energie (kcal/zi) Energie (kcal/kg)

1-3 ani
90 13 1300 102

Variabil n funcie de activitatea fizic apetit variabil vor mnca cnd le e foame

2-3 grame/kgcorp/zi Restricie sever de L -ntrziere n cretere i dezvoltare anormal neurologic (teaca de mielin) 30-40% din energie sub form de L Lipidele vor proveni din unt, smntn, uleiuri vegetale

45-65% din aportul energetic zilnic Zaharuri adugate <25% Evitare sucuri dulci, alimente cu G rafinate 10 g/kgcorp/zi. Acestea vor fi furnizate de pine i produse de panificaie (150 g/zi),paste finoase, prjituri, fructe, legume. Se prefer pinea intermediar mai bogat n vitamine din grupul B.

Minim 5 g/zi pn la 2 ani Alimentele solide capt o proporie mai mare risc crescut constipaie Aportul exagerat determin reducerea aportului energetic Alimente bogate in fibre:fructe vegetale cereale produse cerealiere

1.2g/kg/zi Dou treimi din proteine trebuie s fie de origine animal Sursa de proteine va fi reprezentat de lactate 500 ml/zi, carne 75 g/zi, ou (un ou la 2 zile)

SANATATEA ARE GUST, Mihaela Bilic TRATAT DE NUTRITIE, Gabriela Negrisanu FOOD AND NUTRITION, Don Ross GHID PENTRU ALIMENTATIA SANATOASA, Societatea de Nutritie din Romania