5/2/2018

Definiţie
ALIMENTATIA NATURALA
• Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia
exclusivă cu lapte de mamă în primele 4-6 luni
ALIMENTATIA ARTIFICIALA de viaţă.
• OMS recomanda in 2014 ca durata alaptarii sa
DIVERSIFICAREA fie de 2 ani, iar Asociatia Americana de
Pediatrie recomanda alimentatia la san timp
de cel putin 1 an
Conf. Univ. Dr. Cristina Maria Mihai
2017

CARE SUNT REFLEXELE DE

Alimentația ideală
BAZĂ ALE SUPTULUI ?
Calităţi majore:

• Compoziţie adaptată posibilităţilor de digestie ale

copilului şi necesităţilor sale nutriţionale.
• Protecţie antiinfecţioasă şi antialergică.
• Consolidarea legăturilor afective între mamă şi copil.
• Implicaţii economice importante.

1
 5/2/2018

Reglarea neurohormonală a lactației
• Unul din aspectele majore ale alimentaţiei naturale este interacţiunea
şi angrenarea reflexelor materne cu cele ale nou-născutului.
1. Reflexul de secreţie sau prolactinic - declanşat de stimularea
mamelonului prin sucţiune. Se declanșează producerea de
prolactină în lobul anterior al hipofizei, hormon care stimulează şi
menţine secreţia de lapte în glanda mamară. Cu cât suptul este mai
viguros şi mai complet, cu atât mai mult laptele se secretă.
2. Reflexul de ejecţie al laptelui este un reflex psihosomatic.
Reflexul de ejecţie poate fi inhibat de tensiunea emoţională,
anxietate, stres, reprezentând cea mai importantă cauză de
insuficienţă a lactaţiei, sau stimulat de un comportament al mamei
dominat de încredere.
Ce influențează lactația?
Odihna mamei – evitarea oboselii excesive, a stressului
fizic şi psihic.
Igiena: spălarea sânilor cu apă şi săpun o dată pe zi şi cu apă simplă înainte
de fiecare supt. Se va evita folosirea alcoolului şi a săpunurilor uscate care
favorizează apariţia ragadelor. Este necesar un sutien larg, cu bretele
inextensibile pentru a susţine greutatea sânilor, iar în interior se poate pune o
compresă absorbantă sau o batistă curată dacă laptele curge singur
Dieta mamei care alăptează trebuie să fie variată, echilibrată, bogată în
săruri minerale şi vitamine şi cu un supliment de 500-600 Kcal/zi. Laptele
este important, dar nu trebuie să înlocuiască alte alimente esenţiale.

Dacă mama nu consumă lapte şi produse lactate, va primi l g de calciu/zi

Compoziţia laptelui matern

Aspectul tranziţiei lapelui de la colostru
• Stadiul lactaţiei: în primele 5 zile de la instalarea lactaţiei,
laptele matern poartă numele de colostru şi are o către lapte matur
compoziţie specifică;

• Între ziua a 6-a şi a 10-a, glanda mamară secretă un lapte

de tranziţie. Către sfârşitul primei luni, secreţia lactată se
stabilizează compoziţional.

• Colostrul comparat cu laptele matur, este mai vâscos, mai

bogat în proteine şi unele minerale (calciu), mai sărac în
lipide, glucide şi unele vitamine.

Cantitatea de lipidele, lactoza şi vitaminele crește în timpul

perioadei de tranziţie.

2
 5/2/2018

Aspectele lactaţiei la prematuri

Proteinele din laptele uman
• Naşterea prematură: influenţează compoziţia laptelui uman
prin imaturitatea fiziologică, metabolică şi endocrină a glandei
mamare. Compoziţia proteinelor din laptele
• Proteinele se găsesc în
• Astfel, în primele 15 zile după naşterea prematură, laptele concentraţie medie de 9-10
uman (g/l)
conţine proteine cu 15-25% mai mult decât laptele secretat g/litru şi se diminuează în cursul
Cazeina 2,3
după naşterea la termen, lipide cu 40-50% mai mult, iar Proteinele 6,4
lactoza este cu 15% mai redusă. Aceste diferenţe dispar la suptului. Sunt reprezentate de lactoserului
sfârşitul primei luni de lactaţie cu excepţia unor cazeină şi proteinele - Alfalactalbumina 3
imunoglobuline, care sunt în cantitate mai mare în laptele lactoserului. -Lactoferina 1-3
prematur şi se menţin cel puţin 3 luni. - IgA 1
-IgM 0,02
• În cursul aceleiaşi mese, sugarul primeşte laptele iniţial – o IgG 0,01
secreţie apoasă conţinând globule lipidice şi proteinice care - Albumine serice 0,3
trec prin dializa pasivă în canalele galactofore, iar ulterior un - Lizozim 0,05
lapte cu un conţinut triplu de lipide şi proteine de 1,3 ori mai
mare.

Glucidele
LIPIDELE
• Glucidele sunt reprezentate de lactoză (90%) şi oligozaharide (10%). Cantitatea de
glucide din laptele uman (aprox. 70 g/l) este semnificativ mai importantă decât în
laptele de vacă (aprox. 50 g/l). Laptele uman nu conţine fructoză şi nici zaharoză.
Cantitatea de lipide este mai mică la începutul suptului
pentru a creşte semnificativ (de 3-4 ori) către sfârşitul
• Principalul glucid din laptele de mama este LACTOZA.
alăptării, dând senzaţia de satisfacţie şi reglând astfel
apetitul.
• Necesarul de glucide la sugar este de 12g/kgc/zi.
Acest fapt explică incidenta scazuta a obezităţii la copiii
• Laptele matern conţine şi oligozaharide prebiotice care favorizează dezvoltarea alimentaţi natural.
bacteriilor “prietenoase” în intestinul copilului, nepermiţând bacteriilor patogene să
adere de epiteliul intestinal, creează un mediu intestinal acid, iar prin degradare
formează acizi graşi cu lanţ scurt care hrănesc peretele intestinal.
• Lipidele laptelui uman conţin 98% trigliceride, 1%
fosfolipide şi 0,5% colesterol.

3
 5/2/2018

Sărurile minerale şi oligoelementele
Sodiul -nivelul redus al sodiului evită solicitarea funcţiei de concentrare renală, deficitară în
primul trimestru de viaţă şi previne riscul hipertensiunii arteriale la sugarul alimentat la sân.
Calciul şi Fosforul au o concentraţie scăzută în laptele uman
Fierul se găseşte în laptele de mamă în cantitate de aproximativ 0,5-1 mg./l, nivelul său
diminuând în cursul lactaţiei
Zincul este bine reprezentat în laptele de mamă: 3 mg/l. Nivelul zincului în lapte este maxim în
primele 3 zile de lactaţie, scade rapid în primele 4 luni şi apoi mai lent cu durata lactaţiei
Cuprul este bine reprezentat în laptele uman (0,7 mg/l) şi scade în cursul lactaţiei.
Magneziul prezintă oscilaţii nesemnificative în cursul lactaţiei (30-28 mg/l).
Seleniul este mai bine reprezentat în colostru şi în laptele de tranziţie, decât în laptele matur,
nivelul său fiind în corelaţie cu al proteinelor din lapte, fiind legat de acizii aminaţi sulfuraţi.
Vitaminele
Vitamina A -prezintă nivelul maxim în colostru şi în laptele de tranziţie, asigurând
protecţia nou-născutului faţă de infecţiile cutanate.
Vitamina E -nivelul ei este în corelaţie inversă cu conţinutul de lipide din lapte, fiind
maxim în primele zile de lactaţie.
Vitamina D din laptele uman nu asigură necesităţile sugarului în condiţii corecte de
expunere solară
Vitamina K din laptele uman nu acoperă necesităţile sugarului, frecvenţa bolii
hemoragice tardive este mai mare sugarul alimentat natural.
Vitamina C - Conţinutul ei este mare în colostru, în laptele mamelor care au născut
prematur şi scade în laptele matur
Vitaminele din grupul B (Acidul pantotenic , Vitamina B6 , Acidul folic , Vitamina
B12 )

Noile tendințe- Conservarea laptelui matern

Factorii de protecţie antiinfecţioasă
• În ultima perioadă mamele apelează la congelarea
laptelui pentru a fi sigure că nimic nu va împiedica
asigurarea acestui drept al copilului.

Laptele uman conţine un • Conservarea laptelui uman este urmată de unele

dispozitiv de factori modificări ale componentelor:
imunologici şi biologici Conţinutul bacterian creşte progresiv cu durata
care asigură protecţia faţă păstrării laptelui.
de bacteriile, virusurile şi Recipientele şi sondele din material plastic absorb în
levurile din mediul pereţii lor vitaminele liposolubile
înconjurător. Tratarea termică a laptelui prin fierbere inactivează
bacteriile şi celulele.

4
 5/2/2018

Tehnica alimentaţiei la sân

Alăptarea la sân prevede pregătirea copilului şi a mamei

în vederea îndeplinirii anumitor condiţii:
Sugarul trebuie să fie treaz şi să fie lăsat să plângă
câteva minute înainte de a-l pune la sân; un sugar
somnoros nu suge bine.
Mama îşi va spăla mâinile şi sânul cu apă caldă, va
îmbrăca un halat curat sau unul special pentru alăptare,
îşi va lega părul şi eventual îşi va pune o mască de tifon
în caz că prezintă o infecţie a căilor aeriene superioare
Se atinge obrazul sugarului cu mamelonul; el va
întoarce capul spre sân si va începe să sugă prin
declanşarea reflexului punctelor cardinale (rooting
reflex) şi a reflexului de sugere.

5
 5/2/2018

Tehnica alimentaţiei la sân

Durata suptului va fi în medie 15-20 min. prezentând diferenţe
individuale.
• Se recomandă punerea nou-născutului la sân
În general, la o bună secreţie lactată, copilul va suge un singur cât mai repede după naştere, dacă starea nou-
sân la o masă pe care îl evacuează complet. Dacă cantitatea născutului şi a mamei o permit la câteva ore,
nu a fost suficientă, se poate continua cu celălalt sân urmând
ca la prânzul următor să se înceapă cu acesta pentru golirea sa sau chiar la 30 min în sala de naştere pentru
completă şi stimularea astfel a secreţiei lactate. stimularea secreţiei lactate
După alăptare, sugarul va fi ţinut în poziţie verticală pentru a
favoriza eructaţia.

De asemenea, mama îşi va spăla sânii cu apă pentru

îndepărtarea resturilor de lapte.

Poziţia corectă de alăptare

Poziţie incorectă de alăptare

• Poziţionarea incorectă a
sânului, în forma literei
“C” , face ca acesta să
nu încapă în gura
copilului.
• Poziţia corectă a sânului
în timpul suptului este în
forma literei “U” .

6

Obstacole şi incidente în alimentaţia
naturală
• Incidentele şi obstacolele din alimentaţia
naturală pot fi legate de mamă sau de
sugar.
5/2/2018
Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
CONTRAINDICAŢII MAMĂ SUGAR
1. Infecţii acute tratate cu antibiotice
(cloramfenicol, tetraciclină,
sulfamide, etc.) Hiperbilirubinemie neonatală
TEMPORARE 2. Ragade mamelonare sângerânde neconjugată prin inhibitori ai
3. Mastită conjugării din laptele matern
4. Mameloane ombilicate
1. Septicemie, nefrită, eclampsie,
Tuberculoză activă, febră tifoidă,
2. Malarie
3. Insuficienţă cardiacă sau renală 1.Galactozemie
4. Boli neoplazice,caşexie 2.Intoleranţă congenitală la
5. Boli psihice,scleroză în plăci lactoză
6. Sarcină peste 20 săptămâni 3.Fenilcetonurie
PERMANENTE 7. Anticoncepţionale orale
8. Antineoplazice,diazepam, litiu,
Substanţe radioizotopice
9. Diabet zaharat dezechilibrat
10. Tireotoxină
Incidente legate de mamă
1. Angorjarea sânilor: apare cel mai frecvent la începutul lactaţiei în zilele a 2-a
sau a 5-a după naştere. Sâni sunt grei şi dureroşi şi apare prin golirea incompletă
sau tardivă a sânilor. Alveolele suprapline determină obstrucţie vasculară şi
limfatică.
Se recomandă evacuarea laptelui prin muls manual sau cu pompa, comprese pe
zonele edematoase şi dureroase, eventual administrarea de ocitocină.
2. Ragadele mamelonului sunt mai frecvente la începutul lactaţiei. Pot fi rezultatul
tehnicii incorecte de alăptare sau deficienţelor în igiena sânilor.
3. Mastita şi galactoforita
Mastita puerperală este o celulită a ţesutului conjunctiv interlobar produsă cel mai
frecvent de stafilococul auriu. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri şi eritem
inflamator. Se recomandă tratament antiinfecţios şi evacuarea completă a laptelui
pentru a preveni formarea abceselor.
7
 5/2/2018

Incidente din partea sugarului

Incidente legate de mamă
1. Malformaţiile cavităţii
bucale: cheiloschizis şi
palatoschizis care nu permit
etanşarea cavităţii bucale şi
• Malformaţiile mameloanelor fac suptul dificil sau chiar
(mamelon ombilicat, mamelon
scurt), reprezintă cauze frecvente imposibil.
de abandonare a alăptării.
Mamelonul trebuie pregătit pentru
supt prin masaj cu 1-2 luni înainte 2. Prematuritatea – prin
de naştere. lipsa reflexului de sucţiune
• Masarea mamelonului scurt înainte sau prin forţa slabă, în acest
de supt pentru a-i produce erecţia şi caz sugarul neputând goli
introducerea lui împreună cu areola sânii
în gura sugarului, poate fi urmată
de succes.
• Dacă nu se reuşeşte, se mulge 3. Regurgitaţiile sunt
laptele şi se administrează din eliminări de cantităţi mici
biberon. de lapte nemodificat şi fără
efort imediat după supt.

Incidente din partea sugarului

4. Vărsăturile habituale apar datorită aerofagiei prin supt lacom
şi a cantităţii mari de lapte ingerat, care produc distensia
stomacului şi stimularea reflexului de vărsătură. • Conform unor studii recente efectuate in SUA, s-a
demonstrat ca alaptarea se asociaza cu un risc
5. Refuzul sânului poate apare în caz de anorexie nervoasă la redus de aparitie a diabetului zaharat de tip 2, a
sugarii cu encefalopatie infantilă, după administrarea de ceai
sau lapte din biberon când sugarul face diferenţieri între forţa cancerului la san si a cancerului ovarian la mama.
necesară suptului la sân şi uşurinţa obţinerii laptelui din
biberon sau dacă laptele are un gust neplăcut ca urmare a
alimentaţiei mamei (usturoi, ceapă, varză) • Un studiu efectuat in 2016 arata ca atunci cand
medicii sunt pozitivi cu privire la importanta
6. Colicile abdominale apar în primele 10 zile şi se manifestă alaptarii, mamele sunt mai susceptibile de a
până la vârsta de 3 luni. Simptomatologia durează 10-20 min, continua in exclusivitate alaptarea
se repetă şi are o incidenţă vesperală şi nocturnă.

8

Comparaţie între lapte matern/lapte de
vacă/lapte de capră
Raportul calciu:fosfor
• În laptele de mama este de 2:1.
• În laptele de capră este de 1,2-1,3 : 1.
• În laptele de vacă este de 1,6:1.
Conţinutul de sodiu
• 15mg/dl în laptele matern /58 mg/dl în laptele de
vacă
5/2/2018
Comparaţie între lapte matern/lapte de
vacă/lapte de capră
Proteinele din laptele de vaca
Proteinele din laptele de vacă sunt prezente într-o cantitate de 3 ori mai
mare şi diferă de cele din laptele matern prin cel puţin două
caracteristici importante: digestibilitatea şi alergenicitatea.
Proteinele din laptele de vacă au, comparativ cu laptele uman, un
raport mai mare cazeină/zer, ce îl face mai puţin digerabil.
În plus, acest raport influenţează negativ absorbţia fierului.
A doua problemă legată de proteinele din laptele de vacă este
capacitatea de a induce reacţii imunologice, situaţie numită alergie la
laptele de vacă.
9
 5/2/2018

Conținutul în lipide al laptelui uman ALIMENTAŢIA COMPLEMENTARĂ

comparativ cu cel de vacă LAPTE MATERN+ FORMULE DE LAPTE
ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ=
FORMULE DE LAPTE

1. Formule de început (0-6 luni)

2. Formule de continuare (6-12 luni)
3. Formule speciale
(pentru prematuri, alimente-medicament)

Formule de start pentru sugari

PÂNĂ LA 6 LUNI • Special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale sugarului
67-72 kcal/100ml
• LAPTE MATERN • FORMULĂ DE LAPTE • Sursa de proteine este laptele de vacă, cu o compoziție apropiată de
cea a laptelui de mamă și anume:
- Proteine 14-18g/l
- Glucide 65-83 g/l
- Lipide 32g/l
• Sărurile minerale sunt reduse
• Conținutul maxim de sodiu este de 12mEq/100 ml.
• Suma ionilor de sodiu, potasiu, clor nu trebuie să depășească 50
mEq/100ml (pentru păstrarea echilibrului hidroelectrolitic și acido-
bazic).
• Calciu 70-80 mg/dl, raportul Ca:P – 1,2 -2,2
• Sunt îmbogățite cu vitamine și oligoelemnte.

10
 5/2/2018

Exemple de formule de lapte praf

Formule de continuare
• Au ca sursă de proteină laptele de vacă și
sunt recomandate sugarilor cu vârsta mai
mare de 4-6 luni, în paralel cu alimentația
diversificată

• Se pot folosi până la vârsta de 12 luni.

• Valoare calorică: 60-85 cal/100 ml
• Proteine 2 -2,3 g/100 ml
• Lipidele 2-4g/100 ml
• Glucidele 6,5-8,6 g/100 ml
• Raportul Ca/P 1,2-1,5
• Unele preparate au conținutul îmbogățit cu
fier

Formule de lapte praf dietetice

1. Formule din soia: conțin exclusiv lipide vegetale. NU conțin lactoză. Sunt indicate
Tipuri de proteine din laptele praf
în caz de intoleranță la lactoză și în galactozemie. Se vor evita în caz de:
prematuritate, în fibroza chistică, sub 6 luni la sugarii cu teren atopic.

2. Formule hipoalergenice: formule profund digerabile, ușor digerabile, absorbabile.

Sursa de proteine este cazeina hidrolizată enzimatic. Sursa de glucide sunt
polimerii de glucoză. Sursa de lipide trigliceride cu lanț mediu. Se recomandă în:
intoleranță secundară la lactoză, sindroame de malabsorbție, sindrom de intestin
scurt, fibroză chistică, în tratamentul alergiilor la PLV.

3. Formule dietetice : sunt recomandate nou-născutului și sugarului cu intoleranță la

lactoză congenitală sau secundară unei infecții digestive. Sursa de glucide sunt
polimerii de glucoză, glucoza, dextrinmaltoză sau amidon. Lipidele sunt de origine
vegetală sau mixtă, bogate în acizi grași polinesaturați și în trigliceride cu lanț
mediu.

11
 5/2/2018

Fortifianți de lapte matern

Formule pentru prematuri (human milk fortifiers HMF)
• Reprezintă un concentrat de substanțe nutritive, substanțe minerale și
• Sunt adaptate nevoilor morfo-funcționale ale aparatului digestiv vitamine folosiți doar la copiii alimentați natural, cu greutate la
imatur și ritmului particular de creștere. naștere mai mică de 1800g.

• Au un conținut bogat în:

• Aport caloric: 20-24 kcal/30 ml.
• Proteine: 1,8-2,4g/100 ml (sunt emulsionate pentru o digestie mai
ușoară).
• Lactoză 50%(compensează parțial intoleranță la lactoză a
prematurilor)
• Lipide emulsionate, 50% trigliceride cu lanț mediu (compensează
insuficiența secreției biliare și secreția scăzută de lipază pancreatică).
- Hidrocarbonați cu moleculă simplă, ușor
absorbabili (cresc valoarea calorică),
- Calciu (oferă o mineralizare bună)
- Vitamine, în special vitamina D.
• În condiții speciale (curbe ponderale staționare sau descendente,
carențe nutriționale marcate) se pot adăuga și în formulele speciale de
lapte praf, cu prudență (pot determina creșterea sarcinii osmotice și o
modificare a tranzitului intestinal).

1. Tendinţe în istorie

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI • În decursul timpului au exista diferite opinii

privind diversificarea alimentaţiei.
PRINCIPII
• Înainte de 1920, alimentele solide erau
recomandate rar pentru sugarii mai mici de un
an.

12
 5/2/2018

1.1 Tendinţe în istorie Once upon a time in America…

În 1950 tendinţa era
de a introduce alimentele
suplimentare cât de
devreme posibil-
unii recomandau
introducerea lor
din primele zile de viaţă.

Obezitatea în America
• A început în anii ‘80: mame fumatoare,
renunţarea la alimentaţia naturală,
diversificarea precoce, adăugarea de sare şi
zahăr în alimentele copiilor sub vârsta de 1 an,
spaţierea frecventă a naşterilor, acces la
alimente semipreparate şi fast food,
sedentarism.
• Sună cunoscut?!

13

3. Definiția diversificării
• OMS defineste diversificarea ca fiind
procesul de pornire atunci când laptele
matern singur nu mai este suficient pentru a
satisface cerințele nutriționale ale sugarilor,
astfel încât sunt necesare alte alimente și
lichide, împreună cu laptele matern
• Alimentele complementare sunt necesare
atât din motive nutriționale și de
dezvoltare, și sunt o etapă importantă în
tranziția de la alimentatia sugarului la
alimentatia adultului.
5/2/2018
4. Recomandări
ASOCIATIA AMERICANA DE PEDIATRIE
• Momentul introducerii diversificării
depinde de nivelul de dezvoltare sugarului.
• Unii sugari sunt pregătiţi
morfofuncțional să înceapă
diversificarea la 4 luni, pe când alţii de-abia
încep la 6 luni, cu toate că la ambele
categorii de vârstă, sugarii se afla în
limitele unei dezvoltări “normale”.
ESPGHAN
-Recomanda alimentatia exclusiva la san
pana la 6 luni
-La toti sugarii in functie de nevoile
nutritionale introducerea alimentelor
complementare nu ar trebui sa fie inainte
de 17 saptamani, dar nu ar trebui sa
depaseasca 26 de saptamani
14
 5/2/2018

4.1 Controverse 4.2 Supra sau sub- alimentaţia?

• Stabilirea momentului optim al diversificării este intens dezbătut.

• Diversificarea precoce (2,5 – 3 luni) favorizează apariția alergiilor • Dacă introducerea are loc devreme se
alimentare favorizează supra-alimentaţia
sugarului,stimulându-se multiplicarea
• La baza afirmațiilor de mai sus stau următoarele argumente: mucoasa adipocitelor și obezitatea.
intestinală a sugarului este permeabilă pentru unele antigene (proteine,
polipeptide), fiind posibilă apariția unor reacții alergice. • De partea cealaltă întârzierea/
amânarea diversificării crește riscul
• Diversificarea precoce favorizează apariția supra-alimentării de deficit în dezvoltare.

4.3 Lămuriri
5. Ce le spunem părinţilor?
• Avantajele introducerii diversificării între 4 – 6 luni:
- La 3 – 4 luni, copilul îşi pierde reflexul de expulzie, care determină
mişcarea limbii spre anterior când un aliment solid se află în cavitatea • Cel mai bun sfat: părinţii să îşi cunoască copilul, pentru a depista
bucală a acestuia. momentul în care acesta este pregatit pentru alimentele solide.
- La 6 luni prezintă un interes deosebit în ce se află pe farfurie, salivând
sau deschizându-şi gura. • Fiecare copil este unic şi unii vor necesita un timp mai mare pentru a
se acomoda cu noul aliment.
- La 5-6 luni sugarii îşi vor exprima opţiunea alimentară.
- Se accelerează creșterea și dezvoltarea prin îmbogățirea rației
• Forţarea ingestiei alimentelor va crea o stare stresantă în procesul de
alimentare cu vitamine, oligoelemente, săruri minerale și fibre tranziţie alimentară.
alimentare
- Sistemul gastro-intestinal este suficient dezvoltat încât să asigure • În ansamblu părinţii ar trebui să se relaxeze şi să experimenteze alături
digestia și , ulterior, absorbția noilor alimente. de copil.

15

Ar trebui să ne amintim că:
• Majoritatea copiilor sănătoşi nu se vor înfometa
• Este absolut normal ca apetitul copiilor să varieze de la o zi la
alta
• Dacă aceştia au o creștere bună, ei mănâncă suficient
• În timpul alimentării copiilor mici, este normal să se facă
mizerie.
15. Cum introducem cerealele?
• Cerealele (iniţial fără gluten) pot fi amestecate cu lapte de sân
sau formule de lapte încalzite şi pot fi servite pasate,
semiconsistente sau de consistenta mai groasă, în funcţie de
posibilităţile de deglutiţie ale sugarului.
• O linguriţă de cereale la 4-5 linguri de lapte de sân,
formulă sau apă caldă.
5/2/2018
14. Cum începem?
• Sugarul să fie perfect sănătos!
• Încercaţi alimente simple pentru început.
• Alimentul recomandat frecvent este orezul, deoarece nu conţine
gluten şi nu este asociat des cu reacţii alergice.
• Legumele- o altă opţiune de început
• Nu se vor introduce 2 sau mai multe alimente noi deodata !
16. De ce începem cu cereale?
• La 6 luni rezervele de fier ale sugarului sunt epuizate.
• Fierul suplimentar din cereale oferă 30%-45% din
fierul necesar pentru sugar, aducând rezervele de fier
la nivelul optim.
• Cerealele oferă vitamine (tiamina, riboflavina,
niacina, calciu, vitamina B 6) şi fosfor.
16

17. Alimentele solide nu îl fac pe copil să
doarmă mai mult
• Dacă obiectivul părinţilor este de a introduce alimentele
solide pentru a dormi mai mult, ar trebui să îşi regândească
atitudinea, deoarece nu va funcţiona.
• În ciuda miturilor că un bol de cereale îl va adormi pe
copilul mic, cercetarile nu încurajează acest lucru.
• Copilul va dormi pentru perioade lungi de timp când a ajuns
la un nivel corect de dezvoltare şi este capabil sa îşi sature
foamea când este treaz.
19. Câte calorii?
• Caloriile sugarului variază în funcţie de cât de repede creşte şi
tipul activităţii desfăşurate.
• Sugarii între 6 luni şi 1 an au nevoie de 50 calorii/450g ,
aproximativ 850 calorii/zi obţinute din lapte de sân sau
formulă şi aliment solid.
• Copiii mănâncă alimente şi nu calorii, reglându-şi aportul
energetic în funcţie de nevoile lor.
5/2/2018
18. Oferiţi sugarului portii mici
• Pentru prima perioadă, când începe diversificarea, una sau două
linguri sunt suficiente.
• În acest moment alimentul solid este un adaos la laptele de sân,
de aceea este important sa fie în cantităţi mici pentru a nu înlocui
masa de sân.
• Sugarul de 6 luni va consuma 3-4 linguri de aliment solid, iar
restul îl va completa cu lapte de sân sau formulă.
20. Încercaţi câte un aliment nou, pe rând
• În cazul în care părinţii oferă câte un aliment nou la fiecare masă,
copilul va fi copleşit de multitudinea gusturilor, iar părinţilor le va fi
dificil să observe reacţiile adverse la alimentul specific.
• Copilul are suficient timp să încerce gusturi şi arome noi.
• Câte un aliment nou la 3 zile sau 2 pe săptămână.
17

21. Alergii, intoleranţe?
• Există anumite alimente care pot determina mai uşor
apariţia alergiilor alimentare sau intoleranţei la alimente.
• Copiii sunt predispuşi să dezvolte alergii alimentare în
primul an de viaţă şi riscul scade după vârsta de 3 ani.
• Cu cât este mai mic copilul când se va introduce alimentul
nou, cu atât creşte riscul alergiei la aliment, riscul crescând
în cazul existenţei unei reacţii alergice moştenite (atenţie la
antecedentele heredo-colaterale).
Atenţie la:
• Simptomele de diaree, leziunile eritematoase, maculo-papulare,
wheezing, crampe, vărsături, sau urticarie, neînsoţite de febrã!
Sugereazã o alergie alimentarã!
5/2/2018
22. Alergie versus intoleranţă alimentară
• Adevãratele alergii alimentare, care implicã sistemul imunitar sunt
rare.
• Cel mai probabil existã riscul dezvoltãrii unei intoleranţe la un
anumit tip de aliment, cu apariţia sindromului diareic, tranzitul
frecvent pentru gaze si meteorizarea abdomenului.
• Intoleranţa la alimente se deosebeşte de alergia la alimente prin
absenţa implicãrii sistemului imun.
• Printre alimentele evitate în primul an de viaţã se numărã: grâul (in
primele 6 luni), albuşul de ouã, citrice (sucuri sau fructe) şi lapte de
vacã.
Eczema generalizată
(test de provocare cu 5 ml de lapte)
18
 5/2/2018

REGULI ÎN DIVERSIFICAREA
Alternative:
ALIMENTAŢIEI
Lapte cu proteine derivate din soia
Lapte cu proteine extensiv hidrolizate

2. Locul potrivit de mâncare

1. Masa sã înceapã cu alimentul solid

• Pãrinţii ar trebui sã pãstreze biberonul pânã când copilul a • Locul de mâncare al copilui este la fel de important
terminat de mâncat alimentul solid. ca ceea ce mãnâncã.

• Copilului îi va fi foame la începutul mesei şi mai doritor sã

încerce noi gusturi.
Pãrinţii ar trebui sã ştie cã alimentul solid este un
supliment nu înlocuitor al laptelui de sân sau al formulei
de lapte.
• Când copilul stã în sezut, poate lua masa pe scãunel,
iar, dacã este pregãtit sã mãnânce, dar încã nu
stãpâneşte ţinutul capului sau statului drept în şezut,
se recomandã găsirea unei poziţii acceptabile atât
pentru pãrinte cât şi pentru copil.

19

3. Pãrinţii pot primi semnale privind
alimentele plãcute de copil
• Alimentele dulci, cum ar fi sucul de mere, sunt de obicei, acceptate cu
un grad de satisfacţie.
• Fata încreţitã a copilului nu semnificã neapãrat refuzul noului aliment,
însã ar trebui privitã ca o reacţie la un gust nou.
• Oferiţi alimentul din nou – dacã deschide spontan gura, doreşte sã
mãnânce, în ciuda aspectul facial.
• Dacã nu doreşte sã-l mãnânce, atunci pãrintele ar trebui sã renunţe şi
sã încerce peste câteva zile.
• Prima reacţie a copilului la apariţia alimentului solid este de a-l
împinge afarã din cavitatea bucalã, scurgându-l pe menton.
• Reactia este una normala, deoarece nu a mai gustat altceva
decât lapte de sân sau formulă, şi o sã dureze pãnâ când se
obişnuieşte.
5/2/2018
• Câteodatã, pãrinţii transmit inconştient percepţia lor
faţã de un aliment, influenţând decizia copilului.
• Ar fi util ca pãrinţii sã-şi limiteze propriile pãreri legate
de mâncare ca sã lase ocazia copiilor sã-şi dezvolte
propriile sentimente.
4. “Finger foods”
• În jurul vârstei de 7-9 luni, sugarul va învãţa sã guste alimentele şi,
ivindu-se oportunitatea, sã mãnânce singuri.
• Când copilul apucã strâns şi poate sã ridice obiecte între police şi
index, orice aliment pe care poate sã-l apuce şi sã-l ducã la gurã poate
fi considerat “mâncare cu degetul”.
• Acesta este un bun moment pentru a-l obişnui cu lingura.
• Pãrinţii îl pot lãsa sã se joace cu o lingurã de plastic, iar când va
încerca sã se hrãneascã singur, ar trebui sã fie pregãtiţi deoarece
curãţenia va dura aceeaşi perioadã ca şi masa.
20
 5/2/2018

FINGER FOODS 5. Siguranţa

• Forţarea copilului sã mãnânce dupã ce
a terminat masa poate sã determine
apariţia sufocãrii sau ţinerea mâncãrii
în cavitatea bucalã fãrã a o înghiţi.

• Copilul nu ar trebui sã rãmânã

nesupravegheat cât timp mãnâncã pentru cã nu îşi cunoaşte propriile
limite şi se poate îneca mâncând repede sau înghiţind fãrã sã mestece.

• Copiii mai mari nu ar trebui lãsaţi sã hrãneascã sugarul datoritã

riscului de sufocare al celui din urmã.

6. Cum preparăm mâncarea? 7. Sarea şi zahărul

• Pentru o alimentaţie sãnãtoasã, se poate prepara mâncarea
la gratar, fiartã sau în aburi.
• Dacã pãrinţii fierb legume, ar fi util sa le gãteascã într-o
cantitate micã de apã pentru a le pãstra substanţele nutritive
şi în maximum o zi de când sunt cumpãrate.
• Legumele refrigerate pot pierde vitaminele B si C.
• În cazul folosirii aceloraşi alimente, mâncarea pentru
copil trebuie separatã de cea a familei înainte de a
adãuga sare.
Nu se adaugă sare sau zahăr alimentelor folosite
pentru copii!

21
 5/2/2018

Indicii pentru folosirea produselor comerciale pentru

copii
8. Mâncarea comercialã • Sã verifice termenul de valabilitate de pe produs.

• Sã depoziteze ambalajele închise la temperatura camerei.

Mâncarea gata preparatã pentru copii: • Sã fie siguri că butonul de vid este în jos. Dacã a sãrit, produsul
• Este convenabilã, trebuie aruncat.
• Nu necesitã preparare,
• Uşor de transportat, • Când se deschide un produs, sã asculte un sunet gen “whoosh” sau
• Cu arome şi ingrediente diferite. “pop”şi acesta este semnul cã mâncarea este bună pentru copil.

Mâncarea pentru copii variazã de la fructe simple pasate, la • Sã ofere mâncare, dupã ce au scos-o din borcan, cât cred cã va mânca
desert din fructe exotice tropicale şi linte organicã. copilul.

Sarea nu este adãugatã la aceste preparate, dar unele deserturi pot • Mancarea nu trebuie sa fie data direct din borcan.
conţine zahãr sau pudrã de zahãr.

9. Cum alegem?
10. Apa
• Majoritatea producãtorilor clasificã alimentele
comercializate în funcţie de vârstã, de obicei stadiile 1, 2, 3
şi copil mare – pasate fin pentru primul trimestru sau mai
groase şi aromate pentru sugarii mari. • Până la introducerea alimentelor solide, sugarul nu a avut
nevoie de adãugarea apei sau al altui lichid, dar odatã cu
• Două reguli trebuie urmate: regularizarea alimentelor solide din nutriţia copilului,
1. Pãrinţii ar trebui sã înceapã cu stadiul 1 pentru începãtori, fluidele trebuie adãugate.
2. Sã nu ofere mâncare pentru copilul mare unui sugar
neexperimentat. • Apa este idealã pentru potolirea setei fãrã adãugarea de
calorii, în special când vremea este calduroasã.

22

11. Mâncare organicã
• A devenit populară odatã cu îngrijorarea pãrinţilor privind
efectele pesticidelor asupra sãnãtãţii copiilor.
• Cerealele organice cresc în sol fertilizat cu bãlegar şi
frunze uscate în loc de substanţe chimice.
• Mâncarea produsã, inclusiv carnea, este fãrã hormoni,
coloranţi, antibiotice şi alţi aditivi.
13. Siguranţa alimentarã
• Sã pãstreze tacâmurile curate. Bureţii, protecţiile de plastic sau
prosopul de bucãtãrie sunt locuri prielnice pentru bacterii.
• Sã îşi spele mâinile înainte de prepararea mâncãrii cu apã caldã şi
sãpun, uscâdu-se cu prosoape de unicã folosinţã sau uscate.
• Sã prepare carnea la o temperaturã de minim 70 grade C
(Departamentul de Agriculturã al Statelor Unite recomandã folositea
unui termometru instant pentru carnea roşie deoarce poate pãrea
gãtitã şi la temperaturi mai mici)
• Sã nu pãstreze mâncarea mai mult de 2 zile.
5/2/2018
12. Fãrã MIERE pentru sugari
• Cu toate cã mierea poate sã fie consideratã un aliment sãnãtos, nu
trebuie administratã sugarilor, deoarece a fost asociatã cu botulismul,
o afecţiune ce poate fi fatalã.
• Academia Americanã de Pediatrie recomandã introducerea mierii în
alimentaţia sugarului dupã ce a împlinit 12 luni, deoarece sporii de
Clostridium botulinum pot sã creascã şi sã produca toxine în tractul
digestiv al sugarului.
• Tractul intestinal al adultului poate sã previnã creşterea sporilor de
clostridium.
14. Cerealele
• Ar fi util sã se înceapã cu mucilagiu de orez sau orez pasat, diluat.
• Se recomanda cereale fără gluten înainte de 6 luni. “Expunerea” la
gluten ar trebui să se facă între 6 şi 8 luni.
• Dupã ce perioada cu risc înalt a trecut, se poate adãuga orz sau fulgi
de ovãz pe rând, iar la 6 luni se poate încerca o combinaţie între
cereale şi fructe. Aceste combinaţii se pot prepara în casã sau se
cumpãra gata preparate, cu orez şi banane sau prune şi fulgi de ovãz.
Aromarea şi grosimea preparatului depind de aptitudinile alimentare
ale sugarului.
• La început, probabil, sugarul va gusta câteva linguriţe, dar în final va
mânca ½ ceaşcã de cereale (îmbogăţite cu fier) pe zi. Pentru a evita
anemia, în lipsa unei surse de fier, se recomandã cerealele îmbogăţite
cu fier, pânã la vârsta de 18 luni.
23
 5/2/2018

16. Grâu integral versus grâu: Care este

15. Pâinea diferenţa?
• Pâinea integralã oferã avantaje nutriţionale faţã de pâinea albã, care
este comercializatã ca pâine cu grâu.

• Pâinea integralã conţine strat de tãrâţe cu fibre vegetale pe exterior şi

• Când pãrinţii introduc pâinea în alimentaţia sugarului, îl expun la miezul din grâu, care oferã vitaminele B6 şi E, acid folic, cupru,
grâu, deci, la gluten. magneziu, mangan şi zinc.

• Se recomanda introducerea acestuia la 6-8 luni
• ATENTIE: Grâul poate fi un ingredient “ascuns”
• Atât pâinea integralã cât şi pâinea albã sunt îmbunãtãţite cu vitaminele
B3, B1, Fe şi acid folic.
Pãrinţii ar trebui sã citeascã eticheta înainte de alege pâinea şi sã nu
fie induşi în eroare de termenii “grâu” , “produs din grâul integral”
sau “grâu nealbit”, chiar şi “multi-cereale”cãutând 100% grâu
integral ca primul ingredient din listã.

17. Fructe
18. SUCURILE
• Preparatele cu fructe conţin vitamina C, oferind aproximativ 35-45%
din necesarul de vitamina C pentru o porţie.
Sucurile de fructe, cum ar fi
portocale, mere şi pere tind sã
• Pãrinţii care opteazã pentru preparatele de fructe comerciale, ar trebui devinã preferatele sugarului,
sã înceapã cu preparatul care conţine un fruct, apoi sã treacã la 2 şi 3 excluzând alte alimente.
fructe.

• Fructele proaspete, cum ar fi pere, piersici, banane sau prune pot fi Sugarul nu ar trebui sã aibã acces
pasate, tãiate mãrunt în funcţie de aptitudinile sugarului. nelimitat la sucul de fructe pentru
cã scade apetitul şi poate cauza
colici abdominale sau diaree când
Dacã sugarul mãnâncã legume şi carne, acestea se pot servi primele este bãut în cantitãţi mari.
la prânz şi cinã.
Copiii adorã gustul dulce al fructelor, alegându-le pe acestea în
defavoarea legumelor sau a cãrnii.

24
 5/2/2018

19. Prima alegere- legumele

Legumele

• Pãrinţii care preparã singuri mâncarea pentru copil ar trebui sã aibă în

CARTOFI vedere cã spanacul, sfecla, şi ridichile nu sunt indicate la sugarul mic.
DULCI Conţinutul de nitraţi din aceste alimente poate interfera cu transportul
hemoglobinei.
MORCOVI
FASOLE • Mazãrea, porumbul, fasolea verde, legume mixte şi cartofi dulci sunt
opţiuni bune pentru alimentele preparate în casã.
VERDE
MAZĂRE • Broccoli, porumb, dovlecei- se introduc mai târziu.
(câteva
boabe)

Schimbãri la nivelul tractului digestiv 20.Carnea

• Pãrinţii nu ar trebui sã se alarmeze dacã observă o modificare de
culoare sau miros în scaunul sugarului dupã ce începe diversificarea. • Pãrinţii vor descoperi cã printre ultimele lucruri plãcute de sugari se
Legumele cum ar fi fasolea, morcovii, spanacul şi mazãrea pot aflã carnea, aşadar va dura o perioadã pãnâ când se va obişnui.
modifica culoarea scaunului, iar scaunul galben, roşu sau verde este
frecvent.
• Se recomanda sa fie fiarta, pasata si apoi amestecatã cu alte legume.
• Alimentele ingerate pot sã modifice consistenţa şi forma scaunului.
• La aceastã vârstã, sugarii încã au tendinţa sã se sufoce şi nu au molari
pentru a mesteca, chiar şi carnea tãiatã mărunt poate fi greu de înghiţit.
Dacã sugarul prezintã scaune diareeice apoase, tranzit intestinal
prezent pentru gaze şi dureri abdominale dupã ce mãnâncã un • Este important ca sugarul sã aiba o sursã importantã de carne
aliment specific, trebui oprit acel aliment pentru câteva sãptãmâni. îmbunãtãţitã cu fier în dietã, deşi nu are nevoie de carne în fiecare zi.

25
 5/2/2018

23. Desertul
• Printre ultimele alimente adãugate în alimentaţia sugarului sunt
peştele, macaroanele şi brânza.
• Când pãrinţii oferã desertul, existã şanse mari ca
• Ingredientele din produsele din comert variazã, pãrinţii trebuie sã sugarul sã-l accepte imediat şi sã cearã mai mult, însã
citeascã eticheta cu atenţie, în special dacã copilul are alergii oferirea desertului la aceastã vârstã nu este o idee
alimentare. bunã.
• Multe preparate comerciale dulci pentru copii conţin
o cantitate crescutã de zahãr şi puţine substanţe
nutritive.

CEREALELE

• Cerealele fără gluten, înainte de 6 luni, îmbogăţite cu fier. Legumele

• 1-2 linguriţe, iniţial, până la 3-4 linguriţe, apoi 4-5 linguriţe,
1-st or 2-nd?
de 1-2 ori pe zi!

• Sunt o sursă importantă de fier şi sunt preferate ca prim

aliment de diversificare la sugarii alimentaţi la sân sau la cei
cu greutatea pe percentilele inferioare

26
 5/2/2018

LEGUMELE Cerealele cu gluten sau pâinea?

• Legumele pot fi alese ca prim aliment de diversificare la
sugarii cu greutatea aflată pe percentilele peste medie sau,
ca al doilea aliment de diversificare, după cerealele
îmbogăţite cu fier. • Se introduc în alimentaţie după vârsta de 6 luni

• 1-2 linguriţe pe zi, iniţial, apoi 4-5 linguriţe o data sau de 2

ori pe zi (morcovi, fasole verde, cartof dulce), apoi mazăre,
broccoli, dovlecel.

Fructele şi sucul de fructe Fructele şi sucul de fructe

• Se introduc după o lună
de la introducerea • Se dau la sfârşitul mesei sau sub formă de gustare la
legumelor, după ce copiii mijlocul dimineţii
s-au obişnuit bine cu • Fructele se dau simple sau în combinaţii şi nu se
masa de legume! amestecă în alte alimente
• Gustarea din fructe va
consta, treptat, în 4-5
linguriţe de fructe 1-2 ori
pe zi.

27
 5/2/2018

Gălbenuşul şi carnea Brânză, iaurt

• Atenţie la sursa de provenienţă şi la igiena
alimentelor!
• Putem amâna introducerea acestora după vârsta
de 8 luni.
• Brânza calcică, preparată în casă, de preferat
mai slabă.
• Iaurt – natural, după vârsta de 7-8 luni.

• Ce fel de carne?
• Gaina ( copan) , curcan, vită, viţel, peşte fără
oase.

Cum arata alimentaţia diversificată a

Peşte sugarului?

• 4-5 mese de lapte (incluzând 1-2 mese în care se

adaugă cerealele).
• Numai proaspăt!
• 1 gustare de fructe.

• 1 masă de legume.

28
 5/2/2018

Între 9-12 luni La 12 luni

• 4 mese de lapte (dintre care 2 cu cereale, 4-5 linguriţe de • 3 mese pricipale şi 2 gustări
cereale pe porţie)
• 450-750 ml lapte pe zi
• 1-2 gustări de fructe (4-5 linguriţe/porţie).
• Se încurajează copilul să mănânce alimente
• 1-2 mese de legume (4-5 linguriţe pe porţie), dintre care sănătoase.
1 poate fi mixată cu carne sau peşte sau gălbenuş sau brânză
• Se evită: dulciurile, chips, sucurile, băuturile cu
aromă de fructe, cerealele învelite în zahăr sau
miere.

Între 2-5 ani CONCLUZII

• Lapte bio, eco, organic sau formulă de lapte (2+, 3+), 2-3 • Alimentaţia copilului este deosebit de importantă şi începe
pahare pe zi, adică 300-450 ml pe zi. încă din viaţa intrauterină!

• Laptele va fi, treptat, cu 1,5% grăsime ( începem cu 3,5% • O alimentaţie nesănătoasă poate avea consecinţe pe termen
până la 2 ani, apoi alternam). lung.

• Se menţine structura: 3 mese principale şi 2 gustări.

• Adulţii sunt responsabili pentru alimentaţia copiilor.
• Atenţie la porţii!

29
 5/2/2018

1. Pana la cate luni se recomanda alimentatia 2. Care este primul aliment introdus la
exclusiv la san? diversificare?
a. 3 luni a. Carnea
b. 4 luni b. Legumele
c. 5 luni c. Fructele
d. 6 luni d. Galbenus
e. 7 luni e. peste

3. Ce reprezinta colostrul? 5. Mierea se administreaza copiilor dupa varsta de :

a. 6 luni
4. Cand se introduce glutenul in alimentatie? b. 1 an
c. 2 ani
d. 10 luni
e. 11 luni

30