Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
ANUL II
SUBGRUPA 8
CUPRINS
2
OPORTUNITATEA ŞI JUSTIFICAREA TEMEI ALESE
Natura şi tipul alimentaţiei au suferit transformări remarcabile odată cu procesul speciei umane,
distanţa şi diferenţele între modul de hrănire al omului primitiv cu cel contemporan fiind la fel de
importante cu cele ce caracterizează oricare alte aspecte ale evoluţiei umane. Alimentaţia omului a
înregistrat progrese, dar uneori şi tendinţe nefavorabile ale evoluţiei cu trecerea dintr-o etapă istorică
în alta. Omul a trecut prin aşa numita,,eră preagricolă”, în care sursele de alimente erau reprezentate
de carnea furnizată de vânat, fructele culese din copaci. Această alimentaţie predominant carnivoră i-a
furnizat omului primitiv toţi macro şi micronutrienţii în cantităţi suficiente. Totodată stabilirea unor
componente corecte de alimentaţie din timpul copilăriei scad riscul dezvoltării unor afecţiuni cronice
induse de dietă, respectiv pot prelungi viaţa, pot reduce complicaţiile unor boli şi pot preveni anumite
morbidităţi. O dietă atentă se impune încă din perioada de sarcină, apoi pe parcursul copilăriei,
adaptată în perioada de adult în funcţie de stilul de viaţă şi de muncă, şi personalizată la seniori.
Obiectul principal al acestei lucrări este de a sublinia importanţa informaţiei corecte în domeniul
nutriţiei, cu specific de categorii de vârstă şi stări fiziologice speciale (de la statutul de gravidă la cel
de copil; adolescent; adult; sau vârstnic), în concordanţă cu starea de sănătate, nivelul socio-economic
şi gradul de antrenament fizic.
Terapia nutriţională la pacienţii cu sindrom metabolic este indispensabilă vieţii, traiul de zi cu zi
amplificându-se de-a lungul timpului, dacă în trecut aceasta era un mod de a-şi asigura supravieţuirea,
astazi a depăşit cu siguranţă statutul respectiv, având un obiectiv mult mai amplu, care cuprinde mai
multe aspecte ale existenţei. Una dintre aceste funcţii este asigurarea şi menţinerea stării de sănatate,
al echilibrului dintre aportul nutriţional şi nevoile energetice ale organismului de-a lungul tuturor
etapelor parcurse de acesta precum şi în strânsă relaţie cu activitatea fizică. Un rol considerabil îi este
atribuit stilului de viaţă, care în mod general a devenit unul agitant, stresant conducând la declanşarea
unor factori de risc metabolici care duc la instalarea bolilor netransmisibile. Din datele de
epidemiologie nutriţională rezultă că acestea au devenit cauza primară de mortalitate pe glob.
3
CAP.1. SINDROMUL METABOLIC
Sindromul metabolic este o dereglare metabolică ce cuprinde simptome care de cele mai multe
ori apar împreună cu: obezitatea, diabet zaharat, dislipidemii, hipertensiunea arterială.
Fig.1
Cap.1.1. Obezitatea reprezintă un exces al greutăţii totale a corpului, care include toate
ţesuturile(muscular, osos, adipos) şi apa. Din punct de vedere clinic, obezitatea este apreciată prin
indicele de masa corporală IMC care reprezintă relaţia dintre greutate şi înălţimea individului. Se
calculează prin împărţirea greutăţii (în kg) la înălţimea la pătrat (în m).
În funcţie de distribuţia ţesutului adipos, practic şi eficient este măsurarea circumferinţei taliei
la jumătatea distanţei dintre rebordul costal şi creasta iliacă superioară la nivelul liniei axilare medii
în timpul unei respiraţii normale.
4
Circumferinţa abdominală (CA) este indicatorul obezităţii viscerale abdominale, iar
prin corelaţia indicelui de masă corporală se clasifică greutatea corporală şi riscul cardiovascular.
Ţinând cont de toate aceste considerente, tabelul 1. prezintă clasificarea categoriilor de IMC .
Obezitatea abdominală în funcţie de sex şi gradul de risc cardiovascular, sunt în funcţie de IMC
şi CA, precum şi corecţia acestora pentru identificarea şi evaluarea claselor de greutate corporală a
riscului comorbidităţii şi riscul cardiovascular. Fiindcă excesul ponderal este de obicei un surplus de
adipozitate, modelele şi mijloacele de evaluare au scopul unor măsurători cum ar fi:
a) Măsurători antropometrice
b) Indexul de masă corporală (IMC)
c) Măsurarea circumferinţei taliei
d) Măsurarea pliului cutanat
e) Măsurarea circumferinţei abdominale (CA)
a) Măsurătorile antropometrice
Indivizii care au o statură variabilă sunt influenţaţi de greutate, criteriile de evaluare ale
greutăţii fiind în funcţie de înălţime, corecţia obţinându-se prin raportul dintre greutate şi pătratul
înălţimii.
b)Indexul (IMC) sau body mass index (BMI) este definit ca raportul dintre masa corporală,
exprimată în kilograme împărţită la pătratul înălţimii exprimată în metri. Formula are ca rezultat o
cantitate exprimată în kilograme pe metru pătrat
5
c)Măsurarea circumferinţei taliei- se măsoară cu taliometru sau centimetrul de croitorie gradat la 2
centimetri deasupra ombilicului.
Respiraţia şi expiraţia, în mod normal, taliometrul se aşează în jurul taliei să nu fie prea strânsă
nici prea largă (Exemplu Tabelul 2.)
e)Circumferinţa abdominală este indicatorul obezizăţii viscerale abdominale, iar prin corelaţia IMC
se clasifică greutatea corpului şi riscul cardiovascular. CA se măsoară cu centimetrul la jumătatea
distanţei dintre rebordul costal şi creasta iliacă şi reflectă dispoziţia abdominală a ţesutului adipos.
Valoarea ţintă a CA pentru a nu ajunge la obezitate este: <80-femei; <90-bărbaţi.
Indiferent de metodă, aceste măsurători ne ajută să clasificăm persoana având obezitate
corporală superioară aşa zisă “centrală sau abdominală” sau obezitate corporală interioară. În termeni
medicali, se vorbeşte despre fenotipul de tip „măr” şi respectiv de tip „pară”.(figura 2.)
Fig.2
6
Chirurgia obezităţii -reprezintă o problemă de nutriţie şi este cauzată de persistenţa pe
termen lung a unui dezechilibru energetic major printr-un aport mult mai mare în raport cu consumul,
fiind influenţată de o alimentaţie de calitate îndoielnică şi de sedentarism. Ea nu mai constituie de
mult o problemă individuală legată de aspectul fizic sau afectarea psihică a persoanelor care suferă de
aceasta, ci este considerată o boală însoţită de multiple comorbidităţi ca de exemplu: diabet zaharat
tip 2, afecţiuni cardiace, HTA, cerebro-vasculare, respiratorii, osteo-articulare, care aduc acestor
persoane diverse grade de infirmitate.
Ideea tratamentului chirurgical al obezităţii este destul de veche, primele studii apar in anii 1950
şi sunt mai mult observaţionale, pornind de la constatarea că persoanele cu rezecţii gastrice şi
intestinale largi pierd semnificativ în greutate.
Părintele chirurgiei bariatrice moderne este considerat Dr.Edward Mason, fondatorul ASMBS
American society for Metabolic and Bariatric Surgery-fosta ASBS), care descrie primul în 1969
operaţiunea de bypass gastric efectuată în scop bariatric.
În România, primele intervenţii laparoscopice de chirurgie bariatrică au fost efectuate şi
descrise de Prof.Dr.C.Copăescu la spitalul “Sf.Ioan” in anul 2002. De atunci şi până în prezent,
Prof.Dr.C.Copăescu a depus un efort susţinut şi a implementat şi dezvoltat chirurgia bariatrică la mai
multe centre din ţară. Persoanele cu obezitate care sunt canditaţi pentru operaţia bariatrică vor fi
supuşi unor examinări preoperatori efectuate de o echipă multidisciplinară de medici pentru a stabili
timpul intervenţiei chirurgicale şi momentul pentru efectuarea operaţiei. Pentru stabilirea intervenţiei
chirurgicale candidaţii sunt supuşi examinărilor cum ar fi: examinări de laborator, consult
cardiologic, consult pneumologic, echografie abdominală, osteodensiometria (DEXA), analiza
psihosomatică, consult preanestezic, consult chirurgical.
Persoanele indicate pentru chirurgia bariatrică sunt cu un indice > 40, sau un IMC >35 asociat
cu una sau mai multe comorbidităţi strict legate de obezitate, incluzând aici diabetul zaharat tip 2,
HTA, dislipidemie.
8
TTGO este un test de provocare ce se efectuează în unele situaţii pentru a vedea eficienţa
organismului în metabolizarea glucozei.
Pregătirea persoanei pentru a efectua TTGO constă într-un regim fară restricţii, bogat în
carbohidraţi, va efectua activitate fizică obişnuită în ultimile 3 zile înaintea efectuării testului.
se recomandă post complet de 12 ore in noaptea dinaintea testului
dimineaţa şi pe toată durata efectuării testului nu se consumă alimente şi nu se efectuează efort
fizic
încărcarea cu glucoză: 75g gulcoză pulbere se dizolvă în 300 ml apă, glucoza dizolvată se bea în
totalitate,timp de 3-5minute.
recoltarea probelor:se efectuează două determinări glicemice din plasma venoasă recoltată:
- cu 10 minute înainte de încărcare cu glucoză,
- la 2 ore de la încărcarea cu glucoză.
Înainte de a discuta care sunt cauzele diabetului,există mai multe tipuri de diabet zaharat dintre
care cele mai frecvente sunt:
Diabet zaharat tip 1 care apare ca urmare a distrugerii celulelor Beta din pancreas,ceea ce duce la
scăderea totală sau aproape totală a secreţiei de insulină.Acest tip de diabet poate să apară la orice
vârstă,dar este caracteristic la copil şi adultul tânar (sub30 ani).Singurul tratament în prezent este
administrarea insulinei, tratamentul va fi permanent, trebuie instruit cât se poate de rapid,fiind
necesar pentru supravieţuirea persoanei afectate.
Diabet zaharat tip 2 care este caracteristic persoanelor adulte peste 35-40 ani dar poate să apară şi
la tineri,iar mai recent şi la copii,în special la cei cu obezitate.Marea majoritate cu acest tip de diabet
au o greutate crescută totodată asociată cu hipertensiunea arterială si dislipidemia.Acest tip de diabet
evoluează fără simptome pe parcursul mai multor ani, la unele persoane, dar poate fi depistat şi din
timp prin controale periodice ale glicemiei.Tratamentul constă la început în dietă,efort
fizic,medicamente pe cale orală sau injectabile non insulinice.
Diabetul gestaţional este reprezentat de orice grad de intoleranţă la glucoză ce apare în cursul
unei sarcini.Netratat sau tratat incorect creşte riscul de complicaţii ale mamei,cât şi ale fătului.Chiar
dacă după sarcină persoana revine la glicemia normală, ea va rămâne o persoană cu risc crescut de a
dezvolta diabet.
Alte complicaţii de a face diabet zaharat:
boli ale pancreasului (pancreatita cronică, cancer pancreatic);
intervenţii chirurgicale ale pancreasului;
unele boli endocrine ale tiroidei, glandei suprarenale, hipofizei;
9
tratamente cu anumite medicamente, substanţe chimice-insecticide;
unele infecţii virale,
defecte sau boli genetice.
1.3.4.Tratament
Cap.1.4 Hipertensiunea arteriala (HTA) -reprezintă unul din factorii majori de risc
pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Diagnosticul hipertensiunii arteriale se realizează pe baza
măsurării a cel puţin 2 valori tensionale >130/80 mmHg. Stadializarea tensiunii arteriale şi definirea
TA ,,normale”sunt apreciate diferit de către societatea Europeană de hipertensiune /societatea
europeană de cardiologie, privind prevenirea si tratamentul hipertensiunii arteriale. vz.tabelul.
Tabelul 3.
Categorie TA TA diastolică TA sistolică TA diastolică
sistolică
Optima <120mmHg <80mmHg
Normal <130mmHg <85mmHg <120mmHg <80mmHg
Prehipertensiune 120-139mmHg 80-89mmHg
normal-înaltă 139-139mmHg 85-89mmHg
HTA gr1 140-159mmHG 90-99mmHg 140-159mmHg 90-99mmHg
HTAgr.2 160-179mmHg 100-109mmHg >160mmHg >100mmHG
HTA gr..3 >180mmHg >110mmHg
11
HTA secundara sau simptomatica - in care este identificata o cauza ( renala, endocrina, neurlogica
sau vasculara. HTA este in general asimptomatica. Atunci cand apar simptomele , TA a atins valori
foarte ridicate sau a determinat o crestere brusca cee ace reprezinta o urgenta medicala.
1.4.2. Simptome
Simptomele in hipertensiunea arteriala sunt: cefalee, ameteli, acufene si fosfene, greturi, inrosirea
fetei, palpitatii, epistaxis. Diagnosticul de HTA se pune pe examenul clinic si de laborator si EKG.
1.4.3. Complicatii
Complicatiile in HTA sunt:
-infarct miocardic acut , aritmiii , insuficienta cardiac , cardiopatie ischemica , avc,
nefroangioscleroza cu insuficienta renala cronica.
Tratament:
Tratamentul profilactic consta in regim hiposodat, hipolipidic, exercitii fizice regulate, renuntare la
fumat, reducerea greutatii corporale, evitarea deshidratarii, reducerea stresului.
Tratament medicamentos ales de medicul specialist : diuretice, betablocante, tonicardiace,
antiagregante, antihipertensive.
12
CAP. 2. STUDIUL DE CAZ
Pacientul numărul 1:
pacientă de gen feminin, vârstă de 74 ani, din mediul rural, văduvă, ocupaţie-pensionară, mediul
educţional: ciclul primar, Gact- 80kg, Î-1,60m, CA-142cm, IMC-31,25 - obezitate de gradul 1,
activitate fizică moderată.
antecedente personale:
- diabetică de 11 ani, în tratament cu hipoglicemiante orale (siofor, 1000 mgx2-zi; diaprel mr 1cp-zi)
- hipertensivă de 20 ani în tratament cu antihipertensive (atacand 16 mg 1cp-zi, tertenssif sr 1 cp-zi)
antecedente heredocolaterale - părinţii nu se ştiau cu boli cronice
jurnal alimentar: - pacienta este consumatoare de următoarele produse(carne, lapte, ouă, fructe,
legume, mâncare gătită)
analize de laborator: (glicemie-101mg-dl; colesterol T-78mg-dl; trigliceride-132mg-dl; creatinină-
1,1mg-dl; acid uric-4,2mg-dl; uree-23mg-dl; TGO-16UI/L; TGP-18UI/L; Hb-13,9%, HbA1c-7,8% -
denotă un dezechilibru glucidic; TA=130/75mmHg; AV=74b/min).
13
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 1 (IMC=31,25), şi dezechilibrul metabolic.
Metoda metoprolitană
GI= [ 50+0,75 x( I-150) +(V-20/4]x0,9-femei
GI=[50+0,75x10+54/4)]x0,9-femei
GI=(50+0,7+13,5)x0,9
GI=71x0,9=63,9 greutatea ideală
GI=63,9X30(activitate fizică moderată)=1900kcal pe zi
Impărţirea meselor
Glucide 1900x50%=950/4=237 glucide/zi
Proteine 1900x15%=285/4=72g proteine/zi
Lipide 1900x30%=570/9=63 lipide/zi
3 mese principale dimineaţa=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 2:
pacient în vârstă de 73 ani, gen masculin, din mediul rural, căsătorit, ocupaţie-pensionar, mediul
educaţional ciclul primar, Gact=105 kg,Î=1,73cm, CA=150 cm; IMC=34,29 - obezitate de gradul 1,
activitate fizică moderată;
antecedente personale:
- hipertensiv în tratament cu antihipertensive (prestarium 10 mg 1cp-zi; indapamid1,5 1cp-zi)
- diabetic în tratament cu hipoglicemiante orale (metformin 1000 mg 2 cp-zi; januvia 1 cp –zi)
antecedente heredocolaterale:tatal hipertensiv;
jurnalul alimentar: consumator de carne, ouă, telemea, legume, fructe, iaurt, obişnuieşte masă
bogată după ora 20.
analize de laborator: (glicemie=180 mg-dl; colesterol T=120mg-dl; trigliceride=98mg-dl;
creatinină=1,2mg-dl; uree=20mg; acid uric=4,3mg-dl; TGO=16UI/L; TGP=18UI/L; Hb=14,5%;
HbA1C=8,7% - denotă un dezechilibru metabolic); TA=120/70mmHg; AV=68b/min).
Concluzii: pacientul prezintă în urma analizelor de labolator diabet zaharat, obezitate gr.1
Greutatea ideală calcul (metoda metropolitană)
GI=80,5 ; Kcal=80,5x30(activitate fizică moderată) =2415 pe zi
Impărţirea meselor pe zi: glucide=127,5%;proteine=362,25%; lipide=724,5%
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 3:
14
pacientă gen feminin în vârstă de 44 ani, mediul-urban, căsătorită, nivel educaţional- studii
superioare, ocupaţia-profesoară, Gact=102kg, Î=1,64 cm, CA=124cm; IMC=37,92(Obezitate gradul
2), activitate fizică moderată;
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
antecedene heredo-colaterale: părinţi hipertensivi;
jurnalul alimentar: consumatoare de lactate, fructe, covrigei, dulciuri, carne, ronţăit la televizor.
analize de laborator: (glicemie = 98mg-dl; colesterol T =130 mg-dl; trigliceride =110 mg-dl;
creatinină= 0,61 mg-gl; acid uric =4,5 mg –dl; uree=22 mg-dl; TGO-14 UI-L;TGP= 16 UI-L; Hb=
13,4%; HbA1c= 5,10%; TA=110/60mmHg; AV=60b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 2
Greutatea ideala calcul (metoda metropolitană):
GI=59,85 ; Kcal=80,5x30(activitate fizică moderată) =1795,5
Impărţirea meselor pe zi: glucide=879,75%; proteine=269,325% lipide=538,65%3 mese principale
dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 4:
pacient gen feminin, în vârstă de 54 ani, mediul rural, căsătorită, nivel educaţional - studii medii;
ocupaţia-farmacist, Gact=95kg; Î=1,62cm; CA=125cm; IMC=36,2 - obezitate gradul 2, activitate
fizică moderată;
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
antecedente heredocolaterale: mama diabetică; tata hipertensiv, obezitate;
jurnal alimentar: mănâncă orice mâncare, nu ţine cont de nimic;
analize laborator: (glicemie=98 mg-dl; colesterol T =112mg-dl; trigliceride= 77mg-dl;
creatinină=1,2mg-dl; acid uric=3,2mg-dl; uree =32mg-dl; TGO=18 UI-L; TGP=16UI-L; Hb=13,2%;
HbA1C=5,6%; TA=120/60mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate gradul 2
GI=60,75 ;Kcal=60,75x30 (activitate fizică moderată)=1822,5 pe zi
Împărţirea meselor: glucide=911,25 pe zi; proteine=367,875 pe zi; lipide=546,75 pe zi
3 mese principale dimineaţă=25%; prânz=40% cină=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 5:
15
pacient în vârstă de 63 ani, gen masculin, mediul urban, căsătorit, nivel educaţional:-studii medii;
ocupaţia-pensionar, Gact=125kg; Î=1,78cm; CA=110 cm; IMC=39,45 - obezitate gradul 2, activitate
fizică moderată;
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
antecedente heredocolaterale: ambii părinţi cu diabet zaharat
jurnal alimentar: consumă alcool-bere, mâncare fast-food, fructe;
analize de laborator: (glicemie= 110mg/dl; colesterol T =125 mg/dl; trigliceride =178mg/dl;
creatinină= 1,1mg/dl; acid uric =4,3mg/dl; uree=22mg/dl; TGO=18UI/L; TGP=16 UI/L; Hb=14%,
HbA1C=5,4%; TA=130/68mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacientul prezintă obezitate gradul 2
GI=81,75; kcal=2452,5-zi
Împărţirea meselor pe zi:glucide=1226,25%; proteine=367,875%; lipide=735,75%
-3 mese principale: dimineaţă 25%; prânz 40%; cina 15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 6:
pacient gen feminin,în vârstă de 48 ani,mediul –rural, căsătorită,nivel educaţional-liceu, ocupaţia-
vânzătoare, Gact=95kg; Î=1,65cm, CA=100cm, IMC=34,89 - obezitate gradul 2, activitate fizică
moderată
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
antecedente heredocolaterale: ambii părinţi cu HTA
jurnal alimentar: consumatoare de carne,lapte, dulciuri,cafea,fructe,legume.
analize de laborator: (glicemie=80 mg/dl; colesterol T=110mg/dl; trigliceride=120 mg /dl;
creatinină=1,2mg/dl; acid uric=3,3mg/dl; uree=30mg/dl; TGO=11UI/L; TGP=14UI/L; Hb=12%;
HbA1C=4,9%; TA=120/65mmHg; AV=60b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate de gradul 2
GI=61,425; Kcal=1842,75 pe zi
Împărţirea meselor: glucide=921,375%; proteine=246,4125%; lipide=552,825%
-3 mese principale:dimineaţă=25%;prânz=40%;cina=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 7:
16
pacientă gen -feminin, în vârstă de 42 ani, mediul -urban, căsătorită, nivel educaţional- studii
superioare, ocupaţia-contabilă, Gact=85kg; Î=1,60cm, CA=100cm; IMC=29,72 - supraponderală,
activitate fizică moderată,
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice
antecedente heredocolaterale: părinţii nu se ştiau cu boli cronice
jurnal alimentar: consumatoare de: cafea, lactate, dulciuri, mâncare gătită, fructe foarte multe
seara.
analize de laborator: (glicemie=78mg/dl; colesterol T=170 mg/dl; trigliceride=120mg/dl;
creatinina=0,60mg/dl; acid uric=4,3 mg/dl; uree=23mg/dl; TGO=13UI/L; TGP=11UI/L; Hb=12%;
HbA1c=5,5%; TA=120/65mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta este supraponderală.
GI=56,7 Kcal=1842,75 pe zi
Împărţirea meselor:glucide=850,5%;proteine=255,15%; lipide=510,3%
-3 mese principale:dimineaţă=25%;prânz=40%;cina=15%; 2 gustări 10%
Pacientul numărul 8:
pacientă în vârstă de 50 ani, gen-feminin, mediul-rural, căsătorită, nivel educaţional-studii medii,
ocupaţie-educatoare, Gact=100kg; Î=1,70cm; CA=100cm; IMC=34,60 - obezitate gradul 1, activitate
fizică moderată;
antecedente personale: nu se ştie cu boli cronice;
antecedente heredocolaterale: ambii părinţi supraponderali
jurnal alimentar: consumatoare de lactate, telemea, legume, carne, fructe;
analize de laborator: (glicemie=85mg/dl; colesterol T=112mg/dl; trigliceride=87mg/dl;
creatinina=0,50 mg/dl; acid uric=3,5mg/dl; uree=22mg/dl; TGO=14UI/L; TGP=11UI/L;
Hb=130mg/dl; HbA1C=4,5%; TA=110/60mmHg; AV=65b/min).
Concluzii: pacienta prezintă obezitate de gradul 1
GI=55,25 Kcal=1957,5 pe zi
Împărţirea meselor:glucide=978,75%;proteine=293,625%lipide=587,25%
-3 mese principale:dimineaţă=25%; prânz=40%; cina=15%; 2 gustări 10%
17
CAP. 3. REZULTATE ŞI DISCUŢII
18
caloric prin metoda metropolitană şi activitatea fizică, împărţirea meselor principale (glucide, lipide,
proteine).Pentru reducerea greutăţii se recomandă scăderea caloriilor.
La vizita numărului 2 pacienţii au primit materiale şi metode referitoare la alimentaţia
sănătoasă cum ar fi: ce înseamnă glucide, lipide, proteine, piramida alimentară, ce înseamnă o porţie,
cum să citim reţeta nutiţională, orarul meselor, alimente permise, interize, alimente care trebuiesc
cântărite. Pacienţii supraponderali şi de gradul 1si 2 au primit modele de regimuri alimentare inclusiv
un exemplu regim alimentar de 1200-1400 kcal în 5 mese pe zi pentru o săptămână, iar pentru
pacienţii numărul 1 şi 2 cu diabet zaharat şi HTA (antecedente personale) am făcut un exemplu de
regim alimentar cu 160 g HC în 5 mese pe zi pentru o zi şi recomandările medicului nutriţionist,
cardiolog, conform schemei de tratament. Se recomandă reevaluarea analizelor de laborator unde au
fost modificate(HbA1c). Activitatea fizică moderată timp de 30 min în fiecare zi.
Pacienţii numărul 1 şi 2 cu diabet zaharat şi HTA au avut o scădere la analiza de laborator a
HbA1C=6,5% în colaborare cu medicul nutriţionist au rămas cu un singur medicament de
hipoglicemiant în loc de două şi o scădere în greutate o jumătate de kg pe săptămână.
19
10.Îndulciţi ceaiul, cafeaua compotul, limonada sau alt suc de fructe cu îndulcitori-nu se depăşeşte
mai mult de 4-5 tablete pe zi
11.Reduceţi consumul de sare la aproximativ 5g pe zi sau 1 linguriţă rasă pe zi.
12.Nu consumaţi alcool stimulează pofta de mâncare
13 Faceţi câte o plimbare după mesele principale.
Alimente permise
-100 g carne:pasăre fără pieliţă----(pui, găină, curcan; vită vacă, viţel; vânat iepure, căprioară);peşte
slab(şalău, ştiucă,stravid, cod, păstrăv, plătică).
-100g brânză de vaci slabă, caş, urdă sau 2 albuşuri de ou fierte tari
-250 ml lapte: dulce cu 1,8g%grăsime şi smântânit; lapte bătut; iaurt slab
-75 g pâine graham, integrală, neagră sau 300g mămăliguţă pripită
-400g legume cu 5% glucide: --fasole verde,praz,gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac,roşii,
castraveţi, salată verde, ardei, ridichi, vinete, andive, ciuperci, bame, sparanghel, urzici, ştevie ,
lobodă, untişor, păpădie.
-100g legume cu 10%glucide: ceapă, morcov, ţelină, rădăcină pătrunjel, sfeclă roşie
-100g legume cu 20%glucide cântărite fierte: cartofi, fasole uscată boabe, mazăre boabe sau 100g
orez, griş, paste făinoase cântărite fierte.
-300g fructe cu 10% glucide:mere creţeşti, mere domneşti, pere, portocale, kiwi, mandarine, gutui,
căpşuni, vişine, cireşe de mai, fragi,zmeură, afine, coacăze, piersici sau 600g pepene roşu-galben sau
500g grapefruit.
-10g unt
-20 ml ulei vegetal sau margarină vegetală
Condimente aromate: pătrunjel, mărar, leuştean, tarhon, dafin, cimbru, scorţişoară, vanilie
-lichide: apă minerală, sifon, ceai de plante, cafea, ness îndulcite cu zaharină, suc natural de fructe
permise, suc natural de legume permise, Coca-Cola lights, Pepsi Max.
23
CAP. 5. CONCLUZII
24
Bibliografie:
26