EVALUAREA STATUSULUI

NUTRITIONAL

Abdelaziz Elamin, MD, PhD, FRCPCH

College of Medicine
Sultan Qaboos University, Oman
OBIECTIVE DE INVATARE

La sfarsitul acestui curs veti

cunoaste:
Diferite metode de evaluare a
statusului nutritional
Tehnici antropometrice de baza,
aplicatii si valori de referinta
 INTRODUCERE
Statusul nutritional al uni individ este
adesea rezultatul mai multor factori
intrinseci.
Este influentat de aportul alimentar,
cantitate si calitate, si sanatatea
fizica.
Spectrul statusului nutritional
variaza de la obezitate la malnutritie
severa.
 De ce evaluam statusul
nutritional?
Scopul evaluarii starii de nutritie este:

Identificarea indivizilor sau a grupurilor

populationale cu risc de malnutritie

Identificarea indivizilor sau a grupurilor

populationale care sufera de malnutritie
 De ce evaluam statusul
nutritional? 2
Dezvoltarea unor programe de
sanatate adaptate nevoilor societatii
(care sunt definite prin evaluare)

Aprecierea eficacitatii programelor

nutritionale in curs
Metode de evaluare a statusului
nutritional
Nutritia este evaluata prin doua
tipuri de metode: directe si indirecte.
Metodele directe privesc individul si
folosesc criterii obiective, in timp ce
metodele indirecte se refera la indicii
sanatatii comunitatii care reflecta
influentele nutritionale.
Metodele directe de evaluare a
statusului nutritional
Sunt rezumate ca ABCD
 Antropometrie
 Biochemie, methode de laborator
 Clinic (metode clinice)
 Dieta (evaluarea aportului
alimentar)
Metode indirecte de evaluare a
statusului nutritional
Includ trei categorii:
Variabile ecologice inclusiv productia
de vegetale
Factori economici precum venitul pe
cap de locuitor, densitatea
pupulationala si obiceiurile sociale
Statistici privind starea de sanatate,
in special mortalitatea copiilor cu
varsta sub 5 ani si indexul de
fertilitate
 EVALUAREA CLINICA
Este esentiala in supravegherea
nutritionala
Este cea mai simpla si cea mai practica
metoda de urmarire a statusului
nutritional al uni grup de indivizi
Foloseste o serie de semne fizice
(specifice si nespecifice), despre care
se stie ca sunt asociate cu malnutritia si
deficitul de vitamine si micronutrienti.
 EVALUAREA CLINICA/2
Trebuie obtinut un istoric nutritional
cat mai exact
Examenul clinic general, cu atentie
deosebita la par, unghiurile gurii,
gingii, unghii, piele, ochi, limba,
muschi, oase si glanda tiroida
Detectarea unor semne relevante
ajuta in stabilirea diagnosticului
nutritional
 EVALUAREA CLINICA/3
 Avantaje
 Rapid si usor de realizat
 Necostisitoare
 Non-invaziva
 LIMITARI
 Nu sunt detectate cazurile
incipiente
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
PAR
Rar si subtire Deficit de proteine, zinc si
biotina (vitamina H)

Cade usor Deficit de proteine

Cret Deficit de vitamine A si C

Incalcit
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
GURA
Glosita Riboflavina, niacina, acid
folic, B12 , proteine.

Gingii care sangereaza Vit. C, A, K, acid folic si

niacina
Stomatita Vic B 2, B6 si niacina
angulara,cheiloza si fisuri
linguale
Leucoplazia Vit. A, B12, B-complex, acid
folic & niacina
Inflamatii bucale si Vit B12, B6, C, niacina, acid
linguale folic acid si fier
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
OCHI
Cecitate nocturna, Deficit de vitamina A
exoftalmie

Fotofobie, Deficit de vitamina

Inflamatie B2 si vitamina A
conjunctivala
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
UNGHII

CONCAVE Deficit de fier

LINII Deficit de proteine

TRANSVERSE
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
PIELE
Paloare Acid folic, fier, B12
Hiperkeratoza Vitamina B si Vitamina
foliculara C
Dermatita PEM, Vit B2, A, zinc si
exfoliativa niacina
Pigmentare, Niacina si PEM
descuamare
Invinetire, purpura Vit K ,Vit C si acid folic
 Semne clinice ale deficientei
nutritionale
Glanda tiroida
 In zonele de munte
si cele indepartate
de mare, gusa este
un semn specific
pentru carenta de
iod.
 Semne ale deficientei nutritionale

Oase si articulatii
 Detectarea
semnelor de
carenta in vitamina
D (Rahitism) &
vitamina C
(Scorbut)
 Metode antropometrice
Antropometria reprezinta masurarea
inaltimii, greutatii corporale si a
proportiilor.
Este o componenta esentiala a examenului
clinic in cazul sugarilor, copiilor si a
femeilor insarcinate.
Este utilizata pentru evaluarea supra- si
subnutritiei.
Valorile masurate reflecta statusul
nutritional prezent si nu face diferenta intre
modificarile acute sau cronice.
 Alte masuratori antropometrice

 Circumferinta treimii mijlocii a bratului

 Grosimea pliului cutanat
 Perimetrul cranian
 Raport cap/torace
 Raport sold/talie
 Antropometria la copii
Masurarea exacta a greutatii si taliei
este esentiala, deoarece rezultatul este
folosit pentru evaluarea dezvoltarii
fizice a copilului.
Pentru supravegherea cresterii, datele
sunt reprezentate grafic pe diagrame de
crestere pe o perioada de timp
suficienta pentru a calcula ritmul de
crestere, care este comparat cu
standardele internationale.
Diagrama pentru monitorizarea
cresterii
Percentile chart
Antropometria pentru adulti

Inaltime:
Subectul sta drept, descaltat,
aproape de taliometru. Se
coboara cursorul taliometrului
pana atinge capul bolnavului si
se citeste inaltimea.
 Masurarea greutatii
Se foloseste un cantar electronic,
calibrat cu regularitate, sau un cantar
mecanic.

Pacientul se cantareste imbracat in

haine subtiri, fara pantofi.

Se noteaza si sutele de grame.

 Indici nutritionali la adulti
 Standardul international pentru evaluarea
dezvoltarii adultilor este indicele de masa
corporala (IMC).

 IMC-ul se calculeaza prin urmatoarea

formula: IMC = Greutate (kg)/ Inaltime (m²)

 Cercetarile arata ca IMC-ul crescut

(Obezitate) se asociaza cu diabet zaharat tip
II si risc crescut de boli cardio-vasculare.
 IMC (Interpretare rezultat)

 IMC < 18.5 = Subponderal

 IMC 18.5-24.9 = Greutate normala
 IMC 25-29,9 = Supraponderal
 IMC 30-34,9 = Obezitate grad I
 IMC 35-39,9 = Obezitate grad II
 IMC >40 = Obezitate morbida
 Raport talie/sold
 Perimetrul
abdominal se
masoara la nivelul ombilicului.

 Pacientul sta in picioare, cu

muschii abdominali relaxati,
mainile pe langa corp si
picioarele apropiate.
Masuratoarea se realizeaza la
sfarsitul unui expir normal.
 Perimetrul abdominal
Perimetrul abdominal ajuta predictia asupra
mortalitatii mai bine decat oricare alta
masuratoare antropometrica
S-a stabilit ca doar masurarea perimetrului
abdominal poate fi suficienta pentru
evaluarea obezitatii si au fost identificate 2
niveluri de risc
Barbati Femei
NIVEL 1 > 94cm > 80cm
NIVEL2 > 102cm > 88cm
Perimetrul abdominal/2
Nivelul 1 reprezinta perimetrul
abdominal maxim acceptat pentru
adulti si nu trebuie depasit.

Nivelul 2 denota obezitatea si

necesita instituirea unor masuri
pentru reducerea riscului de diabet
zaharat tip II si complicatii cardio-
vasculare.
 Circumferinta soldului
Se masoara partea cea mai lata a
soldurilor pacientului.
Masuratorile se realizeaza cu ajutorul unei
benzi flexibile, neelastice, in contact cu
pielea, dar fara presarea tesuturilor moi.
 Interpretarea raportului
talie/sold (RTS)
Risc crescut RTS= >0.80 pentru femei &
>0.95 pentru barbati ex. masura taliei
>80% din masura soldului pentru femei si
>95% pentru barbati indica obezitate
centrala si este asociata cu risc crescut de
diabet si boli cardio-vasculare.

Un RTS sub aceste valori este asociat cu

risc scazut.
 AVANTAJELE ANTROPOMETRIEI
 Obiective cu specificitate si sensibilitate
crescuta
 Masoara numeroase variabile cu specificitate
nutritionala (inaltime, greutate,
circumferinta treime mijlocie brat, perimetru
cranian, grosimea pliului cutanat, raport
talie/sold & IMC).
 Citirea este numerica si notabila pe diagrame
de crestere
 Masuratorile sunt reproductibile.
 Necostisitoare si usor de efectuat
 Limitele antropometriei
Erori de masurare.

Diagnostic nutritional limitat.

Probleme cu valorile standard de

referinta, ex valori locale versus
internationale.

Valoriconsiderate anormale
eliminate din statistici.
 Evaluarea dietei
 Aportul nutritional al indivizilor este
evaluat prin cinci metode diferite:
 Evidenta alimentatie pe 24 ore
 Chestionare privind frecventa aportului
alimentar
 Istoric alimentar din perioada copilariei
 Tehnica jurnalului alimentar
 Observarea consumului de alimente
Evidenta alimentatiei pe 24
ore
Un intervievator antrenat cere
pacientului sa enunte toate
alimentele si bauturile consumate in
ultimele 24 de ore.
Este rapid, usor si solicita memoria
de scurta durata, dar poate sa nu fie
reprezentativa pentru aportul
obisnuit al pacientului.
Chestionare privind frecventa
aportului alimentar
In aceasta metoda, pacientul primeste
o lista cu aproximativ 100 alimente in
legatura cu care trebuie sa mentioneze
aportul (frecventa si cantitatea) pe zi,
pe saptamana si pe luna.

Necostisitor, mai reprezentativ si usor

de folosit.
 Chestionare aport alimentar/2

Limite:
 chestionare lungi

 erori in estimarea cantitatilor

 necesita updatarea cu noi produse

alimentare comerciale pentru a tine
pasul cu schimbarea obiceiurilor
alimentare
 Istoricul alimentar
Este o metoda potrivita pentru evaluarea
statusului nutritional.
Informatiile trebuie culese de un
intervievator cu experienta.
Detaliile privind aportul zilnic, cantitati,
frecventa si timp sunt absolut necesare.
Este importanta verificarea incrucisata a
datelor pentru stabilirea veridicitatii.
 Jurnalul alimentar
Aportul alimentar(tipuri si cantitati)
trebuie consemnat de pacient in
timpul consumului.

Colectarea datelor se intinde pe o

perioada de timp cuprinsa intre 1-7
zile.

Dificil de mentinut pe termen lung.

 Observarea consumului
alimentar
 Cea mai neobisnuita metoda in practica clinica,
dar este recomandata in scopul cercetarii.

 Mancarea primita de pacient este cantarita si

continutul este calculat cu exactitate.

 Metoda are acuratete mare, dar este

costisitoare, necesita timp si efort.
 Interpretarea datelor
1. Metoda calitativa
 Foloseste piramida alimentara si metoda
grupurilor de alimente de baza.

 Nutrientii sunt impartiti in 5 grupe

(grasimi & uleiuri, paine & cereale,
produse lactate, carne-peste-pasare,
legume & fructe).

 Determina numarul de portii din fiecare

grup si le compara cu minimul necesar.
 Interpretarea datelor/2
2. Metoda cantitativa
 Cantitatea de energie si nutrienti specifici din
fiecare aliment consumat poate fi calculata prin
folosirea unor tabele, fiind apoi comparata cu
aportul zilnic recomandat.
 Evaluarea prin aceasta metoda este costisitoare
si necesita timp daca prelucrarea electronica a
datelor nu este posibila.
 Investigatii de laborator
initiale
Evaluarea valorii hemoglobinei este
cel mai important test, fiind un index
folositor al starii de nutritie. Pe langa
anemie, ofera informatii asupra
proteinelor si oligoelementelor.
Examenul materiilor fecale pentru
oua si/sau paraziti intestinali.
Examenul urinei pentru albumina,
glucozurie si hematurie.
Teste de laborator specifice
Masurarea nutrientilor din fluidele
corporale (ex. fier seric, iod urinar,
vitamina D)
Detectarea unor cantitati anormale
de metaboliti in urina (ex. creatinina
urinara/raport hydroxyprolina)
Analiza parului, unghiilor si pielii
pentru micrinutrienti.
Avantajele metodelor biochimice
Sunt utile in detectarea precoce a
modificarilor metabolice si nutritionale
inainte de aparitia semnelor clinice.
Sunt precise si reproductibile.
Utile pentru validarea unor date
obtinute prin metode dietetice (ex.
compararea aportului de sare cu
excretia urinara pe 24 de ore).
 Limitele metodelor biochimice

Necesita timp

Sunt costisitoare

Nu sunt aplicabile pe scara larga

Necesita personal antrenat si

facilitati