Program de intervenție comportamentală pentru creșterea consumului zilnic de fructe și

legume

1. Cadrul teoretic

Modelul transteoretic al schimbării a fost elaborat de Prochaska și Diclemente. Modelul

folosește dimensiunea temporală pentru a integra procese și principiile schimbării utilizate
de teoriile schimbării comportamentale, de unde și numele transteoretic. Lucrând în context
terapeutic cu o serie de persoane dependente de nicotină (țigări), Prochaska şi DiClemente au
putut observa cum aceste persoane au parcurs o serie de etape destul de bine evidențiate până
ce au reșit să se elibereze de dependența de țigări. Etapele au fost suficient de bine conturate
astfel încât să fie delimitate clar prin caracterisiticile specifice pe care le avea fiecare dintre
ele (Prochaska și Velicer, 1997). Modelul transteoretic separă schimbarea comportamentală
în 5 stadii discrete, care sunt definite în termenii comportamentului anterior al persoanei și
planurile ei de viitor. În stadiul de precontemplare persoana nu are intenția de a se schimba
în viitorul apropiat. Persoanele aflate în acest stadiu nu au informații despre consecințele
comportamentului lor asupra sănătății, nu dețin informații complete sau corecte cu privire la
problemă sau au eșuat în tentativele lor anterioare de a se schimba. Indiferent de motiv, aceste
persoane sunt descrise ca fiind nemotivate și rezistente la schimbare (Prochaska și Velicer,
1997 , Weinstein, Rothman și Sutton 1998). Dacă ne referim la schimbarea regimului
alimentar prin creșterea consumului de fructe și legume, persoana nu consideră că dieta sa
zilnică este dezechilibrată și nu consideră că are nevoie să facă moficări. De cele mai multe
ori, această atitudine se datorează neconștientizării problemei sau informațiilor greșite sau
insuficiente pe care persoana le deține despre problema respectivă. Referindu-ne în continuare
la regimul alimentar, persoana este posibil să nu dețină informații privind necesarul
nutrițional zilnic pentru o persoană de genul, vârsta sau greutatea sau o altă posibilă explicație
se referă la lipsa de informații privind riscurile pentru sănătate pe care o dietă nesănătoasă,
bogată în grăsimi și glucide, le poate avea ( creșterea riscului de boli cardiovasculare,
creșterea riscului de a dezvolta cancer, diabet de gradul 2 și altele).
Analizarea perspectivei de schimbare în viitorul apropiat (următoarele 6 luni) plasează
persoana în stadiul contemplării. Persoanele care se află în acest stadiu sunt mai conștiente
de avantajele schimbării, dar sunt foarte conștienți și de dezavantajele acesteia. Balanța dintre
costurile și beneficiile schimbării poate provoca ambivalențe puternice care să blochze
persoana în acest stadiu pentru o perioadă lungă de timp. Acest fenomen este descris adesea
ca o contemplare cronică sau o procrastinare a schimbării. Pentru a progresa, persoana are
nevoie să creadă în autoeficacitatea ei în a-și schimba comortamentul (Prochaska și Velicer,
1997 , Weinstein, Rothman și Sutton 1998).. Persoana se gândește să își schimbe regimul
alimentar prin creșterea aportului de fructe și legume și scăderea consumului de alimente
bogate în grăsimi sau zahăr în următoarele 6 luni.
Stadiul de pregătire presupune faptul că persoana plănuiește să își schimbe comportamentul
în următoarea lună și , mai mult decât atât, raportează cel puțin o încercare eșuată de a-și
modifica comportamentul (încercarea de a elimina temporar din dietă alimentele bogate în
grăsimi sau a renunța la consumul de dulciuri, alimente fast-food etc.). În stadiul de acțiune
persoana reușeste cu succes să își schimbe comportamentul, pe o perioadă care poate varia de
la 1 zi la 6 luni. După o perioadă de 6 luni de susținere a schimbării comportamentale,
persoana se află în stadiul de menținere. În ultimele stadii, ce mai mare provocare este aceea
de a rezista tentațiilor. Emoțiile negative, evenimente stresante sau care favorizează apariția
comportamentului pot constitui momente de regres la comportamentele anterioare. Recăderile
sunt un moment frecvent în procesul schimbării, însă vestea bună este că, de cele mai multe
ori,persoanele regresează la stadiile de contemplare și plănuire (Prochaska și Velicer, 1997 ,
Weinstein, Rothman și Sutton 1998).
În modelul transteoretic schimbarea este văzută ca un proces care evoluează spre trecerea în
etapa următoare, dar poate presupune și involuția la o etapă anterioară. În parcurgerea
etapelor necesare schimbării persoana deține o serie de factori de protecție, care o motivează
și susțin în schimbare (percepția autoeficacității , suportul social, credințele privind efectele
negative ale comportamentului și altele), dar tentatia, demoralizarea, care descurajează
persoana în demersul ei (Prochaska și Velicer, 1997 , Weinstein, Rothman și Sutton 1998).
Înregistrări privind comportamentele alimentare, ocazionate de Programul Național de
Evaluare a Stării de Sănătate (PNESS) și studii asupra paternului nutriţional în România în
ultimii ani, relevă un consum redus de fructe, legume și peşte, un consum normal de cereale,
dar bazat pe cereale rafinate cu adaosuri de grăsimi solide și zahăr, un consum de alimente
proteice adecvat cantitativ dar de slabă calitate nutritivă, un consum uşor sub necesităţi de
produse lactate. Alimentaţia nesănătoasă combinată cu inactivitatea fizică creşte semnificativ
riscul de boli cronice netransmisibile la adulți: în special boli cardiovasculare, cancer,
hipertensiune arteriala, obezitate și diabet zaharat de tip 2.

Modificarea comportamentului alimentar ajută la prevenirea și tratarea unei diversităţi de boli

şi condiţii cronice, iar consilierea nutrițională poate reduce costurile tratamentului.Campbell
și colaboratorii (1994) au realizat un studiu privind efectul intervențiilor personalizate asupra
modificării comportamentului alimentar în sensul scăderii consumului de alimente bogate în
grăsimi și creșterea consumului de fructe și legume. Ei au evaluat comportamentul alimentar
inițial al participanților, genul, vârsta, starea de sănătate și stadiul schimbării în care se aflau.
O parte din participanți au primit un raport personalizat ce cuprindea informații cu privire la
necesarul caloric zilnic în fucție de vârsta, genul și greutatea corporală, infomații cu privire la
riscurile curente pentru sănătate și recomandări adaptate stadiului schimbării în care se aflau.
Participanții din grupul intervenție generală au primit o brosură cu informații generale despre
necesarul caloric zilnic, riscuri pentru sănătate ale unei alimentații nesănătoase și o serie de
sfaturi și recomandări generale. Participanții din grupul de control nu au primit nici o
intervenție. Rezultatele au indicat faptul că participanții din grupul de control au redus
semnificativ mai mult consumul de grăsimi comparativ cu persoanele din grupul de
intervenție generală. Cu toate acestea consumul de fructe și legume nu a crescut în nici unul
dintre grupuri. Alte studii au arătat că intervențiile de modificare a comportaentului alimentar
care adresează nevoile și obstacolele particulare cu care se confrunta persoana au un efect
semnificativ mai mare comparativ cu campaniile care furnizează informații generale privind o
alimentație sănătoasă. Aceste efect este moderat de variabile precum tipul comportamentului
investigat, variabilele socio-demografice ale participanților, durata follow-up-ului și numărul
de intervenții (Noar, Benac și Harris, 2007 ). Eforturile de integrare a strategiilor bazate pe
comportament cu marketingul social, rețelele sociale și / sau controlul comportamental bazat
pe tehnologie ar trebui urmărite mai mult pentru a crește consumul de fructe / legume în
populație. Studiul realizat de Mummah și colaboratorii a demonstrat că utilizarea unei
aplicații pe smartphone poate conduce la o creștere semnificativă a consumului de fructe și
legume.

Scopul programului

Scopul programului de intervenție este acela de a modifica comportamentul alimentar al

participanților prin creșterea consumului de fructe și legume și scăderea consumului de
grăsimi.

Grup țintă

Programul se adresează adulților cu vârste peste 18 ani, din România, posesoare a unui telefon
mobil cu acces la internet.

Strategii de schimbare

Măsurare a schimbării
Follow-up

Bibliografie

Campbell, M. K., DeVellis, B. M., Strecher, V. J., Ammerman, A. S., DeVellis, R. F.,
Improving dietary behavior: The effectiveness of tailored messages in primary care
settings. American Journal of Public Health, 84(5), 783-787.

Mummah, S., Robinson, T., Mathur, M., Farzinkhou, S., Sutton, S. and Christopher D.
G.(2017) Effect of a mobile app intervention on vegetable consumption in overweight adults:
a randomized controlled trial. International Journal of Behavioral Nutrition and Physical
Activity . 14:125-135.
Noar, S. M., Benac, C. N. and Harris, M. S. , (2007) .Does Tailoring Matter? Meta-Analytic
Review of Tailored Print Health Behavior Change Interventions. Psychological Bulletin, Vol.
133, No. 4, 673–693

Prochaska, J. O., Velicer, W. F. (1997). The Transtheoretical Model of behavior change.

American Journal of Health Promotion 12(1):38-48.

Weinstein, N. D.,Rothman, A. J.,Sutton, S. R., (1998) Stage theories of health behavior:

Conceptual and methodological issues. Health Psychology, Vol 17(3), 290-299