December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

1. INTRODUCERE: a) Problema: es te o discrepanta intre o s tare prezenta (ce s tim) si o stare-scop (ce vrem sa s ti m). Neces i ta o
a borare ri guroasa printr-o a naliza comprehensiva a literaturii de speciali ta te. Trebui e fa cuta di s ti ncti a di ntre cercetare s i servicii.

b) Obiectivele: corespund starii finale definite in cadrul problemei si trebuie sa fie clar precizate. Di ntr-o teorie,
crea te pe baza unor date de observatie (demers i nductiv), s unt deriva te ipoteze verificabil e (deme rs deducti v), ca re pot fi puse i n corespondenta cu alte da te de obs erva ti e (demers i nducti v) cul es e i n ti mpul cerceta ri i . Cercetare empirica: da tele sunt culese in cursul cercetarii pornind direct de la obiectivul cercetarii, fara a a vea o teorie s au o ipoteza cl ara; teoriile vor fi construite inductive porni nd di rect de l a obi ecti vul cerceta ri i . Cercetarea non-empirica: pri ntr-un demers inductiv a ceasta vi zeaza: a ) constructia modelelor/teoriil or des criptive, predictive si/sau explicative; b) s umarizarea s i s i s tema ti za rea cunoa s teri i . Concl uzi i l e formul ate sunt argumentate mai ales i nducti v, da r nu dubl u i nducti v, ceea ce l e da o ri goa re ma i s ca zuta i n compa ra ti e cu cerceta ri l e empi ri ce.

c) Ipoteze: porni nd de la teoriile existente sumarizate i n problema, se formuleaza diverse i poteze de cercetare,
a di ca predictii deriva te deductiv dintr-o teorie ce urmeaza a fi verificata prin confrunta rea cu da tel e cul es e i n ti mpul cerceta ri i , da te expri ma te pri n propozi ti i de obs erva ti e. Ipoteza statistica fundamentala es te ipoteza nula ca re presupune ca efectele anti ci pa te de ipotezele cercetarii l a nivelul populatiei s tudiate nu exista; s e numeste nula deoarece vi zea za a nul a rea i potezei cerceta ri i . Da ca i poteza nula este respinsa, s e poate a fi rma ca exi s ta efecte l a ni vel ul popul a ti ei i nterpreta te pri n pri s ma i potezelor cercetarii, iar daca aceasta nu este respinsa, nu exista efecte scontate l a nivelul popul a ti ei fa pt ce va i nva lida ipoteza cercetarii. Ambele i poteze (statistica si de cercetare) s e refera l a popul a ti e, nu l a es a ni onul s tudiat. Relatia dintre cele doua devine releva ntata doar i n momentul i n care dorim s a generalizam rezultatele de l a ni vel ul es a nti oa nel or s tudi a te l a ni vel ul popul a ti ei di n ca re a ces tea a u fos t extra s e. Orientari pentru formularea ipotezelor: trebui e forma te i n termeni teoretici, nu i n ma s ura tori l e a ces tora ; trebui e formulate astfel i ncat sa poate fi testate prin verificabilitate (confruntarea cu propozitii de obs erva ti e); s a fi e ca t ma i precise (uni di recti ona l e s a u bi di recti ona l e); s a fi e ca t ma i simple; diferite de ipoteza nula.

2. METODA: tota l itatea componentelor si relatiilor dintre ele care pot duce la a tingerea obiectivelor si/s a u l a tes ta rea
i potezelor [subiectii/obiectul studiat: l otul s tudiat trebui e des cri s s ub a s pectul ca ra cteri s ti ci l or demogra fi ce s i cel or rel eva nte pentru obi ecti vel e s i /s a u i potezel e s tudi ul ui ]

Alegerea unui esantion reprezentativ din populatia studiata Precizare criteria includere si excludere Randomizarea subiectiilor Analiza puterii statistice

3. INSTRUMENTE/MATERIALE: [mi jloace cantitative s i /s a u calitative]: tes te ps i hol ogi ce, i ntervi ul , obs erva ti a ,
col ectarea de informatii din alte studii sau texte ori metode senzoriale. In ca zul mi jloacelor ca l i ta ti ve da tel e cul es e s unt expri ma te i n propozi ti i , i a r i n ca zul cel or ca nti ta ti ve el e duc l a da te numeri ce.

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

4. DESIGNUL CERCETARII: a ceasta etapa prezinta va riabilele i mplicate in studiu si modul in care el e s unt ma s ura te . a) Experimental: va r. i ndependente au un impact cauzal asupra celor dependente, subiecti i s unt di s tri bui ti ra ndomi za t i n condi ti i l e va r. i ndependente ; [var. independente, var. dependente] + [var. mediatoare, var. moderatoare]; b) Cvasi-experimental: l i ps es te ra ndomi za rea ; c) Non-experimental propriu-zis: va r. i ndependent nu es te ma ni pul a ta , rel a ti a di ntre a cea s ta s i cea dependente fi i nd potenti a l ca uza l a ; + [var. mediatoare, var. moderatoare]; c) Non-experimental predictiv: unele variabile sunt predictorii si ne a juta sa prezicem a lte variabile numite criteriu, rel a tia dintre acestea nefiind una cauzala; [var. predictorie, var. cauzala] + [var. mediatoare, var. moderatoare]; d) Non-experimental corelational: s tudiaza sau descrie asocierea dintre diverse variabile, relatiile di ntre a ces tea nefi i nd ca uza l e ; [var. corelationale] + [var. mediatoare, var. moderatoare]. 5. PROCEDURA: [repl i ca bi l i ta tea experi mentul ui ]. 6. ANALIZA DATELOR:
[cantitativ (corelatiile asocierea dintre doua sau mai multe variabile; a nalizele de regres i e

relatiile dintre variabilele predictor, criteriu, mediatoare si moderatoare; compa ratiile relatiile dintre var. independente si dependente; grupa rea de date gruparea unui set de var. asociate intre ele) s i /sau calitativ (a naliza tematica, de conti nut, de di s curs , textuala, conversationala)]

a) Pragul de semnificatie: ne i ndi ca proba bi l i ta tea de a obti ne rezul ta te, cons i dera nd i poteza nul a
a deva ra ta ; Eroare de tip I: fa l sul pozitiv ca re identifica un effect ca re de fapt nu exista in popul a ti e; res pi ngerea i potezei nul e ca nd a r fi fos t ca zul s a nu s e res pi nga . Eroare de tip II: fa l s ul nega ti v; opus ul pri mei .

b) Marimea efectului: ne a ra ta cat de mare este efectul pe ca re dorim sa-l i dentificam la nivelul popul a ti ei ; c) Puterea statistica: s e refera l a capacitatea cerceta ri i de a i denti fi ca efectul i nves ti ga t i n popul a ti e.
Depi nde de trei i ndi ca tori : 1. ma ri mea efectul ui , 2. pra gul de s emni fi ca ti e, 3. ma ri mea es a nti onul ui . Orientari: i na inte de demararea unei cerceta ri trebui e es ti ma te marimea esantionului necesar, i n functi e de marimea efectului, de puterea statistica dorita s i de pragul de semnificatie.

7. PREZENTAREA REZULTATELOR: a) Analize a priori: s unt cele s tabilite i nainte de culegerea datelor; ele sunt in stransa legatura cu veri fi ca rea
teori ei sau i potezei si i nterpretarea a cestora se exprima in conluzii, cu i mpact a supra rezolvarii probl emei de l a ca re s -a porni t.

b) Analize a posteriori: s unt cele care nu au fost planificate ina i nte de cul egerea da tel or; i nterpreta rea
a ces tora nu s e tra duce i n concl uzi i , ci i n noi teori i . Analize descriptive: a na l i ze a s upra l otul ui s tudi a t. Analize inferentiale: i nferente de la l otul s tudiat la nivelul populatiei genera l e di n ca re a fos t extra s l otul .

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

8. CONCLUZII SI DISCUTII: a) Concluziile b) Noile teorii c) Limitele cercetarii 9. BIBLIOGRAFIE SI ANEXE **********************************************************************************

BIBLIOGRAFIE
1. David, Daniel, 2006, Metodologia cercetarii clinice, Bucuresti: Polirom: Anatomia cercetarii stiintifice p. 97-113 Studiul clinic controlat p. 152-166 Un model de proiect de cercetare stiintifica finantat p. 206-216 2. Machin, David and Fayers, Peter, 2010, Randomized Clinical Trials: Design, Practice and Reporting, Chichester: Wiley-Blackwell. **********************************************************************************

INTREBARI DE CONSIDERAT
1. Care este problema? Ce dorim sa cunoastem? La ce mijloace putem sa apelam pentru a dobandi o intelegere comprehensiva a acesteia? (e.g. carti, internet, revise) 2. Care sunt obiectivele cercetarii? Corespund acestea cu starea finala a problemei? 3. Ce ipoteze putem aborda in scopul atingerii obiectivului? Deriva acestea logic din analiza teoretica? 4. Care este populatia vizata sau studiile relevante cercetarii noastre? Exista o analiza a puterii statistice? 5. Care sunt materialele utilizate? Au acestea calitati metrice verificate? 6. Care este designul cercetarii? Care sunt rolurile fiecarei variabile? Este acesta adecvat testarii ipotezelor si atingerii obiectivelor? 7. Procedura este descrisa la un nivel de detaliere care permite reproducerea ei? Sunt prezentate ratiunile si metodele utilizate pentru analiza datelor? 8. Rezultatele se bazeaza pe analiza corecta a datelor dobandite prin intermediul designului? Exista o distinctie intre analiza a priori si a posteriori? 9. Se prezinta corect indicatorii statistici si marimea efectului? 3 STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

10. Concluziile se bazeaza corect pe o interpretare psihologica a datelor obtinute? Concluziile sunt asociate cu analizele a priori? Concluziile-ipoteza sunt asociate cu analizele a posteriori? Care sunt limitele cercetarii si implicatiile noilor dezvoltari teoretice sau practice ale cercetarii? 11. Este bibliografia scrisa conform normelor? Contine toate lucrarile mentionate in text? Contine aceasta mai multe lucrari decat cele mentionate in text? **********************************************************************************

INFORMATII UTILE
Baze de date reprezentative: ISI Web of Knowledge, EBSCO, ScienceDirect, Sage, ProQuest, PsycInfo, PsycArticles, PubMed, Cochrane Review.

**********************************************************************************

GLOSAR
Analiza: cercetarea unui obiect prin examinarea fiecarui element constitutiv. Analiza a posteriori: sunt cele care nu au fost planificate inainte de culegerea datelor , dar efectuarea lor scoate in evidenta relatii interesante. Interpretarea acestora se traduce in teorii care pot fi testate in cercetari viitoare. Analiza a priori: sunt cele stabilite inainte de culegerea datelor. Ele sunt in stransa legatura cu verificare teoriei sau ipotezei. Interpretarea acestora se exprima in concluzii cu impact asupra rezolvarii problemei de la care s -a pornit. Analiza conversationala: este o abordare ce studiaza interactiunile sociale. Aceasta cuprinde atat aspectele verbale cat si cele non-verbale ale vietii cotidiene. Analiza de continut: vizeaza asocierea intre doua sau mai multe variabile. Analiza de discurs: este un concept general care denota un numar de abordari in scopul analizei aspectelor uzuale ale limbajului scris, oral si semnat sau ale oricarui caz semiotic semnificativ. Analiza de regresie: vizeaza relatiile dintre variabilele predictor, criteriu, mediatoare si moderatoare (e.g. regresia liniara). Analiza tematica: analiza bazata pe identificarea temelor in cadrul materialelor cantitative, deseori recunoscute prin intermediul unui sistem de codificare. Analiza textuala: metodologie care studiaza continutul comunicarii. Asertiune: enunt, afirmativ sau negativ, dat ca adevarat. Binar: compus din doua unitati , elemente. Calitativ: exprimare propozitionala a caracteristicilor unor obiecte care poate duce la o mai buna si profunda intelegere a situatiei. Adesea, metodologia calitativa permite o analiza mai nuantata a unui fenomen; in acest sens, ea poate urma metodologiei cantitative, nuantand si exemplificand rezultatele obtinute prin metodologia cantitativa.

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

Cantitativ: exprimarea valorilor in numere prelucrabile statistico-matematic. Cauzal (cauza): fenomen sau complex de fenomene care preceda si, in conditii determinate, provoaca unul alt fenomen numit efect, caruia ii serveste ca punct de plecare. Cercetare: rezolvarea problemei prin gasirea unei solutii noi in cursul procesului de cercetare. Scopul acesteia este producerea de cunostinte in scopul rezolvarii unor probleme. Cunostintele sunt exprimate in propozitii care enunta ceva (asertiuni). Aceste propozitii (asertiunile) au diferite valori de adevar: ele pot dobandi atributele de false sau adevarate insa faptul ca pot dobandi aceste valori nu este similar cu a le avea. Comparatie: vizeaza relatii dintre variabilele independente si cele dependente. Concluzie: gandire dedusa dintr-o serie de argumente sau constatari; judecata noua care rezulta din alte judecati date si al carei adevar depinde de adevarul judecatilor date; judecata care confirma datele unei teoreme bazate pe demonstratie. Construct: o proiectie mentala a unei clase de obiecte sau a unor relatii dintre obiecte. Corelatie: vizeaza asocierea intre doua sau mai multe variabile; dependenta reciproca; Criteriu: principiu, norma pe baza carora se face o clasificare, o definire, o apreciere. Cunoastere (stiintifica): realizata prin folosirea unor mijloace, tehnici si metode, care asigura descoperirea legilor, sub forma unor cunostinte formulate in limbaje speciale, cu valoare intersubiectiva. Nivelurile c. stiintifice sunt: c. observationala (constituita din ansamblul enunturilor despre starea si caracteristicile lucrurilor individuale, obtinute prin observatie), c. empirica (ansamblul enunturilor exprimand corelatii relativ constante si repetabile intre aspecte observabile ale lucrurilor, formulate in termeni descriptivi), c. teoretica (ansamblul de enunturi formulate explicit cu privire la entitati ce nu sunt accesibile observatiei directe si cu privire la comportarea legica a acestor entitati). Cunostinte: informatii exprimate in propozitii, care pot avea valori de adevar. Cvasiexperimental: procedeu in care subiectii nu sunt distribuiti randomizat. Date: masuratori cantitative sau calitative, exprimate in propozitii de observatie. Deductie: forma de rationament prin care, pornindu-se de la idei generale, se ajunge la concluzii particulare. Deductiv: spunem despre un rationament ca este valid din punct de vedere logic daca adevarul premiselor lui garanteaza adevarul concluziei; daca premisele sunt adevarate, iar concluzia este falsa, spunem c a rationamentul nu este valid. Denota: a exprima un anumit sens; un designat real. Design: aspect exterior, fel n care se prezint un lucru; acel altceva care, prin semioza, este reprezentat de semn. Designa: a desemna; a indica. Design de cercetare: o organizare logica a variabilelor cercetate si a componentelor cercetarii. Discurs practic: problematizeaza pretentia de justete a asertiunilor cu privire la valori, ordine, ceea ce trebuie facut. In cadrul acestui discurs se urmareste adeseori atingerea unui standard pragmatic, in ca re consecintele practice ale unei teorii dau valoare acesteia.

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

Discurs teoretic: problematizeaza pretentia de adevar a asertiunilor. Efect: fenomen care rezulta in mod necesar dintr-o anumita cauza, fiind intr-o legatura indestructibila cu aceasta; Eroare: falsa reprezentare asupra unei situatii de fapt ori asupra existentei unui act normativ. Eroare tip I: se refera la situatia falsului pozitiv se identifica un efect care de fapt nu exista in populatie (se respinge ipoteza nula, cand ar fi fost cazul sa nu se respinga). Eroare tip II: se refera la situatia falsului negativ nu se identifica un efect care de fapt exista in populatie (nu se respinge ipoteza nula, des i ar fi trebuit sa fie respinsa). Esantion: parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitatile universului. Excludere (exclude): a elimina, a inlatura. Experimental: procedeu in care vatiabila independeta are un impact cauzal asupra celei dependente, iar subiectii sunt distribuiti randomizat in conditiile variabilei independente. Fals negativ: vezi eroare tip II. Fals pozitiv: vezi eroare tip I. Falsificabilitate: o modalitate de testare a unor teorii prin intermediul verificarii i potezelor derivate deductive din teorie. Grupare de date: vizeaza gruparea unui set de variabile asociate intr ele. Includere (include): a incadra intr-o clasa de obiecte, intr-un colectiv sau intr-o aciune. Inductie: forma fundamentala de rationament, care realizeaza trecerea de la particular la general . Inductiv: concluziile nu sunt certe, ci doar probabile; asadar spunem ca rationamentele inductive sunt rationamente cu concluzii probabile, din cauza ca premisele nu contin informatii suficiente pentru a intemeia concluzia si pentru ca operatia logica efectuata nu permite inferarea cu certitudine a concluziei din premise. Inferenta: este demersul de stabilire a valorilor de adevar ale unor propozitii (numite concluzii) prin intermediul altor propozitii (numite premise); inferentele pot fi imediate (dintr-o premisa se extrage o concluzie) sau mediate (din mai multe premise se extrage una sau mai multe concluzii; in acest sens, se prefer utilizarea termenului rationament). In inferentele deductive, adevarul premiselor asigura cu certitudine adevarul concluziilor, iar in inferentele inductive, adeva rul premiselor asigura probabilitatea adevarului concluziei. Instrument: aparat cu ajutorul caruia se efectueaza o anumita operatie. Ipoteza: este inteleasa ca o predictie generata deductiv dintr-o teorie; aceasta poate fi testata prin verificabilitate. Ipoteza bidirectionala: A va fi asociat cu B, fara a specifica in ce sens, negativ sa u pozitiv. Ipoteza de cercetare: sunt predictii derivate decuctiv dintr-o teorie, ce urmeaza a fi verificata prin confruntarea cu datele culese in timpul cercetarii, date exprimate prin propozitii de observatie. Trebuie sa derive logic din analiza problemei si a literaturii de specialitate.

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

Ipoteza nula (ipoteza statistica fundamentala): presupune ca efectele anticipate de ipoteza cercetarii la nivelul populatiei studiate nu exista. Asadar ipoteza nula nu spune ca nu exista efecte, ci ca nu exista efectele anticipate prin ipoteza cercetarii. In consecinta, ipoteza se numeste nula deoarece vizeaza anularea ipotezei cercetarii. Ipoteza unidirectionala: A este corelat pozitiv cu B. Limita: punct pana la care pot ajunge posibilitatile, mijloacele utilizate. Lot: grup de obiecte sau de fiinte cu trasaturi comune; o parte. Manipulare: a aranja cu grija in vederea executarii unor experiente sau operatii tehnice, stiintifice sau medicale. Masurare: demers prin care atribuim numere valorilor pe care le pot lua diverse variabile. Masurare de interval: presupune asignarea de numere unor obiecte, ceea ce asigura nu doar clasificarea obiectelor prin prisma caracteristicii masurate, ci si interpretarea diferentelor dintre numere, prin prisma caracteristicii masurate. Masurarea de tip proportii: este similara cu cea de interval, insa are avantajul ca valoarea zero nu este aleasa arbitrar astfel, putem spune, spre exemplu, ca 10 kg inseamna de doua ori 5 kg (valoarea de 0 kg este o valoare absoluta, asleasa nearbitrar). Masurare nominala: presupune atribuirea de numere unor obiecte, ceea ce permite clasificarea obiectelor in categorii, prin prisma caracteristicii masurate. Masurare ordinal: presupune asignarea de numere unor obiecte, ceea ce asigura ierarhizarea obiectelor prin prisma caracteristicii masurate. Material: totalitate a documentelor, informatiilor si datelor necesare pentru elaborarea unei lucrari stiintifice; expunere scrisa care cuprinde date si informatii referitoare la o anumita problema. Metoda: mod sistematic de cercetare, de cunoastere si de transformare a realitatii obiective; procedeu sau ansamblu de procedee folosite in realizarea unui scop. Metodologie: totalitatea metodelor de cercetare folosite intr-o stiinta. Model: aplicarea unei teorii la un caz sau o situatie concreta genereaza modele; es te un caz particular al teoriei. Poate avea pe langa functii le teoretice si o functie direct aplicativa. Non-experimental: variabila independenta nu este manipulata; relatia dintre aceasta si cea dependenta este una potential cauzala. Acestea sunt de mai multe tipuri: non-experimental propriu-zis, non-experimental predictiv, non-experimental corelational. Obiect: realitatea este formata din obiecte (fenomene) si relatiile dintre ele. Obiect este orice poate influenta direct sau indirect (prin intermediul altor obiecte) activitatea analizatorilor (direct sau cu extensiuni instrumentale). Obiectiv: scop precis spre care tinde cineva; care are insusirea de a reda realitatea in chip nefalsificat, detasat de impresii subiective. Prag de semnificatie: indica probabilitatea de a obtine rezultate, considerand ipoteza nula adevarata . Asadar decizia este binara. Daca probabilitatea obtinerii rezultatelor, considerand ipoteza nula adevarata, este mai

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

mica de 0.05, atunci se respinge ipoteza nula si se accepta ipoteza cercetarii. Daca probabilitatea obtinerii rezultatelor, considerand ipoteza nula adevarata, este mai mare de 0.05, atunci nu putem respinge ipoteza nula. Altfel spus, nu putem generaliza rezultatele obtinute de la esantion la populatie. Premisa: este o propozitie sau un sir de propozitii din care s e poate deriva o asertiune (o concluzie), pe baza unui procedeu logic valid. Problema: o discrepanta dintre o stare initiala si una finala. Procedura: serie de formalitati care trebuie executate intr-un proces. Propozitie: unitate de baza a unui s istem organizat de semne, ce exprima cunostinte. Putere statistica: capacitatea unei cercetari de a identifica un effect in populatia studiata. Randomizare (distribuire): distribuire aleatorie a subiectilor, in conditiile variabilei independente. Randomizare (selectie): construirea unui esantion reprezentativ pentru populatia studiata. Rationament: o inferenta mediata in care premisa este formata din mai multe propozitii. Replicare: dublare prin copiere dupa o forma preexistenta. Rezultat: fapt care rezulta dintr-o actiune; consecinta; efect. Semn: este orice tine locul la altceva; se refera la obiecte care sunt designatii (referentii) lor. Faptul ca un semn se refera la un obiect ii confera acestuia semnificatie. Unele semne (e.g. Alexandru cel Mare) se refera la obiecte care sunt un designat real; in acest caz spunem ca ele denota ceva. Alte semne (e.g. Zeus) se refera la obiecte care nu sunt un designat real; spunem despre ele ca au un designat, dar nu au denotat. Semnificatie: proprietatea unui semn de a avea un referent (designat). Servicii: rezolvarea problemei prin utilizarea unor solutii deja existente/elaborate. Statistica descriptiva: analiza matematica asupra datelor culese pe esantionul studiat. Statistica inferentiala: demers matematic prin care generealizam rezultatele obtinute de la esantion la populatia din care a fost extras esantionul. Subiect: fiinta aflata sub observatie, supusa anchetei, experimentului etc.; individ care prezinta anumite caracteristici. Teorie: un ansamblu organizat de constructe, ansamblu ce poate avea valori de adevar si ale caru i functii sunt: 1. Descriptive (descriu realitatea), 2. predictive (prezic anumite aspect alre realitatii), 3. explicative (explica anumite aspecte ale realitatii) si 4. de sumarizare a cunoasterii asupra realitatii; aceasta poate fi testata prin verificabilitate si/sau falsificabilitate. Validitate externa: gradul in care putem generaliza rezultatele de la esantion la populatia din care a fost extras esantionul. Validitate interna: gradul in care variabila independenta este raspunzatoare de efectul asupra variabilei dependente. Variabila corelationala: variabile asociate; asocierea nu inseamna legatura cauzala (design non-experimental corelational).

STUDIUL CLINIC CONTROLAT

December 22, 2011

METODOLOGIA SI STANDARDELE DE CERCETARE IN PSIHOLOGIE

Variabila dependenta: similara cu populatia studiata. Variabila independenta: daca aceasta este manipulate, ea are un impact cauzal asupra variabilei dependente, in timp ce subiectii sunt distribuiti randomizat; in cazul in care aceasta nu este manipulata, relatia dintre ea si variabila dependenta este doar potential cauzala (design non-experimental propriu-zis | e.g. clasificatorie/descriptiva: sexul ); daca subiectii nu sunt distribuiti randomizat, atunci vorbim despre design cvasiexperimental; (e.g. pentru variabila tratament se stabilesc doua conditii: tratament psihoterapeuitc si tratament medicamentos). Variabila mediatoare: mediaza efectul unei variabile independente sa u predictor asupra unei variabile dependente, respectiv criteriu. Sunt incluse in diverse designuri pentru a clarifica relatiile dintre variabilele studiate. Variabila moderatoare: influenteaza relatia dintre variabila independenta sau predictor si variabila dependenta, respectiv criteriu. Sunt incluse in diverse designuri pentru a clarifica relatiile dintre variabilele studiate. Variabila predictor: ne ajuta sa prezicem alte variabile numite criteriu (design non-experimental predictiv). Verificabilitate: verificarea unei teori prin reducerea acesteia la propozitii de observatie verificabile.

STUDIUL CLINIC CONTROLAT