Curs psihiatrie

Insomnie, anxietate, depresie

 cadrul pregatirii si declansarii
tulburarilor psihopatologice din
psihozele endogene
• Ciclurile de viata (cronologic, familial de origine si propriu, locativ
gospodaresc, instructiv, profesional si social) reprezinta cadrul larg
in care poate fi analizata si interpretata pluriconditionarea pregatirii
si declansarii tulburarilor psihopatologice din psihozele endogene.
• In acest context persoana isi manifesta competentele sociale,
nivelul sau maxim de functionare sociala pe baza capacitatilor si
abilitatilor de rezolvare ale problemelor.
• Tot in acest cadru se plaseaza persoanele ce constituie reteaua de
suport social.
• De asemenea, acelasi context este sursa stresurilor, solicitarilor
excesive, schimbarilor de viata, evenimentelor cu semnificatie
existentiala negativa, precum si satisfactiilor de viata compensatorii.
 Tulburari de somn
• Tulburarile de somn sunt frecvente pe parcursul vietii. In Statele
Unite aproximativ o treime din populatia adulta sufera de tulburari
de somn. Mai mult de jumatate dintre acestia nu solicita tratament
pentru problemele cu somnul. Insomnia este cea mai frecventa
dintre numeroasele tipuri de tulburari ale somnului.
• In populatia generala, la un anumit moment, aproximativ10%
sufera de insomnie si 3% de hipersomnie.
• Perturbarea somnului este una dintre cele mai frecvente
probleme in cazul pacientilor medicali si mai ales al celor varstnici.
• Perturbarea somnului poate fi o componenta a altor tulburari
medicale sau psihiatrice sau poate fi un diagnostic primar, de sine
statator. Diagnosticul atent si tratamentul specific sunt esentiale.
• Solicitarea de catre pacienti a medicatiei hipnotice constituie
una dintre problemele obisnuite cu care se confrunta medicul.
 definitie insomnie
• persoanele cu insomnie experimenteaza un somn
inadecvat in cantitate ori in calitate in pofida unei
oportunitati suficiente de a dormi.
• Desi dificultatea in adormire este cea mai frecventa
acuza printre cei cu insomnie, dificultatea de mentinere a
somnului este o experienta mult mai comuna. Pacientii
pot raporta prelungirea starii de trezie cu dificultati in
intoarcerea la somn sau treziri repetate de scurta durata.
Aceste modalitati de prezentare a dificultatilor de
mentinere a somnului pot include de asemenea trezirea
timpurie cu inabilitatea de a mai adormi.
 Clasificarea internationala :
1.Tulburari de somn intrinseci
• Insomnie psihofiziologica
• Perceperea distorsionata a somnului
• Insomnia idiopatica
• Narcolepsia
• Hipersomnia recurenta
• Hipersomnia posttraumatica
• Sindromul de apnee obstructiva in somn
• Sindromul de apnee centrala in somn
• Sindromul de hiperventilatie alveolara centrala
• Tulburarea de somn cu miscari periodice ale membrelor
• Sindromul picioarelor nelinistite
 2.tulburari de somn extrinseci

• igiena inadecvata a somnului

• tulburari de somn legate de conditiile exterioare
• insomnia de altitudine
• tulburarea de adaptare cu afectarea somnului
• sindromul somnului insuficient
• tulburarea de somn limitata la un anumit cadru
• insomnia prin alergie alimentara
• sindromul alimentarii nocturne
• tulburare de somn in cazul dependentei de hipnotice
• tulburarea de somn in cazul dependentei de stimulante
• tulburarea de somn in cazul dependentei de alcool
• tulburarea de somn indusa de toxice
 3.tulburarile de ritm veghe- somn

• sindromul schimbarii de fus orar

• tulburarea de somn determinata de
schimbarea turelor
• tulburare de ritm veghe- somn de tipul
schimbarii frecvente
• tulburare de ritm veghe- somn de tip intarziat
• tulburare de ritm veghe- somn de tip avansat
• tulburare de ritm veghe- somn de tip
dezorganizat
 DSM-IV-TR
• - tulburari primare de somn
• -dissomnii(tulb.ale calitatii,cantitatii si/sau reglarii somnului)
• -insomnia primara
• -hipersomnia primara
• -narcolepsia
• -tulb. de somn legate de respiratie
• -tulb.de ritm circadian ale somnului
• -parasomniile(comportament anormal sau evenimente fiziologice
care apar in asociere cu somnul sau cu trecerea de la starea de somn la starea de
veghe)
• -cosmarul
• -pavorul nocturn
• -somnambulismul
• -tulburari legate de bolile psihice
• -tulburari legate de bolile medicale
• -tulburari de somn induse de substante
 ICD-10
• -cauze organice-insomnia
• -hipersomnia
• -tulburarile circadiene
• -apneea de somn
• -narcolepsia
-cauze non-organice -insomnia
• -hipersomnia
• -somnambulismul
• -pavorul nocturn
• -cosmarul
 Criterii de diagnostic ale
insomniei
• 1.dificultati de initiere sau de mentinere a
somnului sau somn neodihnitor
• 2.problemele de somn determina astenie,
surmenaj sau diminuarea performantei in
cursul zilei
• 3.tulburarea de somn nu este determinata de
alte cauze primitive cum ar fi o alta tulburare
de somn, o alta afectiune psihiatrica, de
utilizarea unor medicamentesau substante sau
de o afectiune medicala.
 Tulburarile somnului corelate cu
o alta tulburare mintala
• depresia majora si distimia. Insomnia este o acuza obisnuita in cazul
tulburarilor afective. Perturbarea somnului intervine in 90% ditre cazurile
de depresie majora cu fragmentarea somnului sau redistribuirea
somnului REM in prima parte a noptii. In cazul pacientilor bipolari, in
timpul depresiei apare hipersomnie.
• schizofrenia, in timpul fazei acute.
• tulburarea de panica , atacuri de panica ce survin noaptea.
• tulburarea anxioasa generalizata, interfera cu faza de initiere a somnului;
• tulburarea obsesiv – compulsiva, ruminatia sau ritualuri nocturne;
• tulburarea de stres posttraumatica;
• deliriumul;
• dementa
• Boala Parkinson;
• .Sindromul Kleine- Levin, o forma rara de hipersomnie periodica-
asociaza hiperfagie, exacerbarea sexualitatii, tulburari ale dispozitiei si
halucinatii.
 Tulburarile somnului asociate
unei afectiuni medicale:
• durerea sau pruritul
• insuficienta cardiaca congestiva
• astmul
• cefaleea
• boli pulmonare dispneizante
• incontinenta urinara
• hernie hiatala si esofagita
• fibrozita sau fibromialgia
• uremia si insuficienta renala cronica.
• deficitul estrogenic
• hipertiroidia
• boala Parkinson
• epilepsia
• obezitatea
Tulburarile somnului asociate cu
diferite medicamente:
• 1.toate stimulantele
• 2.agonistii dopaminergici
• 3.toate sedativele
• 4.alte droguri: steroizi, alfametildopa,
propranolol, contraceptivele orale,
hormonii tiroidieni,
neurolepticele,metoclopramid, rezerpina,
antidepresive triciclice,antidepresive.
 Consecintele insomniei
• Persoanele cu insomnie dezvăluie o varietate de
simptome care afectează buna funcţionare a acestora în
timpul zilei. Aceştia raportează o constelatie de
simptome care includ simptome fizice, comportamentale,
psihice, cognitive şi interpersonale.
• un rezumat al diverselor plângeri facute de persoanele
cu insomnie, care sunt derivate din cele două eşantioane
clinice şi non-clinice ( de ex. persoanele cu insomnie,
care au fost recrutaţi prin ziare sau anchetate prin
telefon). Desi este dificil sa determinam ce atrage dupa
sine o zi din viata unui insomniac tipic ,este important sa
recunosti tipul si intinderea simptomelor raportate. In
plus este critic sa recunosti impactul asupra sanatatii
publice care apare ca rezultat al acestor simptome.
 Consecintele insomniei
• In general persoanele cu insomnie erau mereu sub
ingrijirea medicala a unui medic, frecventau spitalul mai
des si raportau mai putina satisfactie in legatura cu
sanatatea lor fata de non-insomniaci.
• Insomniacii au raportat o frecventa mai mare a
urmatoarelor simptome: cefalee, diaree, tulburari
digestive, palpitatii, durere generalizata, oboseala si
slabiciune. Merita notat ca multe din aceste simptome
sunt comune si persoanelor cu anxietate si pot fi
reprezentative pentru o problema emotionala.
• Intr-un raport mai recent, Walsh si Ustun au raportat ca
insomnia este corelata cu afectiuni medicale cum sunt
bolile cardiovasculare si scaderea imunitatii .
 Rezultatele de la Fundatia
Nationala a Somnului in corelatie
•
cu sondajul Gallup din 1991
insomnia a fost definita ca ''ocazionala’’ (la anumite ore),
''cronica’’ (frecvente), sau nici una (lipsa insomniei).
• Somnolenta si oboseala datorita lipsei de somn au
tendinta sa fie neplacerile primare in timpul zilei.
Comparatiile au fost facute pe baza celor care au
considerat insomnia lor cronica vs. cu cei care au
clasificat-o ocazional.
• Interesant este ca doar 1/3 din insomniacii cronici au
vazut dificultatile de somn ca o problema, si majoritatea
insomniacilor ocazionali nu au vazut insomnia lor ca o
problema serioasa.
 sondajul Gallup din 1991.
• Cronicizarea insomniei lor a fost asociata cu
frecventa simptomelor din timpul zilei. Astfel
insomniacii cronici au raportat un numar mai
mare de consecinte in timpul zilei decat
persoanele cu mai putine probleme in timpul
somnului.
• Zammit si asociatii s-au concentrat mai ales pe
diferenţele de calitate a vieţii între persoane cu
insomnie si cele care nu au raportat probleme
cu somnul si au evaluat simptomele fizice printre
insomniaci.
 Insomnia a fost caracterizata prin:

• dificultate in initierea sau mentinerea somnului

de 3 ori pe saptamana, pentru cel putin o luna,
• asociata cu cel putin doua din urmatoarele
simptome: -debutul somnului intarziat cu cel
putin 30 minute,- 3 sau mai multe treziri in timpul
noptii ,- cel putin o trezire asociata cu dificultatea
reluarii somnului,- timpul total de somn(tts) mai
putin sau egal cu 6 ore si 30 minute.
• In acest studiu indivizii care aveau simultan
tulburari psihiatrice, alte tulburari de somn ca
apnee sau miscari ritmice ale membrelor , HIV
sau SIDA au fost exclusi.
 Etiologia insomniei este
multifactoriala
• debutul si evolutia fiind modulate prin trei
seturi de factori mediatori: 1.predispozanti,
2.precipitanti si 3.factori de perpetuare
 Riscul de insomnie
• pare sa fie crescut de un numar de factori.
Dintre acestia sunt citate nivelele crescute
de arousal fiziologic si activitatea
metabolica, un stil cognitiv ingrijorat,
nelinistit si nivel inalt de anxietate, istoric
familial pozitiv pentru insomnie, episoade
anterioare de insomnie, sexul feminin si
varsta inaintata. Corelatia dintre acesti
factori si insomnie este insa neclara.
 Factorii precipitanti obisnuiti sunt:
• o pierdere semnificativa( de exemplu moartea unei
persoane iubite, sepaparea/ divortul),
• conflictele intrafamiliale, stres la locul de munca, boala
fizica si spitalizarea.
• Pentru majoritatea oamenilor, somnul se normalizeaza o
data cu ajustarea la evenimentele de viata; pentru altii
factorii stresori pot avea o evolutie cronica si pot
continua sa interfereze cu somnul in decursul timpului.
• Cu toate acestea pentru altii, evenimentele precipitante
chiar daca au disparut, insomnia persista in timp. In
aceste situatii un rol major il joaca factorii de perpetuare
in insomnia cronica.
 Insomnie si Sanatate publica
• Insomnia nu afecteaza doar viata unei singure persoane,
in acelasi timp ridica probleme ocupationale, sociale si
de sanatate publica.
• Costul economic produs de insomnie : Walsh si
Engelhardt estimeaza un cost de 13,93 miliarde de
dolari, fiind o estimare conservatoare.- o incidenta mai
mare a accidentelor rutiere datorita oboselii,
- absenteismul de la serviciu .
• Walsh si Engelhardt au sugerat o atentie crescuta
asupra insomniei , prin necesitatea clinicilor de
tratament pentru intelegerea psihologica a mecanismului
ce produce insomnia, necesitatea pregatirii personalului
de asistenţă medicală, precum şi prin eforturi publice de
educaţie.
 Neurobiologia somnului
• 1.Ritmul circadian—pacemakerul sistemului circadian-
nc.suprachiasmatic al hipotalamusului
• -proiectii aferente-tract retinohipotalamic (NT principal-glutamat)
• -Serotonina-moduleaza efectele luminii asupra SNC
• -proiectii eferente-glanda pineala-fibre postganglionare
stimuleaza sinteza melatoninei
• -noradrenalina din aceste fibre –creste AMPc-creste
sinteza melatoninei
• -melatonina-crestere nocturna=marker al fazei
circadiene
• -atenueaza procesul diurn de alerta controlat
de pacemakerul circadian prin R melatoninici(nc.suprachiasmatic –
hipotalamus)
 Neurobiologia somnului

2.Mentinerea starii de veghe

-formatiunile SRAA

• -nn.colinergici (nc.pedunculari pontini si nc.latero-dorsali tegmentali)-

activitate crescuta in perioada de trezire si somn REM
• -nn.histaminergici (nc.tuberomamilari-hipotalamus caudal)-activi in starea
de trezire, activitate incetinita in perioada cu unde lente si activitatea lor
inceteaza complet in perioada somnului REM.Leziuni la acest nivel sau
inhibitia lor cu agonisti GABA determina aparitia somnului
• -nn.serotoninergici-efect inhibitor al nn.colinergici-faciliteaza debutul
somnului
• -nn.noradrenergici (locus coeruleus)
• -adenozina(produs de degradare al ATP)-acumulare in creierul anterior in
timpul somnului; efectul stimulant al cafeinei-prin blocarea R adenozinei
• -hormoni:hormonul stimulator al alfa-melanocitelor, factorul de eliberare al
hormonului de crestere, insulina, colecistokinina
 Tratamentul
MEDICAMENTE HIPNOTICE
• Benzodiazepinele (BZ). Cateva benzodiazepine sunt
utilizate in primul rand ca hipnotice.
– In cazul tuturor este indicata utilizarea doar pe termen scurt.
– Benzodiazepinele prelungesc primele doua stadii ale somnului
si scurteaza stadiile 3 si 4 si somnul REM.
– Diazepamul se absoarbe rapid; debutul actiunii este rapid.
Timpul lung de injumatatire face ca diazepamul sa fie putin
indicat pentru folosirea continua, mai ales in cazul varstnicilor.
– Oxazepamul si temazepamul (Restoril) sunt compusi cu
durata de actiune intermediara, cu un debut al actiunii destul
de lent. Efectul poate fi obtinut mai rapid daca se foloseste
direct praful din interiorul capsulelor sau daca medicamentul
este administrat cu o ora inainte de culcare.
MEDICAMENTE HIPNOTICE
– Lorazepamul este un compus cu durata scurta de actiune care, in cazul
varstnicilor, prezinta dezavantajul unui efect amnestic destul de
puternic.
– Flurazepamul (Dalmane) este un compus cu durata lunga de actiune
care adesea isi face efectul de abia in a doua noapte. Acumularea sa
poate afecta memoria si activitatea psihomotorie.
– Triazolamul (Halcion) este un compus cu o eliminare rapida ceea ce
poate determina trezire –de rebound – in mijlocul noptii. De asemenea
s-a constatat ca produce agitatie, amnezie si paranoia.
– Quazepamul (Doral) este puternic lipofil si se absoarbe rapid. Are un
metabolit cu durata lunga de actiune. Compusul primar se leaga selectiv
de receptorii benzodiazepinici BZ-1, iar probabilitatea producerii unor
efecte adverse cognitive si motorii este mai mica.Metabolitul activ este
acelasi ca si pentruflurazepam.
– Estazolamul (ProSom) are un debut al actiunii destul de rapid si un timp
de injumatatire prin eliminare care asigura durata normala a somnului
de noapte (aproximativ 10-14 ore).
 MEDICAMENTE HIPNOTICE
• Alte medicamente folosite ca hipnotice.
– Zolpidem (Ambien) – ca structura chimica nu este
inrudit cu benzodiazepinele dar se leaga de
receptorii benzodiazepinici (in special de receptorii
BZ-1).
– Trazodona. In doze de 50-100 mg, trazodona poate
fi un hipnotic eficient. Ea pare sa creasca stadiile 3
si 4 ale somnului (somnul de refacere) si nu
interfera cu somnul REM. La unii pacienti poate
aparea o usoara hipotensiune ortostatica.
MEDICAMENTE HIPNOTICE
– Amitriptilina (Elavil) si alte antidepresive triciclice sunt uneori
utilizate ca hipnotice. Ele au si unele proprietati sedative, dar
determina o serie de efecte nedorite: efecte anticolinergice,
hipotensiune ortostatica, deprimarea conducerii cardiace.
– Cloralhidratul poate fi eficient ca hipnotic pentru cateva nopti.
Este disponibil si sub forma de sirop (pentru cei carora le este
greu sa inghita pilule). (1)Dezavantaje. Clorhidratul poate
desprinde de pe proteine alte medicamente.Toleranta se
dezvolta destul de rapid si adesea doza trebuie marita progresiv
in cazul utilizarii medicamentului mai mult de 3-4 zile. Doza
letala poate fi de doar 5-10 g (doar de 20 de ori mai mare decat
doza folosita in mod obisnuit).
MEDICAMENTE HIPNOTICE
– Alcoolul este hipnoticul preferat pe care si-l administreaza multi
pacienti. Unii dintre acestia sunt confruntati cu efectul de
rebound, care consta intr-o stare de excitatie la aproximativ 4
ore de cand au baut si treziri frecvente in timpul noptii. Cu toate
acestea, un pahar seara la culcare poate fi utilizat ca hipnotic
eficient in anumite conditii, la varstnici.
– Barbituricele de tipul Secobarbitalului (Seconal) sau
Nembutalului in doze de 100 mg pot fi foarte eficiente.
Dezavantajele constau in faptul ca pot fi letale in caz de
supradozare si ca toleranta se dezvolta destul de rapid.
– Difenhidramina (Benadryl) este utilizata adesea datorita faptului
ca este sedativa si nu pare sa fie periculoasa. Principalul
inconvenient este reprezentat de activitatea ei anticolinergica.
Acest lucru este valabil si pentru alti compusi eliberati fara
prescriptie care contin adesea scopolamina.
 tratament
• Cele mai frecvent folosite: benzodiazepinele- sub forma
orala(cp, tb) sau injectabila (Diazepam, Dormicum,
Rivotril, Alprazolam, Bromazepam)
• Neuroleptice sedative (cp sau forma injectabila;
Tiapridal, Plegomazin, Levomepromazin)
• Anticonvulsivante (Depakine, Orfiril, Carbamazepina,
pregabalin)
• Antidepresive cu efect sedativ (pacienti cu depresie, cel
mai frecvent folosita Trazodona); Valdoxan
(agomelatina)
• Antipsihotice atipice (cel mai frecvent –suplimentarea
medicatiei de baza )
 TRATAMENT
NEMEDICAMENTOS
• Deseori cateva modificari simple ale obiceiurilor unor pacienti sau
ale mediului de dormit pot fi eficiente.
• Oricum, terapeutul trebuie sa petreaca un anumit timp pentru a
revizui atat rutina pacientului cat si neregularitatea acesteia. In
anumite aspecte, esenta insomniei o reprezinta variabilitatea sa.
• Schimbarile de zi cu zi ale comportamentului si schimbarea severa,
lipsa nevoii de somn pot masca factorii responsabili de problema.
• Un program de igiena a somnului atent explicat, cu pasi de
urmat, reprezinta o interventie cat se poate de ieftina dar eficienta.
• Mai mult decat atat, imbunatatirea obiceiurilor de dormit poate spori
calitatea somnului chiar si atunci cand principal cauza a insomniei
este una fizica.
 TERAPIA DE CONTROL A
STIMULULUI
• . Terapia controlului stimulului urmareste sa
distruga ciclul de probleme asociate in mod
comun cu dificultatea initierii somnului. Prin
incercarea de a anula conditionarea care
submineaza somnul, terapia controlului
stimulului ajuta atat la reducerea factorilor
principali cat si a factorilor de putere implicate in
insomnia. Regulile incearca sa opreasca indiciile
stimulului pentru a dormi sis a diminueze
asocierile cu lipsa de somn. Instructiile sunt
simple, dar trebuiesc urmate intocami.
 TERAPIA DE CONTROL A
STIMULULUI
• Prima regula este sa mergi la culcare doar cand
este momentul de somn, pentru a atinge reusita.
• Apoi trebuie sa folosesti patul doar pentru somn. Cat
timp esti in pat nu te uita la televizor, nu citi, nu manca si
nu vorbi la telefon.
• Regula trei: invata pacientul sa nu se intinda in
pat si sa devina frustrat daca nu este capabil sa
adoarma. Dupa cateva minute (nu te uita la ceas), ridica-
te, mergi in alta camera si fa ceva monoton pana cand
starea de somnolent revine. Scopul este sa asociezi
patul cu debutul rapid al somnului. Regula trei ar trebuie
repetata de cate ori este nevoie.
 TERAPIA DE CONTROL A
STIMULULUI
• Ultimele doua instructiuni, patru si cinci: incearca sa
sporeasca mecanismele care stau la baza ciclului
circadian si a ciclului somn-trezire. Regula patru este sa
te trezesti la aceasi ora in fiecare dimineata, indiferent
de ora de culcare, totalul timpului de somn sau a zilei din
saptamana.
• Ultima regula este evitarea totala a somnului din timpul
zilei.
• Terapia de control a stimulului chiar functioneaza;
rezultatele s-ar putea sa nu apara in primele saptamani
sau luni. Daca regulile sunt aplicate constant, accesele
de insomnia isi pierd din frecventa si severitate.
 TERAPIA PRIN LIMITAREA
SOMNULUI
• Limitarea timpului petrecut in pat poate ajuta la consolidarea
somnului pentru pacientii care se afla in situatia de a sta intinsi in
pat neputand sa adoarma.
• Daca pacientul comunica timpul destinat somnului doar 5 ore din 8
ore petrecute in pat, trebuie redus timpul petrecut in pat. Oricum
este de preferat sa nu se reduca ora de culcare cu mai putin de 4
ore pe noapte si sa se atentioneze pacientul asupra starilor de
somnolenta din timpul zilei. Somnul in alte moment ale zilei trebuie
evitat, cu exceptia adultilor varstnici care pot dormi 30 de minute.
• Terapeutul monitorizeaza apoi eficienta somnului (timpul de somn
sub forma de procent fata de timpul petrecut in pat). Atunci cand
estimarea eficacitatii somnului pacientului ajunge la 85% (medie
facuta dupa cinci nopti), timpul petrecut in pat creste cu 15 minute.
Terapia L.S. produce un declin progresiv si constant in lipsa de
somn nocturna.
 TERAPIA PRIN RELAXARE SI
BIOFFED BACK-UL
• Cel mai important factor al terapiei relaxarii este acela de
a fi aplicat corect si constant.
• Auto-hipnoza, relaxarea progresiva si exercitiile
respiratiei profunde sunt toate eficiente daca produc
relaxare.
• Pacientii solicita antrenament atent si adecvat,
acordarea doar a unei casete cu instructiuni nefiind
tocmai de folos. Biofeedback, pentru a asigura indicii ale
stimulilor pentru markerii fiziologici ale relaxarii putand
creste constiinta de sine. Tehnicile ar trebui stapanite in
timpul zilei pentru cateva saptamani inainte de folosire
pentru problema somnului. Tehnicile de relaxare pot fi cu
usurinta combinate cu igiena somnului si terapia
controlului stimulului.
 DSM-IV Criteriile de diagnosticare
pentru Hipersomnia Primara
• Nemultumirea predominant se refera la
somnolenta excesiva pentru cel putin o
luna (sau mai putin daca este recurenta)
evidentiata fie de episoadele de somn
prelungite sau episoadele de somn din
timpul zilei care au loc aproape zilnic.
• Somnolenta excesiva provoaca epuizare
sau impedimente in domeniul social,
occupational sau eltele.
 DSM-IV Criteriile de diagnosticare
pentru Hipersomnia Primara
• Somnolenta excesiva nu poate fi reprezentata
de insomnia si nu apare exclusiv in timpul
dezvoltarii unei alte tulburari de somn (ex:
narcolepsie, tulburari legate de respiratia din
timpul somnului, tulburarea ritmului circadian
sau parasomnia) si nu poate fi reprezentata
dupa o perioada inadecvata de somn.
• Tulburarea nu apare exclusiv in cursul unei alte
tulburari mentale.
 DSM-IV Criteriile de diagnosticare
pentru Hipersomnia Primara
• Tulburarea nu este datorata efectelor
fiziologice directe ale unei substante (ex:
abuzul de un anumit drog, medicatia) sau
a unei boli commune.
• Specifica daca:
• Recurent: daca exista perioade de
somnolent excesiva care dureaza cel putin
2 ani.
 ATHENA INSOMNIA SCALE

• Instructiuni; Scala intentioneaza sa inregistreze

propria evaluare a oricarei dificultati pe care o
puteti experimenta in ceea ce priveste somnul.
Va rugam, verificati (prin incercuirea numarului)
numerele ce par a indica estimarea
dumneavoastra in ceea ce priveste orice
dificultate cu conditia ca aceasta sa se produca
de cel putin trei ori intr-o saptamana de-a lungul
ultimei luni.
 ATHENA INSOMNIA SCALE
• 1. inductia somnului( PERIOADA DE TIMP
NECESARA PENTRU A ADORMI, DUPA
STINGEREA LUMINII):
• 0: nici o problema; 1:usoara intarziere;
2:intarziere marcata; 3: foarte mare intarziere
sau nu adormi deloc.
• 2.treziri in cursul noptii:
• 0: nici o problema; 1: probleme minore; 2:
probleme considerabile; 3: probleme serioase
sau nudoarme deloc;
 ATHENA INSOMNIA SCALE
• 3.trezire finala mai devreme decat este
dorit:
• 0: nu mai devreme; 1:putin mai devreme;
2.marcat mai devreme; 3:trezire mult mai
devreme sau nu doarme deloc;
• 4.durata totala de somn:
• 0:suficient; 1:usor insuficient; 2: marcat
insuficient; 3:foarte insuficient sau nu
doarme deloc;
 ATHENA INSOMNIA SCALE
• 5. calitatea somnului per total, in
ansamblu( nu conteaza cat de mult
timp ai dormit):
• 0: satisfacator; 1: usor insatisfacator; 2:
marcat insatisfacator; 3:foarte
nesatisfacator sau nu doarme deloc;
• 6. starea de bine in cursul zilei:
• 0: normal; 1: usor scazuta; 2: marcat
scazuta; 3: foarte mult scazuta;
 ATHENA INSOMNIA SCALE
• 7.functionarea (fizica si psihica) in
cursul zilei:
• 0: normal; 1: usor scazuta; 2: marcat
scazuta; 3: foarte mult scazuta;
• 8. somnolenta in cursul zilei:
• 0: nici o stare de somnolenta; 1: usoara;
2:considerabila; 3: intensa.
 anxietate
• Starea patologica caracterizata printr-un
simtamant de “teama fara obiect”,ce este
insotita de semne somatice care indica
hiperactvitatea sistemului autonom nervos.
• Frica= teama cu obiect, raspuns la o
cauza cunoscuta.
Simptome psihologice ale anxietatii
• Senzatie de frica
• Dificultati de concentrare
• Hipervigilenta
• Insomnie
• Libido descrescut
• Nod in gat “globus”
• Tulburari stomacale “fluturi in stomac”
 Semne somatice ale anxietatii
• Tremor, tresariri musculare
• Dureri lombare, cefalee
• Tensiune musculara
• Dispnee, hiperventilatie
• Fatigabilitate
• Raspunsuri de tresarire
• Hiperactivitate autonoma: roseata/ paloare/ tahicardie/
palpitatii/ transpiratii/ maini reci/ diaree/ uscaciunea gurii(
xerostomie)/urinat frecvent
• Parestezii
• Dificultati de deglutitie
 Manifestari cognitive
• Idei de moarte iminenta
• Idei ca va inebuni, isi va pierde mintile
 Criterii de diagnostic DSM-IV-TR
pentru atac de panica
• Perioada distincta de frica sau disconfort
intens, incare 4 sau mai multe din
simptomele urmatoare apar brusc si ating
intensitatea maxima in decurs de pana la
10 minute