Cursul 5 ---Fungi

Sunt organism eucariote,heterotrofe inzestrate cu un bogat aparat enzimatic care le

permite prelucrarea unui numar mare de substante preluate in med exterior.

Fungi pot fi: unicelulari( levuri) sau pluricelulari( dermatofiti). La fungii

pluricelulari celulele sunt legate intre ele si alcatuiesc structure filamentoase numite hife.
Totalitatea hifelor formeaza miceliul.

Dezvoltarea fungilor este favorizata de prezenta unui mediu aerob umed cu ph

neutru si temperature de 20 37 g Celsius. Cresterea lor este inhibata de uscaciune si
lumina.

In raport cu nivelul invaziei infectiile fungice se impart in doua grupe: micoze

superficiale si profunde.

In decursul timpului s au propus mai multe clasificari ,luandu se drept criteriu

speciile de parziti ,substratul anatomic parazit( epiderm, foliculii pilosi, unghii)
intensittea reactiilor inflamatorii sau zona topografica afectata.

Avand in vedeer modificarile in timp ale speciilor de paraziti ce intervin in

producerea diverselor micoze ,preferam insa clasificarea propusa de GOETZ, dupa
criteriul topographic

1. TINEA CAPITIS (PILOMICOZE): USCATE( microsporia, tricofitia, favus)

INFLAMATORII( tricofitia supurata)
2. TINEA FACIEI ET BARBAE : FOLICULARE ( sicozis parazitar)
NEFOLICULARE( tip herpes circinat)
3. TINEA CORPORIS( TIP HERPES CIRCINAT)
4. TINEA CRURIS
5. TINEA MANUM
6. TINEA PEDUM
7. TINEA UNGHIUM
8. OTOMICOZE
9. PITIRIAZIS VERSICOLOR
10. ERITRASMA
11. CANDIDOZE CUTANEO-MUCOASE: INFECTIOASE SI ALERGICE
12. MICOZE PROFUNDE
13. MICOZELE SUPERFICIALE: sunt micoze in care parazitul fungic ataca pielea
mucoasele sianexele pielii( in particular parul)
Dupa preferinta localizarii ele se subimpart in :

 Epidermofitii ( pielea glabra)

 Onicomicoze( unghii)
 Pilomicoze( folicului pilosebaceu si par )
 Candidoze ( pliuri cutanate mari mucoasa bucala genital)

DERMATOFITII –FORME CLINICE:

1.Dermatofitii ale pielii glabre: tinea corporis( herpes circinat)

 Tinea cruris (eczema marginata)

 Tinea faciei
 Tinea manuum
 Tinea pedis

2. Pilomicoze :

 TINEA CAPITIS: F. USCATA (microsporia, tricofitia,favusul)

 F. SUPURATA (kerion celsi)
 Tinea barbae (sicozis micotic)

3.OMICOMICOZE( Tinea unguium)

Acest grup cuprinde 3 genuri: trichophytan, epidermophyton si microsporum.

Dupa gazda de elective dermatofitii pot fi : zoofili, geofili si antropofili. Cei care apartin
primelor doua grupe produc la om leziuni cu character inflamator mai pronuntat.

Toate infectiile cutanate cu dermatofiti se numesc tinea.

Aspectul variat al manifestarilor cutanate produse de infectia cu dermatofiti depinde de :

specie, marimea inoculului, regiunea topografica afectata, statusul imun al gazdei, alti
factori care tin de gazda: factori genetici, rasiali, endocrine si metabolic,varsta sex
temperatura, integritatea si turnoverul epidermul, concentratia acizilor grasi saturati din
sebum
 TINEA CORPORIS

Este o dermatofitie a pielii glabre de pe trunchi si member. In ariile afectate este posibila
si infectarea parului de tip terminal

PATOGENIE: rezervorul dermatofitilor pielii glabre poate fi o leziune active de la

animal sau om,solul (mai rar) sau o dermatofitie cu alta localizare( unghii, scalp).
afecteaza ambele si toate grupele de varsta. Incubatia este de circa 1-3 saptamani.

Manifestarri clinice:

LEZIUNI INELARE cu central palid cu tendinta la vindecare datorita eliminarii

centralea fungilor si periferia active, mai eritematoasa decat central ,usor elevate si
bogata in dermatofiti. Aceste leziuni se extend centrifug si pot conflua in placi cu contur
policiclic

LEZIUNI INFLAMATORII burate cu vezicule sis au pustule

Leziuni discret inflamatorii, limitate, inconstant acoperite de scuame.

PERIFOLICULITE, nodozitati, inflamatorii localizate la nivelul gambelor la femeile

care se epileaza.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Dermatita seboreica ( este simetrica si frecvent asociata cu manifestari de seboree

ale scalpului)
 Psoriazis
 Lichen simplex
 Eczema numulara
 Pitiriazis rozat
 Candidoza
 Pitiriazis versicolor

Tinea faciei

Prin tinea faciei se inteleg dermatofitiile fetei. Nu include dermatofitiile ariilor paroase
ale fetei la barbati( mustata barba)

Patogenie: contaminarea se poate face prin hetero- sau autoinoculare.

MANIFESTARI CLINICE:

 Placi circinate cu margini supradenivelate( aspect classic)

 Leziuni eritematoase maculare cu sau fara scuame
 Leziuni papuloase
 Leziuni se insotesc frecvent de prurit si senzatie de arsura simptome exacerbate de
expunerea la soare.

Diagnostic diferential:

 Lupus eritematos discoid

 Eruptie polimorfa la lumina
 Dermatita seboreica
 Psoriazis

TINEA CAPITIS:

Este o dermatofitie care afecteaza regiunea scalpului.

Patogenie : contaminarea firului de par se faceprin sporii care se desprins de la indivizii

parazitati. Inocularea este favorizata de microtraumatisme . incubatia este de
aproximativ 3 saptamani. Firul de par poate fi parazitat :

A) Ectotrix-sporii sunt dispusi in manson in jurul tijei( microsporie)

B) Endotrix-sporii se formeaza in interiorul tijei ( tricofitie )

Manifestari clinice:

MICROSPORIA:

Afecteaza de obicei copiide varsta scolara.este de 4 ori mai frecventa la baieti.

Chiar netratata se vindeca la pubertate probabil datorita modificarii compozitiei

sebumului.

Clinic se manifesta prin placi alopecice rotunde,bine delimitate, mari cu suprafata

scuamoasa si cu fenomene inflamatorii variabile ca intensitate. Perii parazitati inveliti de
spori sunt cenusii fara luciu si se rup usor la cativa mm de emergent.

La examinarea cu lampa wood prezinta o fluorescent verzuie.

 TRICOFITIA:

Afecteaza mai frecvent baietii

Clinic se observa placi alopecice multiple,mai mici decat cele din microsporie discret
scuamoase, neinflamatorii cu contur policiclic.

Perii paraziti se rup de la emergenta, portiunea ramasa fiind vizibila ca puncte negre

Ca si microsporia are tendinta de vindecare spontana la pubertate.

FAVUSUL:

Afecteaza mai ales copii si este putin contagioasa.

Este favorizat de promiscuitate igiena deficitara,subalimentatie.

Se caracterizeaaza prin leziuni inflamatorii cu evolutie centrifuga pe suprafata carora se

afla scuame galbene( ca stuful), in forma de farfurie. Acestea se constituie in jurul
foliculilor pilosi fiind centrate de mai multe fire de par.

Parul este parazitat endotrix.

Vindecarea leziunilor favice se facepe alopecie cicatriciala datorita afectarii profunde a

folicululyi pilos prin reactive inflamatorie granulomatoasa.

Spre deosebire de celelalte doua forme de tinea capitis ,favusul nu are tendinta de
remisiune spontana la pubertate.

Favisul trebuie diferentiat de: actiunilecare produc alopecii in luminisuri associate cu

fenomene inflamatorii, alopecia areata,alopecia traumatic,impetigo, LE discoid,lichen
plan.

KERION CELSI

Este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale
scalpului si barbii.

Etiologie: agentul etiologic este de obicei un dermatofit zoofil, mai rargeofil sau antrofil

Manifestari clinice: kerionul este o formatiune pseudotumorala inflamatorie cu peri rari

pe suprafata. Firele parazitate sunt usor de indepartat .din foliculii pilosi se evacueaza
puroi . in evolutie leziunile se acopera pe cruste. Se insoteste de adenopatie inflamatorie
locoregionala.
Tinea –diagnostic de laborator:

Examinarea la microscopul optic. Se poate face pe doua tipuri de preparate:

-preparat proaspat. Se recolteaza : scuame din periferia leziunilor,peri parazitati sau

fragmente de unghii afectate. Aceste produse sunt examinate la MO dupa tratarecu KOH
solutie 20% care are rolul de a disocia keratina si de a permite vizualizarea filamentelor
miceliene si sporilor

- preparat colorat. Dupa tratare cu KOH lama se coloreaza cu cerneala Parker cre
permite o mai bun vizulizare a hifelor si sporilor.

Cultura pe mediul Sabouraud.

Examenul la lampa Wood

Tratament :

 Poliene : niastin , natamicina, amfotericina B

 Imidazoli: clotrimazol, miconazol, econazol, ketoconazol,sulconazol
 Triazoli : itraconazol, fluconazol
 Alilamine: naftifina, terbinafina
 Morfoline: amorolfina
 Diverse: griseofulvina, flucitozina, ciclopiroxalamina.

Tinea barbae :

Este o dermatofitie a firelor de par terminale ale barbii si mustatii. Afecteaza barbatul
adult.

Patogenie: este similara cu cea de la tinea capitis

Manifestari clinice:

Se caracterizeaza prin leziuni inflamatorii foliculare pustuloase care alcatuiesc tabloul

clasic al sicozisului parazitar.

Perii parazitati sunt usor detasabili prin pensare

Manifestarile subiective sunt forte discrete si discordante cu severitatea semnelor

clinice, element important de diagnostic diferential cu sicozisul stafilococic.
Unele leziuni mai putin severe constau din placi eritemato-scuamoase cu perii
parazitati ,rupti la cativa mm de la emergent.

Diagnostic diferential :

 Sicozisul stafilococic
 Foliculita bacteriana
 Pseudofoliculita barbii

LEVUROZE:

CELE MAI IMPORTANTE SUNT:

 CANDIDOZELE
 PITIRIAZISULVERSICOLOR
 CRIPTOCOCOZA

CANDIDOZA: sunt afectiuni provocate de leveuri din genul candida ,mai ales specia ,
albicans si ocazionl de alte specii

Etiologie: genul Candida cuprinde peste 100 de specii C. albicans poate produce infectii
superficial ale mucoaselor si pielii si infectii profunde ale organelor interne(endocardita
meningita) in conditii ce imunodepresie.

Patogenie :

C albicans este un comensal al tubului digestive si vaginului. Nu apartine florei cutanate

normale. Alterarea echilibrului imunobiologic conduce la aparitia bolii.

Conditiile care favorizeaza candidozele sunt : fiziologice-sarcina, patalogice-boli

endocrine(diabet sindrom cushing, boala Adisson,hipotiroida), deficitul de fier,sida,
leziuni cutanate cu pierdere de substanta, sindrom Sjogren(flux salivar scazut),
dezechilibrul florei intestinale si cutanate;iatrogene-glucocorticoizi,antibiotice cu
spectru larg.

Candidoza –forme clinice:

1.candidoze cutanate:

a) intertrigo candidozic
b) candidoza ,,de scutece’’
c) foliculite si perifoliculite candidozice

2. candidoze mucoase:

a) cheilita angular
b) stomatita candidozica
c) vulvovaginita candidozica
d)balanita si balanopostita candidozica
e) candidoza perineala

3. onixisul si perionixisul candidozic

4. candidoze sistemice cu manifestari cutanate.

1.a. INTERTRIGO CANDIDOZIC:

Este favorizat de maceratia tegumentelor din pliuri,agravata de igiena precara,obezitate,

factori profesionali(cofetari,ospatari)

Se localizeaza in pliurile axilare ,submamare inghinale,interfesier,spatial III interdigital

de la mana,spatiile interdigitale de la picioare.

MANIFESTARI CLINICE:

Se manifesta prin placi sauplacarde eritematoase ,exudative,usorinflitrate care se extend

dincolo de aria de contact intertegumentar; au marginile marcate de un guleras scuamos
iar in periferie leziuni satelite izolate,papuloase sau pustuloase

Pe suprafata leziunilor pot aparea pustule subcornoase a caror rupere produce eroziuni
acoperite de depozite albicioase

Se insotesc deprurit si senzatie de arsura.

DIGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Intertrigo microbian
 Intertrigo dermatofitic
 Eritrasma
 Psoriazis inversat
 Dermatita seboreica
 Pemfigusul benign HAILEY-HAILEY
1.B. CANDIDOZA DE SCUTECE

Afecteaza zona fesiera si genitala a sugarului, fiind favorizata de umiditatea crescuta

din aceasta regiune.

Complica de obicei o candidoza digestive. Se grefeaza frecvent pe o dermatoza iritativa

preexistenta.

Este favorizata de topicele cu antibiotic sau corticoizi care produc dezechilibre ale florei
cutanate normale

Manifestari clinice:

Se caracterizeaza prin leziuni veziculo-pustuloase pe fond eritematos localizate initial

perianal si care se extend apoi genitor-fesier. Marginea este policiclica si marcata de un
guleras scuamos,iar in periferie pot sa apara leziuni satelitice.

La sugar s au descries forme generalizate(uscata,exudativa sau eritrodermica)

1.c. FOLICULITE SI PERIFOLICULITE CANDIDOZICE

Apar la imunodepresati,toxicomani sau secundar antibioterapiei.

2.a. CHEILITA ANGULARA:

Perles, zabaluta

Factori favorizanti ai aparitiei leziunilor sunt mecanici ( adancimea pliului, umiditate

crescuta) si nutritionali

Poate fi acuta si cronica

Manifestari clinice:

Se localizeaza la nivelul comisurilor bucale care prezinta fisuri dureroase acoperite cu

depozite alb-cremoase. Leziunile se pot extinde si pe tegumentele periorale.

Diagnostic diferential:

Chelita angular streptococica

Sifilide secundare ragadiforme.

2.b STOMATITA CANDIDOZICA:

Margaritarelul, muguret

Se intalneste frecvent la nou nascut datorita insuficientei secretiei salivare. Uneori

contaminarea are loc in timpul nasterii de la mama cu vaginita candidozica.

Aparitia ei la adult este un semn de imunodepresie

In cazul asocierii cu sida leziunile se extend si pe esofag.

MANIFESTARI CLINICE:

Mucoasa orala este difuz eritematoasa, lucioasa,cu depozite alb-grunjoase (constituite

din cellule epiteliale descuamate, fibrin,leucocite, micelii,detritusuri alimentare) care se
detaseaza usor lasand suprafete erodate. Limba este depapilata.

Pacientii au senzatii de arsura cu gust metallic

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

 Lichen plan
 Leucoplazia