Curs 4 Dermatologie

31.10.2012

INFECTIILE FUNGICE

Fungii sunt organisme eucariote, heterotrofe, inzestrate cu un bogat aparat

enzimatic care le permite prelucrarea unui numar mare de substante preluate din
mediul exterior.

Fungii pot fi:

- Unicelulari
- Pluricelulari

Dezvoltarea fungilor este favorizata de prezenta unui mediu aerob, umed cu ph

neutru si temepratura de 20-37 grade. Cresterea lor este inhibata de lumina si
uscaciune. Reproducerea fungilor se realizeaza prin intermediul sporilor.

In raport cu nivelul invaziei fungice infectiile fungice se impart in 2 mari grupe :

Micoze superficiale
Micoze profunde

In decursul timpului s-au propus mai multe clasificari (s-a luat in calcul specia
fungilor)

1. Pilomicoze- la nivelul pielii capului

2. Epidermomicoze determina leziuni la nivelul pielii glabre (pielea fara par
cik)
3. Keratomicoze

Clasificarea topografica a dermatomicozelor (goetz )

1. Tinea capitis (pilomicoze):

a) Uscate
Microsporia
Tricofitia
Favus
b) Inflamatorii
Tricofitia supurata
2. Tinea faciei et barbae
a) Foliculare
Sicozis parazitar
b) Nefoliculare ( tip herpes circinat)
3. Tinea corporis ( tip herpes circinat)
4. Tinea cruris
5. Tinea manum
6. Tinea pedum

1
 7. Tinea unghium
8. Otomicoze
9. Pitiriazis versicolor
10.Eritrasma
11.Candidoze cutaneo-mucoase:
Infectioase
Alergice
12.Micozele profunde

Micozele superficiale

- Parazitul fungic afecteaza pielea, mucoasele si anexele pielii mai ales parul.
- Dupa preferinta localizarii sunt :
Epidermofitii ( afecteaza pielea glabra )
Onicomicoze (unghii)
Piloicoze (foliculul pilos sebaceu si parul)
Candidoze

Epidermofitiile

- Cele mai raspandite afectiuni micotice, afectand aproape toate varstele

Tinea corporis et faciae (herpesul circinat)

- Forma clinica de micoza

- Poate fi cauzat de dermatofiti antropofili, zoofili sau geofili. Afectiunea este
frecventa atingand ambele sexe
- Se transmite fie de la animale mai ales de la pisica, caine si vite sau se
transmite si de la opersoana la alta fie direct fie prin obiecte contaminate.

Debut : pata eritematoasa insotita de prurit care in zilele urmatoare devine

scuamoasa la centru si cu margine veziculoasa avand tendinta la extindere
centrifuga.

Confluarea mai multor leziuni da nastere la placarde policiclice.

In cursul evolutiei are tendinta de vindecare spontana in timp ce marginile raman

permanent active veziculoase.

Dg : se pune pe aspect clinic

Dg dif :

Eczema numulara
Eczematite
Granulom inelar
Eritem polimorf

Examenul micologic transeaza diagnosticul.

2
Tinea cruris ( eczema marginatum hebra)

- Micoza cu localizare in pliurile inghinale

- Minarea se face deobicei indirect prin lenjerie sau echipament sportiv folosit
in comun dar poate fi si o contaminare directa prin contact sexual.

Manifestari clinice : debut cu lez unilat sau bilat pe fata interna a coapselor prin una
sau mai multe placi eritematoase cu margini veziculoase ce conflueaza itnr-un
placard policiclic care curpinde prin evolutie excentrica plica inghinala, interfesiera
si coapsa.

Dg diferential : - cu alte afectiuni ocalizate la acest nivel

Eritrasma
Intertrigo candidozic cau microbian
Intertrigo artificial

Examenul micologic transeaza dg.

Tinea pedis (epidermofitia picioarelor)

- Cea mai raspandita dermatomicoza, atingand mai ales barbatii adulti si

sportivii fiind favorizata de tulburari circulatorii, hiperhidroza plantara,
incaltaminte impermeabila. Parazitii cei mai des incriminati sunt Tr. Rubrum,
Tr. Interdigitale, Ep. Floccusum si Tr. Mentagrophytes asteroides
- Contaminarea se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol
contaminat, pe marginea unei piscine sau proband o pereche de pantofi la
magazin.

Forme clinice :

a) Intertrigo interdigito- plantar se manifesta cu placi sau placarde

eritematoase dispuse la nivelul pliurilor interdigitale si subdigitale pe
suprafata carora apar mici vezicule care vor determina fisuri interdigitale cu
predilectie la nivelul spatiului IV interdigital. Aceasta forma clinica se
suprainfecteaza frecvent cu agenti bacterieni. Poate constitui poarta de
intrare pentru streptococ determinad aparitia erizipelului de gamba.
b) Forma veziculoasa, dishidroziforma coexista cu forma clinica descrisa
anterior. Veziculele pot curpinde toata suprafata plantra, nu numai spatiile
interdigitale. Se poate suprainfecta cu agenti bacterieni si poate apare
limfangita acuta.
c) Forma hiperkeratozica plantara mai rar intalnita si mai putin suparatoare
pentru pacient, motiv pt care se descopera intamplator. Nu determina
complicatii ca formele anterioare si nu se insoteste de vezicule.

Tinea manum

- Mai putin frecventa decat cea a picioarelor

3
 - Infestarea se face fie dintr-o sursa exogena fie prin autoinoculare dintr-un
focar preexistent

*Psoriazisul palmar eczema cronica palmara

- Leziunile se localizeaza pe palme si pe marginile laterale ale mainilor si f rar

pe fata dorsala a mainilor.

Tratamentul general al micozelor

- Ketoconazolum ( = DCI) : Ketoconazol, Nizoral cp. Doza zilnica : adult 2 cp/zi

D+S, dupa masa, 7-10 zile.
- Intraconazolum : Intraconazol, Omicral, Orungal. Doza 4cp/zi ,2D+ 2S, 7 zile
- Fluconazol: Fluconazol , Flucoric, Flucovim, Diflucan : cp 50mg -1cp/zi, 14 zile
sau cp150mg 1cp la 2 sau 3 zile (5 cp in total)

Tratamentul local

- Triderm crema in formele clinice acute cu eritem si vezicule

- Triderm unguent in formele cronice cu hiperkeratoza
- Pimafucort crema in formele cu manif inflamatorii
- Pimafucin crema
- In terapia topica : Taficen crema, Canesten crema

PILOMICOZELE
- Infectii fungice ale pielii capului si barbii
- Loc la copii in pielea paroasa a capului tinea capitis aspect iar la adulti
tinea barbae
- Dupa aspectul clinic si agentul patogen se subinpart in :
Pilomicoze uscate
Pilomicoze supurate

Pilomicozele uscate :
a) Microsporia
- Cea ma ifrecventa micoza a copilului intre 5 -15 ani determinan uneori si mici
epidermii in colectivitati
- Transmiterea direct de la un copil la altul sau indirect prin obiecte
contaminate (caciuli, obiecte de frizerie, fete de perna, prosoape
- Cea mai contagioasa dintre pilomicozele uscate
- Manifestari clinice : bolnavul prezinta pe pielea capului placi rotunde sau
ovalare de 4-6cm la nivelul carora fierele de par sunt rupte la aceeasi
inaltime (2-3 mm de pielea capului)
- Nu determina alopecie definitiva si se vindeca spontan la pubertate
b) Tricofitia uscata
- Este produsa mai ales de fungii antropofil
- Clinic: placi rotunde sau ovalare de dimensiuni mici 5mm, cel mult 2 cm la
nivelul carora firele de par sunt rupte la inaltimi diferite
- Nu determina alopecie definitiva si are tendinta de vindecare spontana la
pubertate

4
 c) Favusul
- Produl in special de Tricofitum Schonlein
- Contagiozitate redusa si pt a se transmite boala e necesar un contact
prelungit cu bolnavul.

Pilomicozele supurate
a) Kerion Celsi
- Granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale
scalpului si barbii
- Den din greaca kerion = fagure
- Agentii etiologici sunt zoofili (provin de la animale manz, vitel) => se
explica aparitia bolii mai ales in mediul rural sau la ingrijitori
- Transmiterea direct de la animal la om dar si prin obiecte contaminate
prosoape, ob de barbierit
- Manifestari clinica la nivelul scalpului apare un placard ( rar mai multe )
rotund sau ovalar cu infiltratie profunda, proeminenta in zonele din jur.
Suprafata leziunii este acoperita de puroi si cruste care aglutineaza firele de
par.
- La copii leziunile sunt localizate in pielea capului in timp ce la adulti, la
barbati se intalnesc mai frecvent in barba si mustata.
b) Sicozisul micotic
- Afecteaza barbatul adult si se manifesta rpin noduli inflamatori acoperiti sau
nu de leziuni exudative, firele de par se smulg cu usurinta
- Manifestarile subiecte din sicozisul micotic sunt discrete si discordante cu
severitatea manifestarilor clinice care ajuta la dg diferential clinic de sicozis
stafilococic

Tinea unghium

= onicomicoza
- La unghiile mainii inocularea se face prin gratajul unui focar micotic
preexistent la acelasi individ
- La unghiile picioarelor inocularea se face de la o micoza interdigito-plantara si
mai rar prin mersul descult.
- In ambele cazuri transmiterea se face si prin obiecte de maniciura- pedichiura
modalizatea cea mai frecventa de contaminare.
- Afectiunea debuteaza de la marginea libera a unghiei sau de la marginile
laterale printr-o pata albicioasa ce se intinde progresiv. Lama unghiala se
ingroasa, isi pierde transparenta si luciul, se deformeaza, devine friabila.
Subunghial se formeaza un depozit albicios sfaramicios. Culoarea unghiei
este de cele mai multe ori alb- galbuie, rar neagra.
- Tratamentul general :
Itraconazolul - itraconazol, omicral, orungal 4cp/zi (2D+2S) dupa masa, 7
zile pe luna, 4 luni = puls terapie .
- Tratamentul local :

5
 Amorolfina(DCI) : Loceryl, lac de unghii se aplica pe toata suprafata
unghiei , ca oja, o data la 3 zile.
Kanespor, Onicoser crema, aplicat in fiecare zi si se aplica leucoplast.
Kitonail lac de unghii dar nu e rezistent la apa.

Pitiriazisul verzicolor

- Micoza frecvent intalnita determinata de Pityrosporum orbiculare - saprofit al

pielii
- Contagiozitate redusa
- Manifestari clinice : pete de marimi variabile, de culori diferite, mergand de la
galbui pana la maro inchis. Leziunile sunt localizate mai ales la nivelul
trunchiului
- In timpul verii aceste pete capata culoarea alba, contrastand puternic cu
tegumentul perilezional bronzat.

Dg diferential : Pitiriazis rozat Gibert, Vitiligo (Pt dg dif cu pitiriazis verzicolor

acromiant)

Eritrasma

- Manifestari clinice : leziuni caracteristice placi sau placarde eritematoase

initial, ulterior brune, bine delimitate, acoperite de scuame fine, localizate in
pliurile inghinale dar si pe fata interna a coapselor , in axile, submamar,
interdigito- plantar.

Candidozele

- Infectii cutaneo- mucoase provocare de levuri din genul candida (1 candida

albicans )
- Candida este un saprofit al mucoaselor tubului digestiv si vaginului.
- In unele conditii candida trece din starea saprofita in forma patogena
determinana manifestar ide boala.
- Conditiile :
1. Factori fiziologici : sarcina, varstele exterme sugari, batrani
2. Factori patologici : DZ, malabsorbtie, hipovitaminoze, obezitate, tulburari
digestive ( hepatite cronica, gastrice, colite), tulburari endocrine
(hipotiroidii, insuficiente gonadice), deficite imune (hemipatii maligne,
neoplazii, SIDA, boli cronice debilitante, pemfigusuri.
3. Factorii iatrogeni : tratamente cu antibiotice, tratamente cu cortizon de
lunga durata, citostatice, anticonceptionale, antitrichomoniazice
4. Factori de mediu si ocupationali : caldura excesiva, umiditate, maceratie

Clasificarea candidozelor cutaneo mucoase :

6
1. Buco- digestive
2. Genitale
3. Intertrigo candidozic
4. Candidoze unghiale
5. Candidoze muco-cutanate cronice