13.

PRURIGOURI
Definitie: sindroame caracterizate printr-o eruptie cutanata ale carei leziuni primare sunt papulo-
vezicule pruriginoase. Uneori leziunea primara este dificil de identificat datorita prezentei excoriatiilor
postgrataj, acoperite de cruste hematice. Leziunile vechi pot capata un aspect nodular, cu suprafata
erozivcrustoasa sau verucoasa. Au fost descrise forme acute, subacute si cronice.

Etiologie: variata (hipersensibilitate la intepaturi de insecte, fotodermatoze, dermatita atopica, reactii

postmedicamentoase, boli metabolice, neoplazii etc).

PRURIGOUL ACUT AL COPILULUI

Sin.:prurigo strophulus, prurigo simplex acuta infantum, urticaria papuloasa.

Def.: forma recurenta de prurigo caracterizata prin prezenta de papulo-vezicule.

Etiopatogenie: afecteaza copii cu varste intre 2-8 ani, predominant vara si toamna. Etiologia este dificil
de stabilit. Imunofluorescenta directa a stabilit o patogenie prin complexe imune. A fost lansata si
ipoteza unei reactii de hipersensibilitate bifazica: imediata si intarziata.Ca factori etiologici principali sunt
citati: acarienii din alimentele stocate, din praful de casa, de pe animalele domestice, intepaturile de
insecte, medicamentele, aparitia dentitiei, stresul.

Manifestari clinice: initial apar mici papule urticariene, ulterior dezvoltandu-se papulo-vezicule,
pruriginoase, marginite de un halou eritematos. Gruparea leziunilor fie linear fie in buchete este
evocatoare. Eruptia intereseaza zonele de presiune, pliurile inghinale, axilele, gambele, zonele
descoperite,etc. Localizarea pe zonele descoperite sugereaza implicarea insectelor, in timp ce etiologia
arachnidiana este suspectata in localizarile pe gambe si pe zonele de presiune. Frecvent se intalnesc
excoriatii produse de grataj si, uneori, bule (strophulusbulos).Leziunile se pot suprainfecta.Vindecarea se
face cu macule hipo/hiperpigmentare. Starea generala este nemodificata. Reactiile ganglionare nu sunt
notabile.

Evolutie: recurenta, cu acutizari sezoniere. Leziunile apar in pusee si au tendinta la remisiune spontana
dupa varsta de 6-8 ani.

Diagnosticul diferential: varicela, scabia, pediculoza, urticaria, dermatita herpetiforma.

Tratament: antihistaminice, iar local antiseptice si coloranti +/- dermatocorticoizi.

PRURIGO ACUT AL ADULTULUI

Eruptia este papulo-veziculoasa pruriginoasa, lipsind placa urticariana. Etiologia (alergica,

alimentara, medicamentoasa, infectioasaetc) ramane de multeorineprecizata.

1
 PRURIGO SUBACUT

Sin:prurigo simplex subacut, acne urticata,strophulus adultorum.

Def.:este o forma de prurigo ce se caracterizeaza prin excorierea rapida a leziunii papulo-veziculoase

primare care uneori este greu detectabila.

Etiopatogenie: afecteaza predominant femeile de varsta medie. Frecvent pacientele au tulburari

emotionale si sunt supuse stresului. Poate fi o manifestare in cadrul atopiei.Spre deosebire de prurigo
ul acut al copiilor, intepaturile de insecte nu au un rol patogenic. Este citata asocierea cu afectiuni
interne: diabet, insuficienta renala cronica, leucemii, limfoame, cancere, tulburari hormonale, sarcina,
afectiuni digestive, focare de infectie, reactii postmedicamentoase, dar de cele mai multe ori niciuna din
dintre acestea nu poate fi decelata. In formele idiopatice se pare ca factorii psihologici joaca un rol
important.

Manifestarile clinice: leziunile primare sunt papulo-vezicule intens pruriginoase, rapid excoriate. Se
dispun simetric pe brate, torace, coapse si fata. Respecta palmele si plantele. Se vindeca cu cicatrici
atrofice de cativa mm, depigmentate central si cu periferia hiperpigmentata.

Evolutia: este cronica, cu exacerbari si remisiuni. Formele aparute in cadrul sarcinii se vindeca dupa
nastere, dar reapar la sarcinile ulterioare.

Diagnosticul diferential:

-eczema atopica;

-dermatita herpetiforma;

-prurigo estival;

-dermatita acantolitica tranzitorie;

-pitiriazis varioliform;

Tratament: - antihistaminice sedative sau tranchilizante, iar la femeile in perioada de preclimacteriu,

estrogeni. Topic: lotiuni si mixturi antipruriginoase, antiseptice, coloranti, corticoizi.

PRURIGO CRONIC

Sin: urticaria papuloasa cronica.

Def.: afectiune intens pruriginoasa in care apar papule urticariene persistente si noduli.

Etiopatogenie: apare frecvent la adulti, predominant femei in decadele 5-6 de viata. Sunt citate asocieri
cu boli interne similare celor din prurigoul subacut (hematologice, DZ, insuficienta renala cronica).

2
Manifestariclinice: boala se caracaterizeaza prin prezenta de papule urticariene sau papulo-vezicule si
noduli inflamatori, usor keratozici, hiperpigmentati, de 0,5-1 cm. Leziunile se localizeaza mai ales pe
extremitati si trunchi.

Diagnostic diferential: prurigo nodular, dermatita herpetiforma, intepaturi de insecte, dermatita

acantolitica tranzitorie.

Tratament: investigarea si tratarea unei eventuale cauze interne; dapsona, thalidomida, clofazimina.
Pentru leziunile nodulare pot fi folositi corticoizi in panasmente ocluzive sau intralezional.

PRURIGO NODULAR (Hyde)

Sin.:noduli Picker.

Def.: este o forma de prurigo caracterizata prin prezenta de noduli intens pruriginosi, persistenti,
localizati preferential pe suprafetele de extensie ale membrelor, cu evolutie cronica, fara tendinta de
regresie.

Etiopatogenie: afecteaza in mod egal ambele sexe si toate grupele de varsta, mai frecvent grupele de
varsta intre 30-60 ani. Cauza nu este elucidata. Se presupune a fi un raspuns patologic secundar
pruritului si gratajului indus de cauze variate. Aproximativ 2/3 din pacienti prezinta istoric de atopie.
Varsta medie de aparitie la atopici este 19 ani, comparativ cu 48 ani la non atopici. Alti factori incriminati
sunt: insuficienta renala sau hepatica, boli tiroidiene, deficitul de alfa1antitripsina, boala celiaca,
anemia feripriva, policitemia vera, boli maligne, DZ, factori psihosociali, intepaturi de insecte, infectii
cu mycobacterii, infectia HIV, virusurile hepatitice B si C, infectia cu H. pylori.

La bolnavii cu prurigo cronic cercetarile au evidentiat:

1. cresterea numarului de celule Merkel si de fibre nervoase la nivelul dermului;

2. substanta P si calcitonin-gene-related peptide prezinta valori crescute fiind implicate in medierea

pruritului si a inflamatiei neurocutanate;

3. mastocitele sunt crescute atat numeric cat si in dimensiuni. Citoplasma lor este abundenta si cu
granulatii putine ceea ce sugereaza degranularea in tesuturile din jur;

4. supraexpresia factorului de crestere neurala;

5. eozinofilele ce contin proteina bazica majora, proteina cationica si neurotoxina specifica, cu actiune
citotoxica si proinflamatoare, se gasesc in numar crescut in jurul filetelor nervoase;

6. IL31 prezinta valori crescute;

7. celulele Langerhans sunt numeroase la nivelul dermului.

3
Manifestari clinice: noduli bruni-gri, cu diametrul de 1-3 cm, cu suprafata verucoasa, crustificata, si
halou hiperpigmentat. Numarul lor este variabil, de la cativa, pana la cateva sute. Tegumentele
interlezionale sunt usor xerotice. Se localizeaza de electie pe suprafetele de extensie ale membrelor.
Pruritul are durata si intensitate variabila. Uneori este sever si poate determina tendinte suicidare.

Histopatologie: hiperkeratoza focala si acantoza. Se mai pot intalni: papilomatoza si proliferare

neregulata a epidermului. In derm, infiltrat inflamator nonspecific.

Investigatii: pentru excuderea unei afectiuni interne se vor efectua: examen clinic complet, hemograma,
teste hepatice, creatinina, functie tiroidiana, radiografie pulmonara si CT abdominal daca exista
suspiciunea de limfom.

Diagnostic diferential:

-lichen plan hipertrofic

-keratoacantoame multiple

-pemfigoid bulos forma nodulara

-scabia nodulara

-mucinoza pretibiala

-histiocitoza

-limfom cutanat atipic

-prurigo solar

-prurigo cronic.

Tratament:

- indepartarea alergenelor si corectarea factorilor favorizanti

- tratamentul afectiunilor generale coexistente

Medicatia disponibila pentru prurigo nodular are de celemai multe ori eficienta redusa. Se pot utiliza:

- corticosteroizi topici (sub pansamente ocluzive), intralezionali sau corticoterapia generala;

- menthol, phenol, crema cu capsaicina, derivati de vit D3, anestezice topice;

- fototerapia (UVA, UVB, PUVA) pentru cazurile cu prurit intens poate fi eficienta;

-antihistaminice, anxiolitice, antagonisti ai receptorilor opiaceelor;

4
-crioterapia cu azotlichid reduce pruritul si aplatizeaza leziunile. Se fac sedinte de 30 de secunde, 2-4
tratamente, in functie de marimea leziunilor.Poate fi combinata cu alte modalitati terapeutice, de ex cu
corticosteroizi intralezionali;

-imunosupresoare: ciclosporina, azathoprina;

-retinoizi;

-dapsona, thalidomida;

-terapia cu laser pulsat pe fiecare leziune poate avea efecte favorabile prin reducerea vascularizatiei
leziunii.

Combinarea diverselor forme de tratament reuseste sa controleze bine afectiunea.

PRURIGO SOLAR

Este frecvent in Mexic, interesand adesea indienii care traiesc la peste 1500 m altitudine. Se pare ca in
etiopatogenia acestei boli este implicat factorul genetic, idee sustinuta de frecventa mai mare a HLA
DRB*0407.

Clinic: papule si placi infiltrate pe pielea exusa la soare. Leziunile cutanate nu apar imediat ca in urticaria
solara, ci dupa cateva ore sau zile. Sunt foarte pruriginoase si pot evolua spre lichenificare.

Biopsia cutanata: infiltrat limfocitar, prurigoul solar fiind comparat cu o dermatita alergica de contact.

Tratament: fotoprotectie, dermatocorticoizi, antihistaminice, Cloroquin, thalidomida, Pentoxifilin.

TRATAMENT:

Punctele comune ale terapiei sunt:

 Indepartarea alergenelor si corectarea factorilor favorizanti;

 Tratamentul afectiunilor generale coexistente;
 administrarea de antihistaminice de prima generatie si tranchilizante;
 mixturi antipruriginoase in prurigo acut si dermatocorticoizi crema in cel subacut;