Sunteți pe pagina 1din 40

NOTTUNT DE SEMTOLOGIE

Psrfr4rtu{

Tn traducerea etimologicS, cuv6ntul psihiatrie inseamnd tratamentul sufletului. Ramuri a gtiinlelor medicale, psihiatria are drept obiectiv studiul:

o

totalitdtii manifestirilor patologice ale activitSlii psihice

o

al condiliilor in care apar

o

al cauzelor ce le determini

o

al mecanismelor

o

misurilor de tratament curativo-profilactice ce se impun, pentru a le evita sau

combate. Semiologio psihiotricd studiazi tulburdrile care se pot produce in psihism.

1)Tulburdrile produse in sfero cognitivd (Sfera cunoagterii). Din punct de vedere psihologic, cognilia este luatd in sens larg, ca proces de extragere 5i prelucrare a informatiei despre,,stirile" lumii exterioare 5i ale propriului nostru eu. Senzalio sti la baza proceselor de cunoagtere, reprezintd reflectarea uneiinsugiri a realitSlii obiective (form5, greutate, culc gust, miros) in psihicul uman 5i se realizeazS prin analizori. Perceplia reprezintd functie complexi a cunoa$terii realitSlii obiective, la care contribuie gi experie anterioarS, pdstratl in memorie. Ea reprezinti o reflectare sub forml de imagini (copie), a insugirilor obiectelor gi fenomenelor luate in totalitatea lor. Tulburiri de perceplie

se referi la scSderea, cre$terea, deformarea acesteia sau percepe firi obiect:

Hiperestezio constd in exagerarea perceperii excitaliilor dinafari - la surmena!i,

e

"

e

convalescenti, nevrotici, zgomote obignuite, ca scSrt6itul unei ugi, chiar rnuzica,

devin rreplScute,

Hipoestezio este sciderea excitabilitSlii care determind o neclaritate in perceperea

lumii exterioare - in obnubilarea congtiinJei.

lluziile sunt perceptii deformate ale obiectelor. Ele pot fi:

- vizuale (false recunoa5teri)

- auditive -olfactive etc. - un tufig poate fi perceput ca un animal fioros,

t

e

o

Holucinoliile sunt perceptii fdri obiect. C6nd obiectul perceput de bolnav se aflS in

c6mpul de actiune normal al analizorului respectiv, vorbim despre percep!ii

adevirate (perceperea in fata ochilor a unei persoane, a anumitor obiecte sau a unor

voci care vorbesc la o ureche sau alta). Se intSlnesc in:

- schizofrenie

-in diverse psihoze.

Pseudohalucinaliile sunt lipsite de estezie gi spa!ialitate. Sunt numite gi halucina!ii

psihice. Bolnavii ,,aud" cu creierul, ,,vid" cu ochii minlii.

Halucinozele sun halucinatii adevirate, insl fa15 de care bolnavii au o atitudine

criticS, Existenla halucinatiilor este uneori greu de recunoscut, fie ci pacientul nu

colaboreazd, fie cE le ascunde, disimuleazS. De un real ajutor ne este observarea

atenti a bolnavului, care tn timpul trdirilor halucinatorii ia atitudini particulare:

este atent, privegte, intr-o direclie de unde aude vocile sau vede imaginile

- alteori inchide ochii, igi astupd urechile c6nd vocile sau imaginile sunt

nepldcute, gesticuleazS, se feregte sau vorbegte cu ele.

Atenlia consti in orientarea 5i concentrarea activitSlii psihice asupra unor obiecte sau fenomene, care, datoritd acestui fapt, sunt reflectate mai clar gi mai deplin in congtiin!5.

Daci am percepe totul in jurul nostru, s-ar

produce un haos, Existi o triere spontand, care

atenlio spontond. Ea poate fi uneori:

elimini elementele nesemnificative. Aceasta este

o diminuati - in oligofrenie, in stlri delirante

' exagerati - in manie, c6nd bolnavul percepe o serie de elemente in exces. Atenlio voluntard intrd in joc, atunci c6nd avem o preocupare, o idee:

o

o

atentia voluntari este exagerat5 - la bolnavii deliran!i, melancolici

Atentia voluntarS este scizuti -in nevroze, in sindroamele de excitalie psihici etc.

Memorio este un proces de intipirire, pdstrare,

a perceput, a triit, a fdcut sau a 96ndit in trecut:

recunoagtere gi reproducere a ceea ce omul

o Hipermnezio este o tulburare a memoriei, care consti intr-o exagerare patologici a

o

proceselor de fixare gi conservare. poate fi:

- globalS - in episoadele maniacale

- partialS, cu o tematicd selectivd, legati uneori de unele amdnunte - in delirul sistematizat.

Hipomnezio inseamnd o scidere a memoriei gi reprezinti un sindrom frecvent int6lnit in:

- stirile de surmenaj

- neurastenie

- depresive.

o Amnezto se manifestd prin abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoagtere qi reproducere ale memoriei, fie separat, fie in totalitatea lor. - Existi a amnezie de fixare sau onterogrodd, in care bolnavul este incapabil si

pdstreze amintiri ale faptelor foarte recente, care sunt totu5i bine

percepute. El i5i poate aminti cu ugurin!5 evenimente din tinere!e, dar nu

$i pe cele petrecute cu o zi inainte - in stirile de demen!5

postencefalitice, stiri toxiinfeclioase, paralizia generalS progresiv}

senili,

P.G.P.).

-in omnezia de conservare sau retrogradd gisim o

$tergere

a amintirilor fixate

inaintea debutului bolii - in traumatisme cranio-cerebrale. - Amnezia lacunord se referl la o perioadi limitatl qi relativ scurtl din timpul

trecut $i este caracteristici stirilor confuzive.

-in amneziile sau dismneziile de evocare, bolnavul este incapabil de a evoca

atunci c6nd are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se int6mpll cu

numele proprii. - Atunci c6nd procesul recunoagterii suferS, se produc omnezii sau dismnezii

de recunoa$tere.

o

o

Pseudoreminiscenfele sunt reproduceri ale unor evenimente din trecut, dar inca-

drate partial sau total in evenimente prezente.

Relatarea unor fapte imaginare gi cu care in general sunt acoperite golurile de memorie se nume$te confabulalie.

fenomenelor 5i a

Tulburdrile de gdndire. G6ndirea este reflectarea generalizatS gi mijlocitd a

obiectelor lumii obiective 5i a legSturilor interioare dintre ele. Ca proces de

cunoagtere,

g6ndirea nu mai are un caracter senzorial, luAnd nagtere in procesul de generalizare gi

abstractizare. G6ndirea opereazi prin noliuni care exprimi simbolic fapte,

fenomene, relalii,

o legituri

actiuni. Simbolurile acestea sunt cuvintele. Deci, intre 96ndire 5i Iimbaj existd

indisolubilS. Cu c5t limbajul 5i noliunile unui individ sunt mai evoluate, acesta va desfigura

un act de gSndire cu mai mult succes.

Vorbim despre tutburdrile formole sau dinomice ale g6ndirii, atunci cAnd se modificd ritmul

procesului gAndirii. Astfel avem:

o

accelerarea procesului de 96ndire

o

incetinirea

o

suPrimarea

o

bararea lui.

Exagerarea ritmului ideativ este denumiti /ugti

poate da concluzii eronate.

a)

de idei. Aceastl g6ndire este

Uneori, excita!ia fiind excesivS'

superficialS, instabilS gi rapiditatea asocia!iilor

este a5a de crescutS, inc6t se deslu5esc doar cuvinte izolate'

fdri legiturS

b)

intre ele - in sindroamele maniacale'

Diminuarea ritmului g6ndirii (bradipsihism)

ExistS tulburSri de

se

caracterizeazS printr-o

incetinire a procesului de 96ndire.

rite grade,

de la incoeren!5

coeziune ale gSndirii de dife-

(bolnavii vorbesc absurditS!i, exprim6ndu-se corect), la

fird legSturi intre

verbigeralie (un debit verbal mdrit, ritm ideator accelerat, dar

noliuni) 5i p6ni

la,,salata de cuvinte" tn care destrSmarea este avansatS, cuvintele

nemaiavdnd nici un sens,

Tutburdrile de fond

o

(conlinut) ale gAndirii:

ldeile prevolente apar ca o reaclie aparent logicl la o situalie realS 5i care, ulterior,

afectiv, ocupi o pozilie dominantS, intensi 5i de duratS'

printr-un exagerat potenlial

in 96ndirea bolnavului,

corespunzdtoare

in mare mdsuri

deSi deseori nu mai sunt conforme cu trSirile

momentului. La bolnavii psihici, ideile prevalente sunt reprezentate

de preocupirile morbide, indreptate spre funclionalitatea organelor

proprii sau de preocupSri av6nd caracter persecutiv. Ele se int6lnesc la:

o

- nevrotici

- PsihoPati

- encefaloPali

- Posttraumatici

- ePilePtici.

ldeile obsesive apar impotriva

parazitar, lupti impotriva

vointei individului, care le recunoaSte caracterul

lor, pentru a le inlitura. Av6nd un caracter de

constrAngere impotriva

DupS conlinutul lor,

intre ele:

bolnavului, ele creeazi o stare de tensiune, de anxietate'

stSrile obsesive se pot impSrli in cateva grupe, ce se combinS

o

amintirile obsedante

o

acliunile obsedante

o

ideile obsesive

o

fobiile.

ldeile obsesive:

.suntcaracteristicepentrunevrozaobsesivo-fobicS

. se Pot int6lni Siin:

-psihopatia psihastenicd -unele stiri dePresive -debutul schizofreniei.

o tdeile delironte formeazi o categorie importanti de tulburiri ale 96ndirii'

orice reflectare gre5itd a realit6lii care dominS

prin idei delirante inlelegem

con$tiinla bolnavului. Ele

sunt impenetrabile la contraargumentare' bolnavul

neav6nd o atitudine critici gi neput6nd sesiza caracterul lor patologic.

Continutul ideilor delirante poate fi extrem de divers - de la idei ce pot fi plauzibile,

p6ni la unele cu un conlinut neverosimil, absurd, fantastic. DupS persisten{a lor, ideile delirante pot fi:

mobile, oscilante, polimorfe, schimb6ndu-se la intervale scurte de timp (zile,

o

o

chiar ore)

stabile, inerte, cu tendinti la fixare 5i sistematizare.

Prin sistematizarea unui delir, intelegem gruparea ideilor delirante in jurul uneiteme delirante, uneori cu aparentrS logicS. Existd foarte multe clasificdri ale delirurilor. Mai

simplu, referindu-ne la fondul afectiv care le insolegte, pot fi impirlite in:

- delirul av6nd caracter depresiv;

- delirul av6nd caracter expansiv.

a) in prima grupi predomind fondul depresiv, iar tematica ideilor are un colorit

afectiv, trist, dureros, ca in ideile delirante de vinovS!ie, de autoacuzare, de ruini materialS gi fizicS. Delirul poate culmina, a$a cum se int6mplS in melancolia de involutie uneori, cu idei de negalie (bolnavul afirmS ci nu mai are organe). Acest

delir, asociat cu idei de enormitate gi imortalitate, realizeazS sindromul Cotard. Uneori fondul depresiv este mai estompat, predomin6nd insi anxietatea, ca in

delirul de persecutie, de urmlrire, de otrivire, de gelozie, de influen!5.

b) Delirurile expansive apar pe un fond de euforie, de bunl dispozi!ie, de filialie, de inventie etc, ca in:

- paranoia

- P.G.P.

- dementele senile.

Tulburdrile de vorbire. in bolile psihice se pot observa modificdri importante in felul de a

vorbi al bolnavilor.

.

o

o

Logoreeo desemneazi un flux de cuvinte rapid gi incoerent - in stlrile maniacale.

Strigdtele, vociferirile sunt semne ale agitaliei - manie, confuzie, schizofrenie,

demen!5.

Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicdrii verbale. Acesta poate

tmbrdca mai multe aspecte:

- mutismul prin inhibilie - in stdrile de stupoare melancolicl

- mutismul catatonic - din schizofrenie

- afonia isterici sau mutismul protestatar al deliran!ilor persecuta!i sau

o

revendicativi.

Pentru ci limbajul este expresia gSndirii, vorbirea desigur c5 va reflecta conlinutul

96ndirii prin modificiri ale stilului, ale sintaxei. Tulburdri de semnatici caracterizate

prin alterarea sensului cuvintelor:

- int6lnim la schizofreni: neologisme, metafore ermetice.

-Alteori se ajunge la incoerenti verbalS, care poate mergein schizofrenie p6n5

o

la un limbaj indescifrabil.

Uneori, bolnavuligi creeazi o veritabilS limbi personalS (glosololie).

Tulburdrile de scris se int6lnesc frecvent:

- in schizofrenie

- la delirantii cronici, exprimate prin alteriri ale grafismului, manierism sau sterotipii. Tulburdrile de congtientd variazd de la ingustarea c6mpului congtientei pAni la pierderea acesteia (comd). in stbri infeclioase, onirice, intSlnim ingustarea c6mpului congtientei,

torpoare, obnubilare. Stupoarea este o stare mai accentuati de tulburare a congtientei, in

care bolnavul reacfioneazi numai la stimuli puternici. Starea comatoasi corespunde

suspendirii totale a stirii de congtientS. 2) Tulburdrile produse in sfero ofectivitdlii.

Afectivitoteo cuprinde totalitatea triirilor noastre, plScute sau neplScute, mai intense sau

mai pulin intense, fugitive sau durabile. Formele afective sunt:

o

.

o

o

d ispozitia

emotiile

sentimentele

pasiunile.

Dispozitia (tonusul afectiv) poate fi:

o

o

.

bund

scizuti

crescutS, corespunzdndu-i calmul, tristelea sau veselia.

Emoliile sunt stiri afective scurte, ocazionate de excitanti divergi, care influentreazi toatS viata psihicd gi se insotesc de reactii vegetative: fric5, panicS, bucurie. Sentimentele sunt

stiri afective de lungS duratS, mai complexe, la care contribuie gi g6ndirea gi judecata:

prietenie, dragoste. Tulburdrile dispoziliei pot fi :

.

negative - depresiunea psihici int6lnitl in melancolie, unde are intensitatea unei dureri morale

o

dispozitia poate fi exagerat crescuti - euforia, o stare de dispozitie pozitivS, care

apare in excitatia maniacalS.

Emo[iile puternice se reflecti patologic prin:

o

.

panic5

extaz.

Se vorbegte de o labilitote emolionald, cu treceri repezi de la rAs la plSns - in demenla

aterosclerotic5: rSsul sau p16nsul nemotivate se int6lnesc in schizofrenie. Anxietateo este o stare de a$teptare dureroas5. Sentimentele se pot modifica in bolile psihice, mai alesin schizofrenie, unde seint6lnesc:

o

inversiunea sentimentelor (uri pentru pirinti, copiii, frati, surori), dragoste pentru

persoane necunoscute sau fictive

o

ambivalentl afectivS, care cuprinde in acelagi timp sentimente de dragoste gi uri

pentru aceeagi persoani

o

indiferentismul, care include lipsa oricirui sentiment.

o

Tot in schizofrenie se int6lnegte afectivitatea paradoxalS, manifestdndu-se prin rispunsuri emotionale pozitive de veselie, plScere, la traume psihice negative

(moarte, boalS) gi emolii negative (p15ns) la auzul unei vegti pozitive.

3)Tulburdrile produse in sfera voinfei gi activitdlii (motivotionald).

Tulburdrile de activitate. Activitatea supusS vointei se exprimd normal prin executarea

dinamic6 a unui plan anterior stabilit, cu un scop util.

o

Hiperbulio este o activitate multipl5, neconcordantS, nedusd la bun sfdrgit, fird

randament - in excitatia maniacali.

o

Abulia este lipsa oricSrei activitSli - se gisegte in:

- melancolia stuporoasi

- demen!5

- oligofreniile grave. Cotatonia constd in:

- plstrarea indelungati a unei pozilii incomode (intr-un picior, cu o mAni

ridicati in sus) - in schizofrenia catatonici

- repetarea unor gesturi, cuvinte, reprezent6nd stereotipiile.

Cotolepsia sau flexibilitatea ceroasi constl in posibilitatea de a pSstra o atitudine a corpului, a membrelor, impusl - in schizofrenia catatonici.

Negativismul este refuzul de a indeplini solicitSri impuse. Negativismul motor,

alimentar, verbal sau sfincterian se int6lnegte in schizofrenie.

lmpulsiunile, ca:

- piromania (necesitatea imperioasi de a da foc) - la psihastenie

- cleptomania (necesitatea de a-gi insu5i lucruri str5ine)

- mitomania (necesitatea imperioasd de a spune minciuni) din psihopatie - raptusurile din melancolie sunt activitSli iegite de sub controlul voinlei.

Sugestibilitateo este o slSbire a proceselor volilionale, sub influenla altor persoane,

Se int6lnegte in:

- schizofrenie

- oligofrenie

- dementS.

PSIHOPATIILE

in 1884, Babinski introduce in psihiatrie termenul de psihopatie, atribuindu-l tulburdrilor

psihice caracterizate prin dezvoltdri disarmonice ale personalitSlii umane. La constituirea

acestor perturbdri de caracter gi de personalitate, care conduc la grave tulburdri de

comportament, la tulburSri de adaptare gi conflicte cu societatea, contribuie factori

etiologici complecgi (de la traumatisme cranio-cerebrale, encefalite in copilSrie, p6ni la

factori de mediu).

t. Psihopalii ostenici:

o

.

.

obosesc u$or la eforturi obignuite

sunt impresionabili, emotivi

cu o capacitate de munci gi randament scizute.

2. Psihopalii excitabilisunt tipuri de personalitate care nu-gi pot stSp6ni emoliile 5i care

reactioneazi brutal, prin insulte, lipete la mici contrarieri. Uneori explodeazS 5i devin

agresivi, ajung6nd pAnE la maltratlri.

3. Psihopotii isterici, fiind in acelagi timp gi sugestibili, avdnd o 96ndire influenlati de afecte 5i de dorinla de a fi in centrul preocupdrllor celor din jur, fac frecvente crize isterice. Sunt teatraliin exprimare, au o imaginalie gi o fantezie exagerate, niscocind

adesea povestiri inedite despre trecutul lor, pentru a impresiona auditoriul gi chiar

pe medic.

4. Psihopatia psihostenicd se dezvoltl la personalitSli nehotSr6te, oscilante, anxioase,

pe acest fond put6nd evolua atat la adult, c6t gi la copii nevroze obsesivo-fobice,

preocupiri ipohondrice.

5. psihopalii paranoizi sunt personalitili disarmonice, binuitoare, suspicioase,

interpretative. intocmai ca paranoicii, reclamS, sunt revendicativi, procesomani. Pe

acest fond evolueaz5 de obicei paranoia'

6. Timopotia, cu cele doui variet5li:

o

hipertimicii - excita!i afectivi, veseli, optimiSti, volubili

o

hipotimicii - posaci, indispuSi, care v5d totul in negru, tragic.

7. Psihopolii impulsivise

8. Psihopalii sexuali

caracterizeazb prin reactii impulsive.

Constituie marea grupS de psihopali cu perversiuni sexuale

variate.

Tratament gi

colectivele de

asistentd: numeroasele conflicte cu mediul in 5coal5, in familie, in

muncd, datoriti comportamentului patologic al psihopalilor, incarci

activitatea psihiatriei legale.

pedagogice, in

tendin!ele

De aceea trebuie si se incerce, prin metode educationale,

5coli speciale, in institu!ii de reeducare, si se armonizeze reactiile 5i

impulsive, atat ale copiilor iritabili, impulsivi, c6t 5i ale adultilor'

Tratamentul se face in:

o

o

policlinici

spitalele de psihiatrie, unde se lngrijesc eventualele decompensiri psihotice'

PSIHOZELE TOXICE

Psihozele toxice sunt boli psihice, cu etiologie toxicS, fie c5:

.

o

o

acestea provin ca urmare a ingerdrii unei cantitSli mari de substante toxice

(intoxicaf ii alimentare accidentale sau voluntare in scop de suicid)

sunt consecinla unui exces de administrare a unor substante cu efect euforizant,

analgezic, hipnotic

unor acumuliri progresive, care duc la dependen!5 fatS de bSuturi

sunt efectul

sau stimulant (sursd iatrogend)

alcoolice,

medicamente sau de substanle psihodisleptice (mescalina etc).

Alteori,

tulburirile psihice au la bazi inhalarea involuntarS a unor substanle chimice

utilizate in industrie. Acestea constituie grupul bolilor psihice datorate unor toxice

(saturnismul, hidrargismul, manganismul, intoxica!iile cu oxid de carbon,

carbon), majoritatea manifestandu-se pe plan psihic, cu stSri confuzionale,

profesionale

sulfura de

polinevrite gi, in ultimS instantS, dementS.

1. ALCOOLISMUL

a) Alcoolismul dcut lntoxicalia acuti sau belia simplS igi datoreazS simptomele gradului

de alcoolemie (cantitatea

o,8Yo cu tulburSri

de alcool ce se gSseSte in s6nge) 5i incepe de la o alcoolemie de

psihice hipermaniacale (euforie, logoree) 5i evolueazS progresiv pinS la

tulburSri psihice

.

se

mari, c6nd alcoolemia dep55e5te 3%. La inceput:

schimbi dispozi!ia afectivd, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (be1ie

veselS)

o betia simplS

poate debuta printr-o stare de depresiune (belie tristi).

stare de ebrietate marcati gi individul devine mai iritabil, agresiv, mi5cirile

mersul 5i echilibrul se tulburS, vorbirea devine disartricS' Crescand

alcoolici apar tulburiri de congtienti cu obnubilare progresivS, care poate

Treptat apare o

sunt mai nesigure,

impregnalia

atinge starea de somn profund 5i chiar coma.

b) Belia patologicd este tot o forml acuti de intoxicalie alcoolicS. Tabloul este mai

dramatic prin intensitatea tulburirilor de con5tientS. Pacientul:

.

poate comite crime

.

poate deveni agresiv, determinat de halucina!iile gi de lipsa criticii pentru acliunile

sale

o

alteori devine brusc melancolic gi se poate sinucide.

De notat ci belia patologici apare la ingerarea unor cantitSli mici de alcool, insi la indivizi

cu tare organice, la epuizali, la traumatizali cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat

de amnezie lacunarS.

c) Alcoolismul periodic, numit gi dipsomanie alcoolicS, constS in ingerarea periodici de

alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasi gi irezistibilS de a bea.

o

Ea dureazd c6teva zile

.

se incheie printr-un somn, urmat de o puternici senzalie de disconfort.

d) Alcoolismul cronic totalizeazi tulburirile psihice care apar la indivizii ce consumi un timp indelungat cantitdli mari de alcool, la care se adaugS o serie de tulburiri ale functiilor organelor interne. Ll Delirium tremens este declangat:

o

de obicei, de intreruperea bruscS a alcoolului

o

de un traumatism cranio-cerebral

.

de alti boalS intercurentS.

Acest tablou psihotic se caracterizeazd prin prezenta:

o

iluziilor tactile, vizuale, olfactive

.

a halucinaliilor vizuale av6nd caracter terifiant.

Bolnavul vede in fata ochilor:

o

animale fioroase, gerpi, c6ini care se reped la el, ape mari care vin gi-lineaci

.

con$tienta se tulburS gi apar reaclii de apirare ale bolnavului, care devine agitat,

anxios, agresiv.

Tabloul psihotic este intovirSSit de manifestiri somatice tot atat de grave:

o

Bolnavul este febril (39 - 40')

.

cu un facies vultuos

o

are tremurituri generalizate

o

puls accelerat

o

transpiratii profuze

o

oligurie.

Delirium tremens se instaleazS, uneori, dupi o stare de neliniSte, tulburlri de somn,

indispozilie generalS gi apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3 - 4 zile, bolnavul

restabilindu-se dupi tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evolutie nefavorabilS, ducdnd chiar la exitus, Dupi primeleL2-24de ore, se poate complica prin crize convulsive,

cu sf6r5it letal in 3 - 4 zile.

2l Delirul poranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante, cu

teme de gelozie, perseculie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive,

vizuale, tactile. 3l Hatucinoza qlcoolicd Wemicke. Pe fondul unei congtiente pistrate, apar halucinatii

auditive neplicute, amenin!5toare, care genereazi idei de perseculie, anxietate. Dureazl

mai mult dec6t delirium tremens. 4l Psihozo alcoolicd Korsakov, numitd 5i psihoza polinevriticS, se caracterizeazd prin:

o

'

o

o

o

o

tulburiri de memorie (dezorientare amnestici)

aPatie

indiferen!5

puerilism

confabulalii generate de golurile de memorie'

paralel apar fenomene de polinevritS, cu diminuarea reflexelor osteo-tendinoase 5i

atrofii musculare. Durata episodului este variabilS, de la c6teva luni, la un an Sijum5tate' Evolutia este spre:

o

o

o

vindecare

dementd

moarte

prin

caSexie.

5l Epilepsiq

olcoolicd. in cazul alcoolismului cronic, pot apirea crize comi!iale, acolo unde

prezinti un prag convulsivant scizut (evidenliat prin EEG)'

creierul

6l Demenlo alcoolicd este stadiul final al alcoolismului cronic.

o Treptat,

indivizii mari consumatori de alcool devenind dependen!i' deci adevirati

alcoolomani, se degradeazi at6t pe plan social, etic, c6t 5i economic'

o

o

Capacitatea de muncd scade

funcliile psihice -

memoria, atenlia, gAndirea/afectivitatea - scad treptat' p6ni la

realizarea demenlei'

Somatic, aceStia ajung frecvent la:

o

cirozi hepaticd

o

tuberculozi pulmonari etc.

Trotament:

trotomentul preventiv - se face prin:

.

o

o

o

o

o

ore de educalie sanitari

conferinte

filme arStAnd degradarea

la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera

repetd consumarea alcooluluiin mod cronic,in cantititi din

alcoolin cantitdlimici gi

ce in ce mai mari.

inliturarea ideii ci alcoolul combate durerea lizicb, durerea de dinli sau,,di putere"

Siindrumareapacientuluispremediculdespecialitate

combaterea obiceiului de a da copiilor alcool,

ale acestuia asuPra coPiilor

arlt6nd pirinlilor consecinlele nefaste

psihoterapia rdmdne terapia de bazd a alcoolomaniei'

Trotomentul curotiv:

-oricare ar fi forma clinicS de alcoolism, se suprimS, in primul r5nd, toxicul'

de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odati cu eliminarea

-in belia simpli,

organism, in c6teva ore. Se pot administra cAteva picituri de amoniac in ceai

alcoolului din

sau api indulcitS, cafea 5i, mai rar, se impune practicarea de spalaturigastrice'

-Belia patologici se trateazi cu:

o

sedative

o

neuroleptice de tiP rezerPinic

o

cloralhidrat 4%

.

se hidrateazS intoxicatul cu glucoza, solulie hipertonicS.

-Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens 5i predelirium, halucinoza alcoolic5 9i

psihoza paranoidl alcoolicd se trateazS cu:

.

preparate rezerpinice, 5-10 mglzii'v'

o

fenotiazine (Clordelazin)

o

tranchilizante (meProbamat)

o

stricnina

o

paraldehidi

o

regim hidro-zaharat

o

vitaminele 81, Bo, PP

o

eventual tonicardiace, dacd starea bolnavului impune acest lucru'

Tioridazina (Melleril) se administreazd pentru combaterea:

o

anxietStii

.

tremorului,

realiz6nd un calm fSri oscilalii de dispozilie.

recomandS in doze de 800 mg, injeclii i'm' de 5 oriin 24 de ore' in stSri de

modernS pune la dispozilie medicamente eficace atSt in accidentele

Meprobamatul se

mare agitalie Psihomotorie.

Terapia psihotropi

acute

alcoolice, c5t 5iin tratamentul de intrelinere; acestea sunt:

o

o

clordiazePoxidul(Librium)

diazepamul

(Valium)in doze de 130 - 1'60 mg/zi'

scoaterea bolnavului din puseul

acut, acesta recade frecvent in stiri

De obicei, dupi

depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive' Heminevrina se administreazb cu scopul:

o

o

o

de a seda

de a creste pragul convulsivant scizut al cortexului alcoolomanului

pentru efectul siu hipnotic.

combotereo fenomenelor

Ea constituie totod all medicomentul de electie pentru

de sevroi (aparilia fenomenelor patologice' ca urmare a

lipsei din organism

a toxicului cu care alcoolomanul s-a obignuit)'

Trotamentul olcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare, prin crearea repulsiei

fa15 de alcool:

. se face in sPital

. se continui ambulatoriu. AceastS terapie este dublatd de psihoterapie:

o

individualS

o

de grup, la nivelul de:

- sPital

- Policlinicl

- disPensar.

cura de dezintoxicare (disulfiram), cunoscutS

Tratamentul trebuie

se obline prin administrarea de disulfurS de tetraetiltiouran

sub denumirile comerciale de Esperal, Antalcol' Antabuse etc'

ficut de citre medic, sub strictS supraveghere' pentru prevenirea

stirilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemezi sau chiar exitus)'

2. TOXICOMANIILE

Necesitatea imperativS a individului de a-gi administra un medicament, pe cale oralS sau

injectabilS, in mod repetat,

Sau narcomanie.

Sunt

toxice produc

tntreruperea

devenind astfel dependent d</