Psrfr4rtu{

NOTTUNT DE SEMTOLOGIE
Tn traducerea etimologicS, cuv6ntul psihiatrie inseamnd tratamentul sufletului. Ramuri a
gtiinlelor medicale, psihiatria are drept obiectiv studiul:
o totalitdtii manifestirilor patologice ale activitSlii psihice
o al condiliilor in care apar
o al cauzelor ce le determini
o al mecanismelor
o misurilor de tratament curativo-profilactice ce se impun, pentru a le evita sau
combate.
Semiologio psihiotricd studiazi tulburdrile care se pot produce in psihism.
1)Tulburdrile produse in sfero cognitivd (Sfera cunoagterii).
Din punct de vedere psihologic, cognilia este luatd in sens larg, ca proces de extragere 5i
prelucrare a informatiei despre,,stirile" lumii exterioare 5i ale propriului nostru eu.
Senzalio sti la baza proceselor de cunoagtere, reprezintd reflectarea uneiinsugiri a realitSlii
obiective (form5, greutate, culc gust, miros) in psihicul uman 5i se realizeazS prin analizori.
Perceplia reprezintd functie complexi a cunoa$terii realitSlii obiective, la care contribuie gi
experie anterioarS, pdstratl in memorie. Ea reprezinti o reflectare sub forml de imagini
(copie), a insugirilor obiectelor gi fenomenelor luate in totalitatea lor. Tulburiri de perceplie
se referi la scSderea, cre$terea, deformarea acesteia sau percepe firi obiect:
e Hiperestezio constd in exagerarea perceperii excitaliilor dinafari - la surmena!i,
convalescenti, nevrotici, zgomote obignuite, ca scSrt6itul unei ugi, chiar rnuzica,
devin rreplScute,
" Hipoestezio este sciderea excitabilitSlii care determind o neclaritate in perceperea
lumii exterioare - in obnubilarea congtiinJei.
e lluziile sunt perceptii deformate ale obiectelor. Ele pot fi:
- vizuale (false recunoa5teri)
- auditive
-olfactive etc. - un tufig poate fi perceput ca un animal fioros,
t Holucinoliile sunt perceptii fdri obiect. C6nd obiectul perceput de bolnav se aflS in
c6mpul de actiune normal al analizorului respectiv, vorbim despre percep!ii
adevirate (perceperea in fata ochilor a unei persoane, a anumitor obiecte sau a unor
voci care vorbesc la o ureche sau alta). Se intSlnesc in:
- schizofrenie
-in diverse psihoze.
e Pseudohalucinaliile sunt lipsite de estezie gi spa!ialitate. Sunt numite gi halucina!ii
psihice. Bolnavii ,,aud" cu creierul, ,,vid" cu ochii minlii.
o Halucinozele sun halucinatii adevirate, insl fa15 de care bolnavii au o atitudine
criticS, Existenla halucinatiilor este uneori greu de recunoscut, fie ci pacientul nu
colaboreazd, fie cE le ascunde, disimuleazS. De un real ajutor ne este observarea
atenti a bolnavului, care tn timpul trdirilor halucinatorii ia atitudini particulare:
este atent, privegte, intr-o direclie de unde aude vocile sau vede imaginile
- alteori inchide ochii, igi astupd urechile c6nd vocile sau imaginile sunt
nepldcute, gesticuleazS, se feregte sau vorbegte cu ele.
Atenlia consti in orientarea 5i concentrarea activitSlii psihice asupra unor obiecte sau
fenomene, care, datoritd acestui fapt, sunt reflectate mai clar gi mai deplin in congtiin!5.
 Daci am percepe totul in jurul nostru, s-ar produce un haos, Existi o triere spontand,
care
elimini elementele nesemnificative. Aceasta este atenlio spontond. Ea poate fi uneori:
o diminuati - in oligofrenie, in stlri delirante
' exagerati - in manie, c6nd bolnavul percepe o serie de elemente in exces.
Atenlio voluntard intrd in joc, atunci c6nd avem o preocupare, o idee:
o atentia voluntari este exagerat5 - la bolnavii deliran!i, melancolici
o Atentia voluntarS este scizuti -in nevroze, in sindroamele de excitalie psihici etc.
Memorio este un proces de intipirire, pdstrare, recunoagtere gi reproducere a ceea ce omul
a perceput, a triit, a fdcut sau a 96ndit in trecut:
o Hipermnezio este o tulburare a memoriei, care consti intr-o exagerare patologici a
proceselor de fixare gi conservare. poate fi:
- globalS - in episoadele maniacale
- partialS, cu o tematicd selectivd, legati uneori de unele amdnunte - in delirul
sistematizat.
o Hipomnezio inseamnd o scidere a memoriei gi reprezinti un sindrom frecvent
int6lnit in:
- stirile de surmenaj
- neurastenie
- depresive.
o Amnezto se manifestd prin abolirea proceselor de fixare, conservare, recunoagtere qi
reproducere ale memoriei, fie separat, fie in totalitatea lor.
- Existi a amnezie de fixare sau onterogrodd, in care bolnavul este incapabil
si
pdstreze amintiri ale faptelor foarte recente, care sunt totu5i bine
percepute. El i5i poate aminti cu ugurin!5 evenimente din tinere!e, dar nu
$i pe cele petrecute cu o zi inainte - in stirile de demen!5 senili,
postencefalitice, stiri toxiinfeclioase, paralizia generalS progresiv}
P.G.P.).
-in omnezia de conservare sau retrogradd gisim o $tergere a amintirilor fixate
inaintea debutului bolii - in traumatisme cranio-cerebrale.
- Amnezia lacunord se referl la o perioadi limitatl qi relativ scurtl din
timpul
trecut $i este caracteristici stirilor confuzive.
-in amneziile sau dismneziile de evocare, bolnavul este incapabil de a evoca
atunci c6nd are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se int6mpll cu
numele proprii.
- Atunci c6nd procesul recunoagterii suferS, se produc omnezii sau dismnezii
de recunoa$tere.
o Pseudoreminiscenfele sunt reproduceri ale unor evenimente din trecut, dar inca-
drate partial sau total in evenimente prezente.
o Relatarea unor fapte imaginare gi cu care in general sunt acoperite golurile de
memorie se nume$te confabulalie.
Tulburdrile de gdndire. G6ndirea este reflectarea generalizatS gi mijlocitd a fenomenelor a
5i
obiectelor lumii obiective 5i a legSturilor interioare dintre ele. Ca proces de cunoagtere,
g6ndirea nu mai are un caracter senzorial, luAnd nagtere in procesul de generalizare gi
abstractizare. G6ndirea opereazi prin noliuni care exprimi simbolic fapte, fenomene, relalii,
actiuni. Simbolurile acestea sunt cuvintele. Deci, intre 96ndire 5i Iimbaj existd o legituri
indisolubilS. Cu c5t limbajul 5i noliunile unui individ sunt mai evoluate, acesta va desfigura
un act de gSndire cu mai mult succes.
 modificd ritmul
Vorbim despre tutburdrile formole sau dinomice ale g6ndirii, atunci cAnd se
procesului gAndirii. Astfel avem:
o accelerarea procesului de 96ndire
o incetinirea
o suPrimarea
o bararea lui.
a) Exagerarea ritmului ideativ este denumiti /ugti de idei. Aceastl g6ndire este

superficialS, instabilS gi poate da concluzii eronate. Uneori, excita!ia

fiind excesivS'
doar cuvinte izolate'
rapiditatea asocia!iilor este a5a de crescutS, inc6t se deslu5esc
fdri legiturS intre ele - in sindroamele maniacale'
b) Diminuarea ritmului g6ndirii (bradipsihism) se caracterizeazS printr-o
gSndirii de dife-
incetinire a procesului de 96ndire. ExistS tulburSri de coeziune ale
rite grade, de la incoeren!5 (bolnavii vorbesc absurditS!i, exprim6ndu-se corect),
la

verbigeralie (un debit verbal mdrit, ritm ideator accelerat, dar fird legSturi
intre
noliuni) 5i p6ni la,,salata de cuvinte" tn care destrSmarea este avansatS, cuvintele
nemaiavdnd nici un sens,
Tutburdrile de fond (conlinut) ale gAndirii:
o ldeile prevolente apar ca o reaclie aparent logicl la o situalie realS 5i care, ulterior,
printr-un exagerat potenlial afectiv, ocupi o pozilie dominantS, intensi 5i de duratS'
in 96ndirea bolnavului, deSi deseori nu mai sunt conforme cu trSirile
reprezentate
corespunzdtoare momentului. La bolnavii psihici, ideile prevalente sunt
in mare mdsuri de preocupirile morbide, indreptate spre funclionalitatea organelor
proprii sau de preocupSri av6nd caracter persecutiv. Ele se int6lnesc la:
- nevrotici
- PsihoPati
- encefaloPali
- Posttraumatici
- ePilePtici.
o ldeile obsesive apar impotriva vointei individului, care le recunoaSte caracterul
parazitar, lupti impotriva lor, pentru a le inlitura. Av6nd un caracter de
de anxietate'
constrAngere impotriva bolnavului, ele creeazi o stare de tensiune,
grupe, ce se combinS
DupS conlinutul lor, stSrile obsesive se pot impSrli in cateva
intre ele:
o amintirile obsedante
o acliunile obsedante
o ideile obsesive
o fobiile.
ldeile obsesive:
.suntcaracteristicepentrunevrozaobsesivo-fobicS
. se Pot int6lni Siin:
-psihopatia psihastenicd
-unele stiri dePresive
-debutul schizofreniei.
o tdeile delironte formeazi o categorie importanti de tulburiri ale 96ndirii'
prin idei delirante inlelegem orice reflectare gre5itd a realit6lii care dominS
con$tiinla bolnavului. Ele sunt impenetrabile la contraargumentare' bolnavul
neav6nd o atitudine critici gi neput6nd sesiza caracterul lor patologic.
 Continutul ideilor delirante poate fi extrem de divers - de la idei ce pot fi plauzibile,
p6ni la unele cu un conlinut neverosimil, absurd, fantastic. DupS persisten{a lor,
ideile delirante pot fi:
o mobile, oscilante, polimorfe, schimb6ndu-se la intervale scurte de timp (zile,
chiar ore)
o stabile, inerte, cu tendinti la fixare 5i sistematizare.
Prin sistematizarea unui delir, intelegem gruparea ideilor delirante in jurul uneiteme
delirante, uneori cu aparentrS logicS. Existd foarte multe clasificdri ale delirurilor. Mai
simplu, referindu-ne la fondul afectiv care le insolegte, pot fi impirlite in:
- delirul av6nd caracter depresiv;
- delirul av6nd caracter expansiv.
a) in prima grupi predomind fondul depresiv, iar tematica ideilor are un colorit
afectiv, trist, dureros, ca in ideile delirante de vinovS!ie, de autoacuzare, de ruini
materialS gi fizicS. Delirul poate culmina, a$a cum se int6mplS in melancolia de
involutie uneori, cu idei de negalie (bolnavul afirmS ci nu mai are organe). Acest
delir, asociat cu idei de enormitate gi imortalitate, realizeazS sindromul Cotard.
Uneori fondul depresiv este mai estompat, predomin6nd insi anxietatea, ca in
delirul de persecutie, de urmlrire, de otrivire, de gelozie, de influen!5.
b) Delirurile expansive apar pe un fond de euforie, de bunl dispozi!ie, de filialie,
de inventie etc, ca in:
- paranoia
- P.G.P.
- dementele senile.
Tulburdrile de vorbire. in bolile psihice se pot observa modificdri importante in felul de a
vorbi al bolnavilor.
. Logoreeo desemneazi un flux de cuvinte rapid gi incoerent - in stlrile maniacale.
o Strigdtele, vociferirile sunt semne ale agitaliei - manie, confuzie, schizofrenie,
demen!5.
o Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicdrii verbale. Acesta poate
tmbrdca mai multe aspecte:
- mutismul prin inhibilie - in stdrile de stupoare melancolicl
- mutismul catatonic - din schizofrenie
- afonia isterici sau mutismul protestatar al deliran!ilor persecuta!i sau
revendicativi.
o Pentru ci limbajul este expresia gSndirii, vorbirea desigur c5 va reflecta conlinutul
96ndirii prin modificiri ale stilului, ale sintaxei. Tulburdri de semnatici caracterizate
prin alterarea sensului cuvintelor:
- int6lnim la schizofreni: neologisme, metafore ermetice.
-Alteori se ajunge la incoerenti verbalS, care poate mergein schizofrenie p6n5
la un limbaj indescifrabil.
o Uneori, bolnavuligi creeazi o veritabilS limbi personalS (glosololie).
Tulburdrile de scris se int6lnesc frecvent:
- in schizofrenie
- la delirantii cronici, exprimate prin alteriri ale grafismului, manierism sau
sterotipii.
Tulburdrile de congtientd variazd de la ingustarea c6mpului congtientei pAni la pierderea
acesteia (comd). in stbri infeclioase, onirice, intSlnim ingustarea c6mpului congtientei,
torpoare, obnubilare. Stupoarea este o stare mai accentuati de tulburare a congtientei, in
care bolnavul reacfioneazi numai la stimuli puternici. Starea comatoasi corespunde
suspendirii totale a stirii de congtientS.
2) Tulburdrile produse in sfero ofectivitdlii.
Afectivitoteo cuprinde totalitatea triirilor noastre, plScute sau neplScute, mai intense sau
mai pulin intense, fugitive sau durabile.
Formele afective sunt:
o d ispozitia
. emotiile
o sentimentele
o pasiunile.
Dispozitia (tonusul afectiv) poate fi:
o bund
o scizuti
. crescutS, corespunzdndu-i calmul, tristelea sau veselia.
Emoliile sunt stiri afective scurte, ocazionate de excitanti divergi, care influentreazi toatS
viata psihicd gi se insotesc de reactii vegetative: fric5, panicS, bucurie. Sentimentele sunt
stiri afective de lungS duratS, mai complexe, la care contribuie gi g6ndirea gi judecata:
prietenie, dragoste.
Tulburdrile dispoziliei pot fi :
. negative - depresiunea psihici int6lnitl in melancolie, unde are intensitatea unei
dureri morale
o dispozitia poate fi exagerat crescuti - euforia, o stare de dispozitie pozitivS, care
apare in excitatia maniacalS.
Emo[iile puternice se reflecti patologic prin:
o panic5
. extaz.
Se vorbegte de o labilitote emolionald, cu treceri repezi de la rAs la plSns - in demenla
aterosclerotic5: rSsul sau p16nsul nemotivate se int6lnesc in schizofrenie.
Anxietateo este o stare de a$teptare dureroas5.
Sentimentele se pot modifica in bolile psihice, mai alesin schizofrenie, unde seint6lnesc:
o inversiunea sentimentelor (uri pentru pirinti, copiii, frati, surori), dragoste pentru
persoane necunoscute sau fictive
o ambivalentl afectivS, care cuprinde in acelagi timp sentimente de dragoste gi uri
pentru aceeagi persoani
o indiferentismul, care include lipsa oricirui sentiment.
o Tot in schizofrenie se int6lnegte afectivitatea paradoxalS, manifestdndu-se prin
rispunsuri emotionale pozitive de veselie, plScere, la traume psihice negative
(moarte, boalS) gi emolii negative (p15ns) la auzul unei vegti pozitive.
3)Tulburdrile produse in sfera voinfei gi activitdlii (motivotionald).
Tulburdrile de activitate. Activitatea supusS vointei se exprimd normal prin executarea
dinamic6 a unui plan anterior stabilit, cu un scop util.
o Hiperbulio este o activitate multipl5, neconcordantS, nedusd la bun sfdrgit, fird
randament - in excitatia maniacali.
o Abulia este lipsa oricSrei activitSli - se gisegte in:
- melancolia stuporoasi
 - demen!5
- oligofreniile grave.
Cotatonia constd in:
- plstrarea indelungati a unei pozilii incomode (intr-un picior, cu o mAni
ridicati in sus) - in schizofrenia catatonici
- repetarea unor gesturi, cuvinte, reprezent6nd stereotipiile.
Cotolepsia sau flexibilitatea ceroasi constl in posibilitatea de a pSstra o atitudine a
corpului, a membrelor, impusl - in schizofrenia catatonici.
Negativismul este refuzul de a indeplini solicitSri impuse. Negativismul motor,
alimentar, verbal sau sfincterian se int6lnegte in schizofrenie.
lmpulsiunile, ca:
- piromania (necesitatea imperioasi de a da foc) - la psihastenie
- cleptomania (necesitatea de a-gi insu5i lucruri str5ine)
- mitomania (necesitatea imperioasd de a spune minciuni) din psihopatie
- raptusurile din melancolie sunt activitSli iegite de sub controlul voinlei.
Sugestibilitateo este o slSbire a proceselor volilionale, sub influenla altor persoane,
Se int6lnegte in:
- schizofrenie
- oligofrenie
- dementS.

PSIHOPATIILE
in 1884, Babinski introduce in psihiatrie termenul de psihopatie, atribuindu-l tulburdrilor
psihice caracterizate prin dezvoltdri disarmonice ale personalitSlii umane. La constituirea
acestor perturbdri de caracter gi de personalitate, care conduc la grave tulburdri de
comportament, la tulburSri de adaptare gi conflicte cu societatea, contribuie factori
etiologici complecgi (de la traumatisme cranio-cerebrale, encefalite in copilSrie, p6ni la
factori de mediu).
t. Psihopalii ostenici:
o obosesc u$or la eforturi obignuite
. sunt impresionabili, emotivi
. cu o capacitate de munci gi randament scizute.
2. Psihopalii excitabilisunt tipuri de personalitate care nu-gi pot stSp6ni emoliile 5i care
reactioneazi brutal, prin insulte, lipete la mici contrarieri. Uneori explodeazS 5i devin
agresivi, ajung6nd pAnE la maltratlri.
3. Psihopotii isterici, fiind in acelagi timp gi sugestibili, avdnd o 96ndire influenlati de
afecte 5i de dorinla de a fi in centrul preocupdrllor celor din jur, fac frecvente crize
isterice. Sunt teatraliin exprimare, au o imaginalie gi o fantezie exagerate, niscocind
adesea povestiri inedite despre trecutul lor, pentru a impresiona auditoriul gi chiar
pe medic.
4. Psihopatia psihostenicd se dezvoltl la personalitSli nehotSr6te, oscilante, anxioase,
pe acest fond put6nd evolua atat la adult, c6t gi la copii nevroze obsesivo-fobice,
preocupiri ipohondrice.
 5. psihopalii paranoizi sunt personalitili disarmonice, binuitoare, suspicioase,
interpretative. intocmai ca paranoicii, reclamS, sunt revendicativi, procesomani. Pe
acest fond evolueaz5 de obicei paranoia'
6. Timopotia, cu cele doui variet5li:
o hipertimicii - excita!i afectivi, veseli, optimiSti, volubili
o hipotimicii - posaci, indispuSi, care v5d totul in negru, tragic.
7. Psihopolii impulsivise caracterizeazb prin reactii impulsive.
Psihopalii sexuali Constituie marea grupS de psihopali cu perversiuni
sexuale
8.
variate.
Tratament gi asistentd: numeroasele conflicte cu mediul in 5coal5, in familie, in
colectivele de muncd, datoriti comportamentului patologic al psihopalilor,
incarci
activitatea psihiatriei legale. De aceea trebuie si se incerce, prin metode educationale,
pedagogice, in 5coli speciale, in institu!ii de reeducare, si se armonizeze reactiile 5i
tendin!ele impulsive, atat ale copiilor iritabili, impulsivi, c6t 5i ale adultilor'
Tratamentul se face in:
o policlinici
o spitalele de psihiatrie, unde se lngrijesc eventualele decompensiri psihotice'

PSIHOZELE TOXICE
Psihozele toxice sunt boli psihice, cu etiologie toxicS, fie c5:
. acestea provin ca urmare a ingerdrii unei cantitSli mari de substante toxice
(intoxicaf ii alimentare accidentale sau voluntare in scop de suicid)
o sunt consecinla unui exces de administrare a unor substante cu efect euforizant,
analgezic, hipnotic sau stimulant (sursd iatrogend)
o sunt efectul unor acumuliri progresive, care duc la dependen!5 fatS de bSuturi
alcoolice, medicamente sau de substanle psihodisleptice (mescalina etc).
Alteori, tulburirile psihice au la bazi inhalarea involuntarS a unor substanle chimice
utilizate in industrie. Acestea constituie grupul bolilor psihice datorate unor toxice
profesionale (saturnismul, hidrargismul, manganismul, intoxica!iile cu oxid de carbon,
sulfura de carbon), majoritatea manifestandu-se pe plan psihic, cu stSri confuzionale,
polinevrite gi, in ultimS instantS, dementS.

1. ALCOOLISMUL
a) Alcoolismul dcut lntoxicalia acuti sau belia simplS igi datoreazS simptomele gradului
alcoolemie de
de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gSseSte in s6nge) 5i incepe de la o
progresiv pinS la
o,8Yo cu tulburSri psihice hipermaniacale (euforie, logoree) 5i evolueazS
tulburSri psihice mari, c6nd alcoolemia dep55e5te 3%. La inceput:
. se schimbi dispozi!ia afectivd, individul devenind vesel, logoreic, exaltat (be1ie
veselS)
o betia simplS poate debuta printr-o stare de depresiune (belie tristi).
mi5cirile
Treptat apare o stare de ebrietate marcati gi individul devine mai iritabil, agresiv,
sunt mai nesigure, mersul 5i echilibrul se tulburS, vorbirea devine disartricS' Crescand
impregnalia alcoolici apar tulburiri de congtienti cu obnubilare progresivS, care poate
atinge starea de somn profund 5i chiar coma.
b) Belia patologicd este tot o forml acuti de intoxicalie alcoolicS. Tabloul este mai
dramatic prin intensitatea tulburirilor de con5tientS. Pacientul:
. poate comite crime
. poate deveni agresiv, determinat de halucina!iile gi de lipsa criticii pentru acliunile
sale
o alteori devine brusc melancolic gi se poate sinucide.
De notat ci belia patologici apare la ingerarea unor cantitSli mici de alcool, insi la indivizi
cu tare organice, la epuizali, la traumatizali cranio-cerebral, epileptici. Episodul este urmat
de amnezie lacunarS.
c) Alcoolismul periodic, numit gi dipsomanie alcoolicS, constS in ingerarea periodici de
alcool, ce survine brusc, ca un raptus, ca o necesitate imperioasi gi irezistibilS de a bea.
o Ea dureazd c6teva zile
. se incheie printr-un somn, urmat de o puternici senzalie de disconfort.
d) Alcoolismul cronic totalizeazi tulburirile psihice care apar la indivizii ce consumi un
timp indelungat cantitdli mari de alcool, la care se adaugS o serie de tulburiri ale functiilor
organelor interne.
Ll Delirium tremens este declangat:
o de obicei, de intreruperea bruscS a alcoolului
o de un traumatism cranio-cerebral
. de alti boalS intercurentS.
Acest tablou psihotic se caracterizeazd prin prezenta:
o iluziilor tactile, vizuale, olfactive
. a halucinaliilor vizuale av6nd caracter terifiant.
Bolnavul vede in fata ochilor:
o animale fioroase, gerpi, c6ini care se reped la el, ape mari care vin gi-lineaci
. con$tienta se tulburS gi apar reaclii de apirare ale bolnavului, care devine agitat,
anxios, agresiv.
Tabloul psihotic este intovirSSit de manifestiri somatice tot atat de grave:
o Bolnavul este febril (39 - 40')
. cu un facies vultuos
o are tremurituri generalizate
o puls accelerat
o transpiratii profuze
o oligurie.
Delirium tremens se instaleazS, uneori, dupi o stare de neliniSte, tulburlri de somn,
indispozilie generalS gi apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3 - 4 zile, bolnavul
restabilindu-se dupi tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evolutie nefavorabilS,
ducdnd chiar la exitus, Dupi primeleL2-24de ore, se poate complica prin crize convulsive,
cu sf6r5it letal in 3 - 4 zile.
2l Delirul poranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante, cu
teme de gelozie, perseculie, autoacuzare etc. - teme alimentate de halucinatii auditive,
vizuale, tactile.
3l Hatucinoza qlcoolicd Wemicke. Pe fondul unei congtiente pistrate, apar halucinatii
auditive neplicute, amenin!5toare, care genereazi idei de perseculie, anxietate. Dureazl
mai mult dec6t delirium tremens.
4l Psihozo alcoolicd Korsakov, numitd 5i psihoza polinevriticS, se caracterizeazd prin:
 o tulburiri de memorie (dezorientare amnestici)
aPatie
'
o indiferen!5
o puerilism
o confabulalii generate de golurile de memorie'
o paralel apar fenomene de polinevritS, cu diminuarea reflexelor osteo-tendinoase 5i

atrofii musculare.
Evolutia este spre:
Durata episodului este variabilS, de la c6teva luni, la un an Sijum5tate'
o vindecare
o dementd
o moarte prin caSexie.
5l Epilepsiq olcoolicd. in cazul alcoolismului cronic, pot apirea crize comi!iale, acolo unde
prin EEG)'
creierul prezinti un prag convulsivant scizut (evidenliat
6l Demenlo alcoolicd este stadiul final al alcoolismului cronic.
adevirati
o Treptat, indivizii mari consumatori de alcool devenind dependen!i' deci
alcoolomani, se degradeazi at6t pe plan social, etic, c6t 5i economic'
o Capacitatea de muncd scade
o funcliile psihice - memoria, atenlia, gAndirea/afectivitatea - scad treptat' p6ni la
realizarea demenlei'
Somatic, aceStia ajung frecvent la:
o cirozi hepaticd
o tuberculozi pulmonari etc.
Trotament:
trotomentul preventiv - se face prin:
. ore de educalie sanitari
o conferinte
o filme arStAnd degradarea la care se expun cei care in mod ocazional incep a ingera
alcoolin cantitdlimici gi repetd consumarea alcooluluiin mod cronic,in cantititi
din
ce in ce mai mari.
o inliturarea ideii ci alcoolul combate durerea lizicb, durerea de dinli sau,,di putere"
Siindrumareapacientuluispremediculdespecialitate
combaterea obiceiului de a da copiilor alcool, arlt6nd pirinlilor consecinlele
o nefaste
ale acestuia asuPra coPiilor
o psihoterapia rdmdne terapia de bazd a alcoolomaniei'
Trotomentul curotiv:
-oricare ar fi forma clinicS de alcoolism, se suprimS, in primul r5nd, toxicul'
-in belia simpli, de multe ori nu se intervine, ea risipindu-se de la sine, odati cu eliminarea
alcoolului din organism, in c6teva ore. Se pot administra cAteva
picituri de amoniac in ceai
sau api indulcitS, cafea 5i, mai rar, se impune practicarea de spalaturigastrice'
-Belia patologici se trateazi cu:
o sedative
o neuroleptice de tiP rezerPinic
o cloralhidrat 4%
. se hidrateazS intoxicatul cu glucoza, solulie hipertonicS.
alcoolic5
-Accidentele acute dramatice, ca delirium tremens 5i predelirium, halucinoza 9i

psihoza paranoidl alcoolicd se trateazS cu:

 . preparate rezerpinice, 5-10 mglzii'v'
o fenotiazine (Clordelazin)
o tranchilizante (meProbamat)
o stricnina
o paraldehidi
o regim hidro-zaharat
o vitaminele 81, Bo, PP
o lucru'
eventual tonicardiace, dacd starea bolnavului impune acest
Tioridazina (Melleril) se administreazd pentru combaterea:
o anxietStii
. tremorului, realiz6nd un calm fSri oscilalii de dispozilie.
de 5 oriin 24 de ore' in stSri de
Meprobamatul se recomandS in doze de 800 mg, injeclii i'm'
mare agitalie Psihomotorie.
eficace atSt in accidentele
Terapia psihotropi modernS pune la dispozilie medicamente
sunt:
acute alcoolice, c5t 5iin tratamentul de intrelinere; acestea
o clordiazePoxidul(Librium)
o diazepamul (Valium)in doze de 130 - 1'60 mg/zi'
frecvent in stiri
De obicei, dupi scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta recade
depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive'
Heminevrina se administreazb cu scopul:
o de a seda
o de a creste pragul convulsivant scizut al cortexului alcoolomanului
pentru
o pentru efectul siu hipnotic. Ea constituie totod all medicomentul de electie
patologice' ca urmare a
combotereo fenomenelor de sevroi (aparilia fenomenelor
lipsei din organism a toxicului cu care alcoolomanul s-a obignuit)'
prin crearea repulsiei
Trotamentul olcoolismului cronic, mai precis cura de dezintoxicare,
fa15 de alcool:
. se face in sPital
. se continui ambulatoriu.
AceastS terapie este dublatd de psihoterapie:
o individualS
o de grup, la nivelul de:
- sPital
- Policlinicl
- disPensar.
cura de dezintoxicare se obline prin administrarea de disulfurS de
tetraetiltiouran
Antalcol' Antabuse etc'
(disulfiram), cunoscutS sub denumirile comerciale de Esperal,
pentru prevenirea
Tratamentul trebuie ficut de citre medic, sub strictS supraveghere'
stirilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemezi sau chiar exitus)'

2. TOXICOMANIILE
pe cale oralS sau
Necesitatea imperativS a individului de a-gi administra un medicament,
se numegte toxicomanie
injectabilS, in mod repetat, devenind astfel dependent de acesta'
Sau narcomanie. Sunt cunoscute tot at6tea toxicomanii,
cdte toxice existS' Substantele
prin suspendare'
toxice produc tulburSri psihice nu numai prin administrarea lor, ci 5i
sau prin imposibilitatea de a
tntreruperea administririi lor survenind in mod voit, terapeutic,
le mai procura. Fenomenele carentiale, sunt tot at6t de grave, ca 9i cele produse de
administrarea toxicului. Se noteazS:
o alcoolomanie
. morfinomania
o cocainomania
o kelenomania
o eteromania
o heroinomania
o necesitatea administririi de ha5i5 etc.
toxicomanie
o ins|5i dependenla de droguri, de medicamente in cantitSli mari, devine
substante psihotone ca
(este cunoscutl dependenla bolnavilor de meprobamat, de
suplinul). Substanlele toxice pot fi utilizate 5i sub formS de cocteil,
subiectul
devenind Politoxicoman.
MOrfinomafiiCt esle din ce in ce mai pulin risp6nditi la noiin !ard'
o Debutul morfinomaniei este de obicei involuntar, ocazionat de o interven!ie
chirurgicalS, un tratament de $oc nervos posttraumatic etc.
o obiSnuinla se instaleazS cur6nd, dupa a 2-a sau a 3-a repetare a administrSrii
de exaltare a
substanlei, prin faptul c5 morfina dd o senzalie de bunS dispozilie,
poate dura
funcliilor psihice, de cregtere a capacit5lii de munc5. AceastS perioadS
3 - 4 siptim6ni (,,luna de miere a toxicomanilor")'
o Dupi aceastb perioadi urmeazi dependenta:
- individul simte nevoia de morfinS, de a cre5te treptat doza,
pentru a obline
acea stare plicutd de euforie de la inceput
-
-in cu16nd nu mai poate scSpa de dorinla - Siin acelaSi timp, de necesitatea
de a folosi drogul.
- Toxicomanul recurge la tot felul de manevre spre a 9i-l
procura'
posesia ei' il
- Dorinla de a-gi administra imediat morfina, dupS ce intri tn
impinge la injectarea precipitatS, prin haine, firi a mai lua mSsuri
de

sterilizare etc,
- Treptat, activitatea psihici diminueazi, pacientul i5i neglijeazi familia,
serviciul, se degradeazS moral, singura sa preocupare fiind
procurarea
morfinei.
prin afecliuni
-Se instale az6 o degradare somatici moartea putAnd surveni
intercurente.
. in Extremul Orient sunt foarte rdspAndite:
- prizarea
- utilizarea opiului sau a cocainei
o in America CentralS:
- a marijuanei
(c6nepa
- hagigului, preparate extrase din plante de tipul Cannobisindico
indiani).
Tratamentul toxicomaniilor este uneori foarte greu, deoarece suprimarea drogului
provoacd fenomene carenliale greu de suportat'
o primul deziderat este intreruperea treptati, incep6nd cu administrarea uneijumitili
din doza declarati de Pacient
 pot fiinsolite de aparilia unei stdri
intreruperea brusci sau chiar reducerea treptati
de agitalie.
Se injecteazi:
- barbiturice
-tranchilizante minore
- doze eutrofice de insulina
- vitamine
- extracte de ficat.
pacientului 5i a celor ce vin s5-l
Tratamentul este indelungat, iar supravegherea
viziteze, face parte tot din misurile terapeutice,
pentru a impiedica pe oricine' care'
incongtient, ar aduce bolnavului toxicul dorit'
o Ca medicalie se mai poate folosi metadona'
sevraj din psihozele toxice'
a Neurolepticele se administreazS numaiin sindromul de

TULBURAnIIT PSIHtCE iru TnnUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE

Traumatismele cranio-cerebrale, care determini la om
tulburiri psihice acute 5i cronice
sechelare, pot fi:
o inchise
o deschise.
Dupi felul leziunii se gruPeazS:
o comotii
o contuzii
o comPresiuni.
Simptomle acute ale traumatismelor craniene sunt:
. pe prim-plan pierderea cunoStinlei pe o durati mai scurtd sau mai lungS' mai uSoari
sau mai profund;, mergSnd de la obnubilare la
comi traumaticS'
o La iegirea din comi sau chiar in comoliile mai u$oare, bolnavul poate desfS$ura
- un delir traumatic cu halucinalii vizuale
- agitalie psiho-motorie avSnd caracter ocupational'
Psihozele acute traumatice survin:
o imediat duPd traumatism
o dupi un interval liber
o dureazi c6teva zile.
caracterizat prin:
DupS delirultraumatic poate urma sindromul Korsakov,
o tulburSri de memorie
oconfabulalie. El se vindeci in 2 - 3 siptdmAni sau se cronicizeazS, PrecedAnd
mai des, internarea
demenla traumatic5. Tulburdrile psihice tardive determinS,
pacienlilor in serviciile de psihiatrie'
Tulburdrile psihice tardive posttraumatice sunt:
o cerebrostenia posttroumoticd - sechelS ce scoate din munca, prin pensionare de
invaliditate, pe cei ce au suferit grave traumatisme cranio-cerebrale
o epilepsio posttraumoticd simptomatici
cauze de invaliditate
o demenlo posttroumaticd - aceste ultime tulburSri constituind
psihicS.
TULBURANIUT PSIHICE Tru TUUORILE CEREBRALE
pot fi diagnosticate'
Tumorile intracraniene dau tulburiri psihice, care, fiind binecunoscute,
secliile de neurochirurgie'
nu rareori, chiar in serviciile de psihiatrie Siindrumate spre
o Obnubilarea
o torpoarea
o bradipsihia
o crizele comitiale
o st5rile de vis patologic sunt semne psihice care insolesc hipertensiunea intracraniani
din tumorile cerebrale'
Tumorile frontale determini o stare de dispozilie crescutS,
de euforie (,,moria"), care
amintegte de sindromul maniacal'
Tumorile temPorale Pot determina:
o stiri crepusculare
o halucinaliigustative,olfactive'
Tumorile Parietale se insolesc de:
o tulburiri senzitive
o aPraxie.
Tumorile occiPitale dau:
o agnozii
o halucinoze vizuale.
Tumorile bazei creierului dau:
o mutism akinetic
o confuzie mentalS
o sindrom Korsakov.

TULBURAn[r PslHlcE ittt RvTnMINOZE

zilnicS a unor vitamine importante'
Regimul alcituit nejudicios, prin lipsa din alimentalia
poate provoca tulburlri psihice caracteristice'
pelagra, pe 16ng5 dermite 5i
Datoriti carenlei vitaminei pp 5i vitaminelor din grupul B,
tulburlri digestive caracteristice, se insotre$te 5i de tulburlri psihice:
o astenie
o dePresiune
. cefalee, la incePutul bolii.
la psihoze cu:
Simptomele evolueazi uneori de la tulburdri neuro-asteniforme'
o tulburiri de congtientS
o delir
o halucinalii 5i p6ni la delirul acut, caracterizat prin:
- febri (40")
- transPiratii
- puls
- resPiralie accelerate
- azotemie
- moarte'
prin inecare' din
Alteori, tabloul este de melancolie ipohondricS ce conduce la sinucidere
spre cronicizare'
cauza halucinaliilor vizuale cu imagini de foc' Alteori, evolueazi
Tratamentul curativ este cel etiologic cu vitamine:
 . complex B
. PP (amida acidului nicotinic)
o vitamina C.
Avitaminoza 81 s poate manifesta pe plan psihic prin tulburiri neuro-astenice'
Avitaminoza Brz realizeazi sindromul neuro-anemic cu:
o somnolentS
. astenie
o stare de excitalie maniacalS.
mai indelungat din
Toate acestea cedeazS la administrarea vitaminei care a lipsit un timp
alimentalie,

NEVROZELE
se definesc acele
Nevrozele fac parte din marea grupi a psihogeniilor. Prin acest termen
afec[iuni psihice care debuteazS 5i evolueazi in condilii de suprasolicitare
psihicS'

Fenomenele psihice astfel declan5ate sunt, de obicei, reversibile 5i

nu se insotesc de
ce16nd ajutorul
alterarea personalitSlii, Pacientul este conStient de boala sa, vine singur
medicului psihiatru, contrar bolnavilor psihotici, care nu au conStiinla
bolii, nici atitudine
patru forme
critici fali de tulburirile care necesitl asistenla psihiaticS. Se descriu in clinici
de nevroze:
o astenici
. obsesivo-fobici
o istericl
. mixte.

1. N EVR OZAASTEN ICA (neurastenia)

A fost descrisi prima dati de Beard, in anul 1BBO. Trepiedul simptomatologic al nevrozei
astenice este constituit de:
o astenie
. cefalee
o insomnie.
a nevrozei astenice este suprasolicitarea indelungatS, care duce
la:
Cauza principalS

'o ePuizare patologicd a funcliilor psihice, reversibilS dupb tratamentul instituit.

oboseald
astenia
Spre deosebire de oboseala fiziologicS, care cedeazi la o odihnd compensatoare'
este reversibili numai dupi un tratament special, in condilii de repaus'
Fatigabilitatea
crescutS, epuizarea rapidi, se insofesc de o hiperexcitabilitate emotiv|:
o bolnavii izbucnesc repede in pl6ns sau r6s nerelinut, sunt nerSbditori, nu se pot
concentra, atenlia sl6begte raPid
. nu pot achiziliona noliuni noi, nu pot citi o carte, ceea ce le di impresia cd nu mai au
memorie.
o Somnul este neodihnitor, superficial sau uneori insomnia este total5.
o La trezire, astenia este mai obositoare dec6t la culcare.
sensibilitatea psihicS crescutS se dubleazS 5i de o hiperestezie polisenzoriali:
o il supSrd zgomotele, foSnetul foilor de ziar, sc6rt6itul uSii
 membre,
o il supiri chiar contactul pielii cu hainele proprii, are furnicituri, amor!elitn
vederea i se tulburS - in cSmpul vizual apS16nd cercuri luminoase
- sau este
impiienjenitS, cu,,puncte zburStoare"'
sunt alte semne de
Vertijul, senzalia de ame1eal5, nesiguranla in mers, pocniturile in urechi,
nevrozi astenici pe linie somaticS.
in cadrul hiperexcitabilitetii vasomotorii, pacientii au:
o valuri de cdlduri alternAnd cu senzalia de frig
o palpitalii cu tahicardie.
La nivelul aparatului respirator nevroza se manifesti prin senzalii
neplScute de sufocare sau
de ,,nod in g6t".
plecare occipital'
Cefaleea are caracterul unei dureri,,in casc}", cu punct de
psihice:
Formele clinice variazS dupi predominanla fenomenelor
. simpli - neurastenia clasicS descrisi mai sus
o anxioas5, la care se adaugi anxietatea excesivi
o cenestopatd, ce se imbogileste cu senzalii neplicute sub forma unor tulburiri
neurovegetative, traduse de bolnav prin:
- senzalii de amorteli
- inlePlturi
-furnicituriin membre, de-a lungul rahisului etc. Aceasti formi evolueazl un
timpindelungatsiestedestulderebelSlatratament.
De mare importanla in ceea ce privegte diagnosticul diferenlial al nevrozei astenice, este
sindromul pseudonevrotic prin care incep multe boli psihice:
o debutul neurasteniform al schizofreniei
o debutul neurasteniform in ateroscleroza cerebralS, unele boli neurologice ca
scleroza in PlSci
. cerebrastenia dupi un traumatism cranio-cerebral, tumori cerebrale, unele boli cu
etiologie infeclioasd sau toxici (P.G.P., hepatita epidemici sau toxicS, intoxicati
cu

Pb, oxid de carbon etc).

Tratament:
de odihnS'
o folosirea cat mai judicioasi a perioadelor de concedii anuale, a zilelor
Restabilirea somnului prin medicamente:
- hiPnotice
curente (meProbamat)
- sedative
- tranchilizante minore (Nozinan, Dormitai, Lauronil etc).
o Pentru combaterea asteniei se administreazi tonice:
- vitaminele 81 , 86, B12
- fosfobion
- lecitini sub formi de pulbere sau sirop
- meclofenoxat.
o Durerea de caP se Poate combate cu:
- injeclii i.v, cu sulfat de magneziu
program de
- gimnastici in aer liber, bii, masaj 5i, eventual, curS sanatorialS cu
odihni activl
- psihoterapie (culterapie = auditii muzicale, indrumarea pacientilor
spre

ocupalii plScute, ca pictura, lucrul de mAnd etc)'

2. N EVROZA OBSESIVO-FOBICA
caracterizeazi printr-
Aceasti formi de nevroz;, cunoscuti 5i sub numele de psihostenie,se
pentru bolnav' Aparitia,
o serie de simptome funcfionale reversibile, dar foarte chinuitoare
are atitudine
in c6mpul ideator al bolnavului, a obsesiilor gi fobiilor, fa!5 de care bolnavul
pe un
critici, lupt6nd contra lor, marcheazi aparilia psihasteniei' Psihastenia se desfSSoari
fond afectiv anxios, bolnavul fiind frim6ntat de team5, nesigurantS, dubii'
sindromul psihostenic (obsesivo-fobic) poate fiint6lnit 5i in:
o A.S.C. -
ateroscleroza cerebralS
o melancolia de involulie
o P.G.P.
opsihopatiaPsihastenicS.
Simptomele obsesive sunt de mai multe feluri:
o amintiri obsesive
o fobii
o ritualuri
o idei obsedante etc.
Funcliile psihice intelectuale ca:
o atentia
. memoria
o rationamentul sunt Pistrate.
psihastenie, prin
Voin!a, randamentul in munc5, fondul afectiv suferd cel mai mult insd in
psihastenia
faptul ci bolnavul este con$tient 5i lupti din rlsputeri contra bolii. De aceea,
mai poarti gi denumirea de ,,nebunie lucid5"'
pe primul
Trgtamentul psihasteniei, se aplici astSzi in mod diferenliat de la caz la caz;
plan sunt:
o terapia psihotropi anxioliticS, antidepresivd, sedativS, tonicS, cu tranchilizante de tip
tioridazin, diazePam
o neuroleptice de tip Nozinan, Clordelazin
o anxiolitice: Tranxene, Librium, hidroxizin'
Psihoterapia trebuie condusi cu multi ribdare 9i perseverentS'

3. ISTERtA (nevroza isterici)

A fost descrisi la inceputul acestui secol de Charcot 5i Babinski, fiind insi
cunoscuti din
isteriei cu suferinla
antichitate. Vechii greci puneau in legSturi mecanismul de producere al
prin crize
uterului (hystero = uter). Simptomele isteriei sunt polimorfe, ele manifest6ndu-se
isterice, tulburdri de congtienti de tip isteric, tulburiri aseminitoare
celor din unele boli
neurologice gi tulburdri somatice'
Crizele isterice se dezlSnluie in diferite conditrii stresante. DeSi se
manifestd aseminitor
in epilepsie'
crizelor epileptice, ele nu prezintd semnele obiective care existi cu regularitate
de a atrage
Bolnavul, in urma unui conflict, a unei contrarieri, a unor certuri sau din dorinta
atentia celor din jur asupra sa, intrS in a5a-numitS crizi de isterie:
o la inceput scoate un !ipit caracteristic, cade, aleg6ndu-5i locul 9i cSutdnd s5 nu-gi
provoace leziuni prin cSdere, intri in contracturi tonicS cu capul sprijinit' cu
capdt al
trunchiulincordat in pozi!ie de opistotonus ca un arc, cu cllc6iele la celSlalt
arcului
o alteori, pe de o parte, in pozitie de emprostotonus'
Criza poate dura de la c6teva minute p6ni la c6teva ore:
o acesteia'
Con$tienla nu se tulburi ca in epilepsie, ci se ingusteazi numai c6mpul
Contractura tonici nu este urmatd de contractura clonici (ca in epilepsie),
o bolnavul
nu-5i pierde urina, nu-5i muSci limba
o la excitanli durero5i bolnavul rdspunde, apdrSndu-se, scurt|nd criza prin noua
dominanti ce ise creeazi prin durere, sustrigandu-l de la preocuparea sa asupra
crizei.
o Pupilele reaclioneazi la stimulii luminogi'
o Dupi risipirea crizei, bolnavul pSstreazi parlial memoria celor petrecute'
Tulburirile de con5tien!5 de tip isteric sunt asemSnStoare crizelor crepusculare. Astfel
bolnavul percepe tot ce se petrece in jurul siu numai parlial.
Exist}, in isterie, tulburSri care simuleazS afecliuni neurologice ca:
o paraplegia
o hemiplegia isterici
. coreea isteric5
o tulburlri de sensibilitate.
Mutismul istericeste mutismul demonstrat de bolnav prin inlocuirea vorbirii printr-un
limbaj
gesticulat. Tulburiri organice:
o bolnavul acuzi ci nu vede (cecitote istericd)
o ci nu aude (surditote istericd) (fenomene ce pot dispSrea u9or, pun6ndu-l in situatii
care impun folosirea acestor analizori, 5i astfel se trSdeazS).
Toate aceste manifestiri isterice apar de obicei pe un fond de insuficientd dezvoltare
boli'
mintal5, in situalia in care bolnavulcere compasiune gifoloase de pe urma acestei
Trotomentul consti intr-o psihoterapie individualS, suslinuti prin hipnoz6, sugestie
- de
simpli sau ajutati de,,torpiaj" electric sau folosirea unei noi dominante dureroase
prea multi atentiein
exemplu injectarea de api distilati intradermic. Nu trebuie sI ise dea
timpul crizei,pentru a nu o exagera spre a-5i prelungi suferin!a, insi toatb aceastd atitudine
trebuiinsolit5 de calm, bl6ndele Siinlelegere pentru boala psihicS'

4. NEVROZELE MIXTE
Acestea sunt forme clinice de nevroze, caracterizate prin tulburiri motorii
ca 9i maladia
ticurilor, crampa profesionali, logonev roza (bolbismul sau bSlbiialS)'

OLIGOFRENIILE
prin
Oligofreniile (oligos = pulinj Iren = inteligenli) cuprind acele boli psihice caracterizate
dezvoltiri incomplete din punct de vedere psihic, stagniri sau dezvoltiri lente ale functiilor
care au
superioare ale creierului. Aceste opriri in dezvoltare sunt datorate unor cauze
in
influenlat negativ, prin lezare sau tulburare de metabolism, creierul embrionului uman
primele etape de dezvoltare intrauterini sau au aclionat perinatal sau postnatal'
globale
Oligofreniile trebuie diferenliate de demen!e, care sunt rezultatul unor regresiuni
psihice, dupi ce psihicul a ajuns la dezvoltare normalS'
7) ldiotio poate si se prezinte sub doui aspecte:
o profundd, comPleti sau de gradul I
o incomPletS, de gradul ll.
ldiolii de gradul l:
o practic irecuperabili, needucabili
 o vietii psihice'
se caracterizeazA prin lipsa aproape totalS a
o Limbajul, nedezvoltat, se reduce la sunete nearticulate, Iipete'
ldiotria de gradul ll, incomPletS:
o Limbajul verbal se poate dezvolta cel mult la nivelul celui al unui copil normal de 1- 1
Ll2 ani.
o Bolnavii recunosc pe cei care ii ingrijesc
o pot s5-5i insugeasci unele deprinderi elementare'
2) lmbeCilitateo cuprinde forme de oligofrenie parlial recuperabile'
o Acegti bolnavi au deja format un limbaj verbal, insi cuvintele sunt greoi pronuntate
o limbajul scris este imPosibil'
o Sunt capabili de calcule simPle.
o Memoria este de obicei bine dezvoltati'
o Nu pot face insi deduc!ii, nu posedi capacitatea de sintezi 9i
abstractizare a 96ndirii,
nu au discernlm6nt.
o Diversele situalii, care-i scot din stereotipia lor zilnicS, ii pun in mare dificultate'
fac chiar
capacitatea lor de adaptare fiind precarS: se alarmeaz6, devin anxio5i, !ip5'
reaclii Psihice dePresive.
o Sunt congtiinciogiin munca necalificati sau de calificare inferioari.
o lmbecilii pot fi educaliin 5coli speciale'
3) Debilii mintati reprezinti un coeficient de 314 din totalul oligofrenilor, caracterizali
fiind printr-o gamS de niveluri de dezvoltare intelectualS.
o Din punctul de vedere al comportamentului, acegtia se pot prezenta:
- fie inhibali - cu lentoare ideativ6, timizi, apatici
- fie excitali, gilSgioSi, agresivi, instabili'
o Sunt educabili, pot fi instrui!iin gcoli ajutbtoare sau la curs normal, insi aici imediat
dau semne de obosealS, rSmSnAnd in urma copiilor normali.
o Memoria apare, uneori, surprinzitor de dezvoltati - ei relin poezii, texte de prozS pe
dinafari, insi in mod mecanic, fIrS a le aprofunda sau inlelege sensul expresiilor,
al

conlinutului.
Funcliile superioare de integrare, analizS, sintezS, abstrac{ie sunt lente,
o uneori
imposibile.
o Debilii mintali Pot inv51a meserii care necesitl mai ales dexteritate, in gcoli

profesionale.
valoarea reald
o Din cauza sugestibilitilii crescute, debilii mintali neput6nd cAntiri
a

faptelor, pot fi antrena!i uSor in actiuni cu caracter antisocial.

TULBIIRARILE PSIHICE ALE FEMEtr IN PERIOADA PUERPERALA
Bolile mentale pot afecta >l)o din gravide. Cele cu antecedente de tulbur[ri psihice sunt
mai expuse riscului de a dezvolta psihoza de sarcin6'
Cele mai fscvente flMewerinckee - Amsterdarn):

-depresia, atacul de panica si psihozele.

Irnportantalor:

- afe cteaza conforlul mame i

- determina complicatii obstetricale
- afecteazanegativ relatia mama - copil'
Factori de risc:

- istoric de afectiuni psihiatrice

- sarcina neplanificata si nedorita
- HTA produsa de sarcina

- operatia cazarianade urgenta

- externarea precocedin rnaternitate
- alti factori: statutul socio-economic, eveniniente negative recente, imagine negativa despre
sine, sprijin social redus, imigranta < 5 ani, probleme de alimentatie ale sugarului'

Factori obsteticali asociati: dezvoltarii afectiunilor neuro-psiho-afective in perioada puerperala

(Blackmore - Cardiff):
-primiparitatea
- complicatiile sarcinii
-complicatiile nasterii
-cezaflafla
-sexul feminine al sugarului
-nasterea prematura

Complicatiile nasterii pot fi asociate cu decompensari psihice severe la lehuza. Travaliul

prelungit si tulburarile de somn secundare nasterii predispun la tulburari psihotice
(Sharma -
Londra).
Fisher (Melbourne - Australia) : exista o corelatie intre numarul ridicat de sarcini si nasteri si
riscul de a dezvolta anxietate in timpul sarcinii si depresie postpartum/
Factori biologici:modificari hormonale (gonadali si pituitari), amine biogene, steroizi
si mama
neuroactivi, cholesterol si acizii grasi (Zonana- New York), varsta mai inaintata
singura, risc mai mare de dezvoltare a unei TPS 1
 sugereazd asocierea cu
Existd 3 forme de manifestare specific patoiogicd a cdror denumire
naqterea:

- depresia uqoard de maternitate

- depresia postnatald

- psihoza post Partum.

Depresia uqoari de maternitate

apar caracteristic in jurul

Ca un fenomen universal, episoadele scufie de labilitate emolionald,

celei de a 4-a sau a 5-a zi de post partum. Tabloul clinic este de disforie, dar in unele cazurl
sau un sindrom' Cele doud
poate fi dominat qi de hiperactivitate, insd nu pot constitui o boald
spre depresia
puncte de interes clinic sunt identificarea caracteristicilor ce sugereazd evolulia
postnatald qi modificdrilor de dispozilie ale matemitAtii de simptomele
delimitarea
premergf,toare ale psihozei afective'

Depresia postnatal[

depresive standard' in
Simptomele depresiei postnatale sunt aceleagi cu cele ale tulburdrilor
de a fi mame
plus, femeile prezinti frecvent idei obsesive de vinovalie 9i inadecvare legate
bune sau competente. Uneori descriu tendinle agresive de a face rdu
copilului care sunt foarte

rar traduse in fapt, dar care intrelin sentimente de vinov[fie'

Psihoza puerperali

Se defineqte ca un ansamblu de tulburdri psihice carc apar in perioada graviditalii 9i naqterii

sau in perioada imediat urmdtoare. in raport cu momentul apariliei se diferenliaza:

naqtere;
- psihoza puerperal[ propriu-zis[ care apare in primele 10-15 zile dupd

in perioada
- psihoza post partum cale apare la mai mare distan![ de la naqtere 9i anume
cuprinsS intre cdteva s[pt[mdni qi pdn[ la3-4luni dupS na$tere.

Simptomele psihozei puerperale sunt:

- agitalie sau inhibilie psihomotorie;

- modificdri ale conEtiinlei de tip confuz;

- tulbur[ri de PerceP]ie;
- modificdri de dispozilie.

Spre deosebire de psihoza puerperald, psihoza post partum se caracterizeazdprin tablouri

clinice mult mai conturate .

Tratamentul profilactic cuprinde un ansamblu de metode de consiliere qi psihoterapie in

pregdtirea pentru naqtere gi adoptarea statusului de mamd.
Psihozele endogene:
1. PSIHOZA MANIACO-DEPRESIVA
psihoza maniaco-depresivf,' este o boald care
cunoscuta qi sub numele de psihoz[ periodic[,
clinic prin accese periodice de manie
atinge cu predominanla sfera afectivitatii, manifestatd
sau melancolie sau prin alternarea acestor dou[
forme de boali' Mai frecvent intalnit[ la femei
dec6t in cele cu temperatura scdzuld' psihoza
dec6t la blrba{i, mai r6sp6ndita in 16ri1e calde
intre accese' de restabilire completd a
maniaco-depresiv[ evolueazf, periodic, cu intervale,
prezinld accese de manie' altul numai de
tuturor func{iilor psihice. Uneori acelaqi bolnav
bolnavilor, ins6, ptezintd atat accese de
melancolie, accese unice sau multiple. Majoritatea
manie, cdt gi de melancolie, care apar cu un anumit
dtm' Atat durata acceselor' cit 9i a
primele sunt din ce in ce mai
intervalelor este variabil[, insi asfdzi, in era psihotropelor,
scufie gi remisiunile mai lungi'
sau precedat de simptome prodromale:
Accesul amaniacal poate debuta brusc, exploziv
sau tulbur[ri psihice care' la acelaqi
indispozilie, tulburdri digestive, tulburdri respiratorii
bolnav, de obicei sunt aceleaqi ("simptom semnal")'
in perioada de stare' tulburdrile afective
afectiv, euforia: bolnavul este intr-o
domin[ tabloul psihic, apardnd o creqtere a tonusului
intrd repede in relafii cu cei din jurul siu'
exagerat[ buna-dspozilie, vesel, cantf,, danseazd,
ca un torent' bolnavul este logoreic'
este dispus la glume, ironii. Ritmul ideator cre$te
schimbflnd subiectul prin asocia!tirepezi ("fugd
de idei")' care se realtzeazd prin rim[' ritm'
poate duce chiar la incoeren{6' prin
contrast, continuitate. Aceastd fuga de idei efervescentd

scaderea legaturilor logice. Buna-dispo zitrie

a maniacalului poate dezldnlui in salonul de
pe cei din jurul sIu. Atenlia spontana este
bolnavi o adev6ratd contagiune psihicd, dispun6nd
faptelor qi
exagerata, in dauna atenliei provocate, a tenacitalii 9i concentr[rii' Memoria
chiar o hipermnezie' Evoclrile sunt
evenimentelor vechi qi recente este crescutd, realtzdnd
(graforee). Datoritd superficialitalii
lux de amf,nunte, bolnavul vorbeqte Ei scrie mult
etalate cu
qi iluziile' in special iluziile de persoan[:
percepliior, din cauza hipervigilitalii atenliei , apar
posibilitalii de dit-erenliere. Pe planul
bolnavul confundl u$or o persoani cu alta, prin sc.derea
expansiv' a ideilor de mdrire' de
gAndirii este de subliniat aparilia ideilor delirante cu conlinut
maniacal, o pacientd suslinea cd solul sau'
autosupraapreciere. De exemplu, in plin puseu

sublocotenent, a fost ridicat la grad de general,

iar ea va deveni in curdnd prim soprana pe

scena operei. Delirul expansiv al maniacalilor

este ins6 instabil, fugitiv' modificandu-se Ei

renunldnd la el de la o zi la alta. Limbajul gesticulat

al bolnavului in puseu maniacal este
otnamentald' femeia se fardeazd exagerat'
bogat, iar finuta, imbrlcimintea este multicolor6,
 Netratat, accesul maniacal
iar tendinlele spre exhibilionism qi hipersexualitate sunt frecvente'
poate dura luni de zile. Remisiunea survine dup6 cdteva zile sau
sdptdmani de tratament'
a psihozei periodice, care poate
Accesul depresiv, numit qi melancoiie, este o altd manifestare
sau a altui acces
surveni imediat sau dup[ un interval de la remisiunea accesului maniacal
depresiv.

Tabloul clinic al melancoliei este situat la polul opus maniei. Dispozi{ia

trist[, idealia
lipsa de imbold in
incetinitd, aparilia unei senzalii nepldcute. cu lipsa poftei de mAncare,
activitate sunt simptome ce precedi uneori tabloul melancolic . in
faza de stare, melancolicul

este abdtut, trist, abulic, adica nu are iniliativa qi nici pl[cerea

de a fi activ' Bolnavii vorbesc

in qoapt6, rdspunzAnd monosilabic la intreb[ri. Acestei inhibilii a funcliilor psihice ii

corespunde gi o inhibilie motorie; stau pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu
mainile incrucigate, cu mimica exprimdnd o addnca durere moralf,, se
pling c[ nu mai pot
a ra viala ("anestezie psihica dureroasf,").
simli acereagi sentimente, c[ nu mai pot particip
CAnd depresiunii i se 5. leama (anxietatea), melancolicii devin neliniqtili, se plimba
adaug

agitali de Ia un cap6t la celilalt al camerei, iqi frdng mdinile, implord de la cei din iur ajutor
apar 1ar qi au caracter depresiv'
sau cer s[ li se curme via]a. Halucinaliile 9i iluziile auditive

Nu rareori gflndirilor li se adaug[ idei delirante, cu con]inut depresiv'

ramdne la pat'
intr-o forma mai gravd, melancolia imbraca forma stuporoas[: melancolicul
pentru indeplinirea
refuzdalimentafia, nu comunicf, cu nimeni, nu se miqcd din pat, nici chiar
unor necesitali fiziologice (urineazdinpat). Aceqti bolnavi, dupS un timp,
din stupoare, pot

trece la acte impulsive bruqte (se automutileazd, se dau cu capul de

pereli' se pot chiar

sinucide). Dup[ cum vedem, melancolia este o male urgenld de

asistenfa psihiatrica'

Sinuciderea survine cu o frecvenfd maximd, de obicei la ieqirea din

inhibilia motorie sau in

perioadele de ieqire din acces. ca qi in sindromul maniacal, 9i in sindromul

melancolic

intalnim simptome de ordin somatic. Maniacalii se alimenteazd superficial, avdnd un

metabolism bazai crescut, scad in greutate, au un plus crescut qi uneori tranzitul

gastrointestinal este accelerat. Dimpotriv[, melancolicii sunt in general

constipali zile intregi,

au palpitalii, dureri precordiale.

tn afara celor doui accese - maniacal qi melancolic - se descriu qi forme mixte (manie
qi periodice de accese depresive qi
stuporoasa, melancolie coleroasf, etc.) sau forme atenuate

st[ri hipomaniacale - acestea din urm[ constituind aqa-numita ciclotimie'

de igiend
Asistenla qi tratamentul medical: supravegherea in spital, permanenta, mdsurile
cu deshidratare,
corporal6 qi alimentara sunt pe primul plan. in cazurile de refuz alimentar,
se

administrea zd glucoza hiperton[ i. v. in soluli e cloruro sodicd izotonicd'

AlimentaJia cu lingura trebuie s6 se facd cu rdbdare, pastr6nd o atitudine calmb 9i bl6ndi. Se
vor da 1a inceput lichide consistente (lapte cu ou, ziltdr, compoturi); se va stimula apetitul cu
doze eutrofice de insulina qi se vor administra vitamine. Se vor asigura igiena corporala 9i
vestimentard. Vom supraveghea in cele trei ture bolnavii cu tentative de suicid - ca sd nu
treacdla fapte - suprimdnd orice instrument tdios (lam[, culit, oglind[ etc.), medicamente.
in manie, chimioterapia, medicalia, psihoterapia qi ergoterapia prezintd orientarea de bazd.
2. SCHIZOFRENIA
in 1911, Leuler descrie schizofrenia, accentuind caracteristica acestui psihoze, qi anume
discordanla tulburarilor psihice (schizein = a despf,(i), Prin schizofrenie definim boala
caracterizata prin disocierea funcliilor psihice, tulburdri de g6ndire, idei delirante, halucinafii,
inversiuni afective, tulbur[ri catatonice, cu p[strarea in memorie a datelor achiziltonate. E,ste
una dintre psihozele cele mai frecvente qi care ridici cele mai multe probleme in psihiatria
actuala. Poate apdrea brusc sau lent, imbrdcdnd aspectul unei nevroze, tulburdri de
comportament, cu debut depresiv, expansiv sau chiar aspect demenlial. La inceput, bolnavul
sau cei din jurul slu pot constata ci s-a schimbat ceva in personalitatea qi compoftamentul
s6u, in sensul cd acesta devine maiizolat, mai retras. Prin scdderea randamentului in munc[,

elevul sau studentul bolnav rdmAne in urma celorlalli.

intreaga compofiare se modifica, iqi schimbd indeletnicirie, preocupdrile, in special

dedic6ndu-se problemelor abstracte de fi1ozofie. Alteori, bolnavul prezintd tulburlri nevrotice,

cefalee, senzalie de "cap gol", astenie, insomnii sau acuzd diverse senzalii neplicute,
vegetative. lndiferent de ceea ce se intdmpld in jur, scade sfera intereselor, scad sentimentele
fala de cei din jur, se inverseazd sau apare o ambivalenld afectivd, interesul pentru {inuta qi

preocupf,ril e falEr de igiena personal[ ramAnd in urm6. De multe ori bolnavul este surprins cu
privjrea fixd intr-un punct, avdnd intr-adevir aspectul unui individ rupt de realitate.
in perioada de stare, fenomenele se accentueazd, apar masive tulbur[ri afective, tulburari de

gAndire, percepfie, activitate, instincte qi voinfd. Memoria r[mAne invariabil nealterat[.

Dupi aspectul clinic deosebim 4 forme clasice de schizofrenie:

Forma simpla - simpll prin sar[cia simptomelor, dar destul de grava prin prognosticul s6u - se
caracterrzeazd printr-o evolulie lent6, ftrd remisiuni. Cu gdndire autist[, rar populatd de idei

delirante, cu asocialii de idei inadecvate mergAnd pAna la "salata de cuvinte"' bolnavul cu

schizofrenie simpl6 prezintdrar tulburdri de perceplie de tip iluzie sau halucinalie. in general,
cu o activitate redus6, devenind chiar abulic, bolnavul se izoleazS, iqi restringe sfera
intereselor personale, devine iritabil, intri in conflict cu familia, prin sciderea vielii afective.
Apare inversiunea afectivd sau indiferenla fa[[ de cei din jurul s[u. Conflictul se poate extinde
 in plus, poate manifesta grimase' manierisme'
$i asupra celor din societatea apropiata.
prezintd frecvent senza{ia de
puerilism. Bizar, ciudat in ac{iunile sale, schizofrenicul
dereayzare. de instrdinare de cei din
jurul s[u qi chiar fa![ de sine insuqi (fenomene de
cd nu mai este ca inainte' cd s-a dedublat
in
depersonali zare); are senzalia cd s-a schimbat,
sine. Evolulia acestei forme este torpidd
qi, prin cronicizare' merge cdtre o stare pseudo-
-abulice'
demenliald, predomin6nd fenomenele apato
cel mai frecvent in perioada de
Schizofrenia hebefrenicd apare la o varstS foarte tAnlr6'
pubertate sau in adolescen[d, qi se caracterizeazd
printr-o serie de simptome polimorfe:
antisociale, bizare' Tulburlrile af-ective
comportament oscilant, pueril, cu tendinfa la acte
de obicei nemotivatd' pacientul
imbrac[ diverse aspecte: de la o stare de buna-dispozilie,
sau chiar plans nejustificat'
poate trece repede la o stare de indispozilie, iritabilitate
inversate. Idealia este modificata, in sensul
Sentimentele sale sunt oscilante, ambivalenle sau
al6turi de intreblrile puse'
prezenfei unei marcate incoerenle, bolnavul dind rdspunsuri
ideilor delirante, cu teme multiple,
Fondul ideativ este de multe ori afectat, in sensur apariliei
gtavd formi de schizofrenie'
ins[ labile, trecdtoare. Hebefrenia este consideratd cea mai
personalitalii qi ducand la destr[marea gandirii
debutAnd la o vflrstf, in care are loc schimbarea
qi a intregii vieli Psihice.
Schizofrenia catatonicd se caract eizeazd in
primur r6nd prin tulbur[ri in sfera activitatii $i
cea mai benigna forma de
voinlei, realizflnd sindromul catatonic. Este consideratd
de ani, scrrizofrenia catatonic[ se manifestf,
schizofrenie. Debutand in jurul vdrstei de 1g - 20
un timp indelungat in pozilii fixe, in
in primul r6nd prin atitudini catatonice: bolnavul ramine
nemiqcare, in totald inhibilie motorie, in pozilii incomode, fbrd s[ oboseasca' Catatonicul

in pozilie de "cocoq de puqcd" sau in picioare intr-un

col1 de
ramane ore intregi sau chiar zile
circulatorii la extremitali (acrocianozd), sau lungit in
pat cu capul
salon, cu grave tulburari
Fenomenul de catalepsie sau
ridicat nesprijinit ("pernd psihicd" sau "pern[ de aer")'
este o catatonie motorie'
flexibilitate ceroasf, este frecvent intilnit. Agitalia catatonica
vocifereaza, pronun]and cuvinte stereotjpe'
stereotip[, inversf, celei inhibate. Bolnavul 1ip[,
qi in vorbire (stereotipii verbale) sau in
executand miqc[ri stereotipe. Stereotipia se reahzeaz[
asemenea sub forma sugestibilitalii, a
scris (stereotipii grafice). Tulbur[rile se manifesta de
pasiv' Bolnavr-rl se opune ordinelor
negativismului verbal sau alimentat, motor, activ sau
noastre motorii, executdnd chiar acliuni inverse.
Alteori pacientul prezintd sugestibilitate

exageratd, repetdnd ca in oglinda mimica

(ecomimie), gesturile (ecopraxie) sau vorbirea
de urgen|[' mai ales cdnd se manifestd
interlocutorului (ecolalie). Catatonia reprezintd o stare
tabloul clinic' pe atAt de
cu negativism alimentar. Totuqi, pe cdt cle spectaculos este
Spectaculoasa este qi remisiunea cAnd se intervine prompt (terapie electroconvulsivantd Ei

neuroleptice majore).
imbogdleqte prin aparilia in campul
Schizofrenia paranoida. In aceast[ formf,, tabloul clinic se
Bolnavul aude
percepliilor a iluziilor gi halucinaliilor adevarate 9i a pseudohalucinafiilor'
voci in cap sau i se fur6 gdndurile' varsta in jurul cf,reia
$oapte, voci insultdtoare, aude
debuteaza aceast6 formd de schizofrenie este aproximativ
30 - 35 de ani' Idealia este frecvent

idei delirante. Interpreteazd frecarc gest, mimica celor din

jur, ca exprimand
paralizatd. de

ganduri indreptate impotriva lui. Treptat, temerile se generalizeazd,

bolnavul devine retras in

oamera sa, refuzf, alimentele, considerdnd cd sunt otrdvite;

alaturi de aceste interpretiri

delirante, sunt semnele persecutorii: percepliile se tulburd,

bolnavul simte un gust deosebit in
in baie' Alteori bolnavii
gurf,, anumite mirosuri sau substanlele trimise in camerf,, in m6ncare,
simt cum le sunt influenlate 9i teleghidate gdndurile 9i acliunile
lor prin aparate' unde' raze'
"ei" ca inainte' Uneori i$i simt
televiziune, radio sau telepatie. Se cred hipnotiza{i, nu mai sunt
corpul mai uqor. au senzalia c[ plutesc, nu mai au pondere; personalitatea este alteratd' in
erotomanie, de filia1ie' Se cred
sensul c6 se .simt dedublali. Alteori apar idei de gelozie,
mistice' Nu insd
de persoane importante sau se simt poseda{i de forJe oculte'
substituili
A$a se explica de ce
totdeauna bolnavii declara ideile delirante, ci le ascund, le disimuleazd'
incercand s[-gi facl
deseori aceqti bornavi sunt capabili de ac{iuni cu aspect medico-legal,

singuri dreptate. Evolufia schizofreniei paranoide este de obicei

cronici atunci cAnd bolnavul
la cele mai bune rezultate' Cdnd
nu se intern eazd. Tratamentul instituit prompt 9i precoce duce
apare pe un teren de nedezvoltare psihicd (fond oligofren),
schizofrenia se nume$te "grefatf,"'

Tratamentul in fbrmele catatonice este de urgen{[, indicdndu-se acolo unde nu Sunt

de psihotrope majore
contraindicalii o terapie electroconvulsivantd, dublatd de administrarea
hebefrenica, paranoid[ qi
de tip Haloperidol, Majeptil, Levomepromazin. in schizofrenia
insulina, vitamine' Evoludnd
simpl6, tratamentul este mai indelulgat, cu substanle psihotrope,
in general favorabil sub tratam enl, cazutile trebuie urmlrite indeaproape dupi
qi externare'
cu doze
prin control periodic Ia policlinicd qi, mai ales, printr-un tratament de tntrelinere,
mici, orale, de neuroleptice. Schizofrenia pune probleme prin evolulia 9i
comportamentul

bolnavului, atat medicale, cdt gi medico-sociale, de reinse(ie in

viala sociala. recuperare qi

reincadrare in munci - probleme de multe ori cu interferenle medico-legale'

3. PARANOIA

Este o psihoz[ caractenzata printr-un delir cronic, sistematrzat, in care nu se intalnesc

de perseculie, gelozie,
halucinalii. Temele delirante dezvoltate in general de paranoici sunt
procesomani,
invenlie, de mdrire qi de descoperire. Paranoicii sunt foarte activi, revendicativi,
dflnd nagtere frecvent |a conflicte cu aspect medico-legal. Tratamentul
in aceste deliruri este

foarte indelungat, constdnd printr-o curd suslinuta - timp, de

luni 9i chiar de ani de zile - de
poate, de psihoterapie'
medicamente neuroleptice, utmat[ de ergoterapie qi, unde se
Dementele:
trebuie dif'erentiata dedeficitul de
Definitie: deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii,
dezvoltare psihica (intarzierea m intala)'

Tabloul clinic al dementei atelabaza sindromul demential:

1. Simptome cognitive
sensul diminuarii cantitative (hipomnezia); sunt
evidente si
- tulburarile de memorie in
marcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele
se agraveaza progresiv pana 1a amnezieretro-
prezent spre trecut) si uneori aparitia
anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre
unor paramnezii de tipul ecmneziei
este constanta, accentuindu-Se progresiv pana
la pierderea totala acapacitatii de
- hipoprosexia
concentrare (aProsexie)
persoana sunt simptome invariabile in stadiimai
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria
avansate ale procesului deteriorativ

- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie icleativa), uneori incoerenta; instadiile
tematica de persecutie; instadii avansate
incipiente pot apare idei delirante nesistem atizate cu
alterarea gandirii este cvasitotala reflectandu-se
prin emiterea unor sunetefara sens sau mutism
debut pot apare tulburari calitative ale
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la
perceptiei - inconstante - caracteristice sunt halucinatiile
olfactive, gustative si perceptii false din

sfera organelor genitale'

2. Simptome afective
instalarii procesului deteriorativ
- in stadii incipiente apare depresie ca o reactie la constientizarea
- iritabilitatea se poate asocia depresiei - apare dispozitia disforica
de exploziiaf-ective
- in stadii avansate apare o aplatizarea reactiilor af-ective la stimuli, dublata

de tipul afectelor fara o cauza aparenta

3. Simptome comPortamentale
interesului pentru activitati si a
- primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea
cu episoduldepresiv)
initiativei (simptome care pot determina confuzie diagnostica
de agitatie' compofiamentul devine
- progresiv apar perioade de akinezie intrerupte de perioade
si verbale'
dezorganizat, fara sens, abundand stereotipiile si perseverarile motorii

Clasificare:
- Dup[ etiologie:
a. Dementele primare - boli degenerative cerebrale (boala Alzheimer,Pick - dementa este

manifestare intiala si principala)

b. Dementele secundare - apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente

c. in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, bola Parkinson)

d. Afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)

e. Traumatica (dupa traumatis cranio-cerebral unic sever sau traumatisme repetate - de exemplu
la boxeri)
f. infectioase (encefal ite, boala Creutzfelt-Jakob, si fi Ii s tertiar)
g. metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vitamine grup B - 81,

812)
g.procese expansive intracraniene (tumori cerebrale, hematoame subdurale sau

intraparench imatoase)

h. toxice (alcool, metale grele - Pb, Ar)

i. anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)
- Dupa zona SNC predominent afectat5
a. Dementa corticala - corespunde tabloului clinic descris anterior
b. Dementa subcorticala - tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu dificultati in
realizarea sarcinilor intelectuale complexe si perturbare afectiva fara deficit al limbajului,
calculului sau memorarii
Dementa in boala Alzheimer
Definitie: dementa predominant corticala cu debut in general in perioada presenila (45 - 59 ani)
caracterizata pe plan anatomopatologic prin atrofie corticala generala si clinic prin aparitia
sindromu lu i Afazo-A gnozo-Apraxic (AAA) si hiperton ie muscu lara.

Epidemiologie: riscul in populatia generala este de 0,1 yo.

Etiologie:
o/o
- Factori genetici: - riscul pentru copiii parintilor cu boala Alzheimer este de 10 Yo (fata de 0,7
in populatia generala), - riscul pentru fratii pacientilor cu boala Alzl-reimer este de 4 Y, (fata de

0,1o in populatia generala)

- Factori biochimici: - scaderea nivelului cerebral al acetilcolinei probabil prin deficit de sinteza
(reducereaactivitatii enzimei AcetilColinTransferaza implicata in sinteza acetilcolinei)
Tablou clinic:
. Debutul este lent progresiv, poate imbraca mai multe expresii clinice:
de memorie
- debut de tip demential - instalarea si agravarea progresiva a tulburarilor
sau prejudiciu
- debut de tip psihotic - instalarea unui delir paranoid cu tematica de gelozie

- debut de tip depresiv - instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizariide

catre

pacient a initierii procesului degenerativ (simptomele depresive pot "masca" o

perioada

simptomele tipice ale dementei)

. Perioada de stare este marcata de instalarea simdromului AAA

- Afaziaz
persoane dand
- aspect predominant senzorial (pacientul nu mai intelege mesajul celorlalte
raspunsuri alturi de subiect)
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- alterarea pronuntiei cuvintelor - datorita logocloniilor vorbirea devine neinteligibila

- Agnoziile:
- agnozia structurilor spatiale - suportul dezorientarii spatiale a pacientilor, ei nu mai pot
ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului, nu mai pot aprecia corect

distantele
- agnoziaoptica - nerecLlnoasterea culorilor, a formelor si fizionomiilor
unor
- Apraxiile - initial diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii
etc)
activitati uzuale (incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii,
- dezorganizarea eompleta a comportamentului - miscarile devin neinteligibile si
lipsite de scop,

avand caracter stereotip si iterativ sau substitutiv

- tn perioada de stare mai aPar:
- agrayareatulburarilor de memorie 'amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- afectivitatea este relativ bine conservata, initial anxietate datorata dificultatilor de exprimare
verbala, ulterior buna dispozitie nemotivata intrerupta de reactii de furie
si iritabilitate

- hipertonia musculara este caracteristica acestei demente dar ea se instaleaza relativ tardiv in

perioada de stare
- uneori apar crize epileptice de tip Grand Mal
. Stadiul terminal
- tablou clinic de dementa profunda, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
 la
- apar reflexele timpurii - musculatura bucala este in permanenta miscare' duc toate obiectele
gura, sug si mesteca in Permanenta
sau in cadrul crizelor epileptice
- decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente
CT
Diagnosticul se contlrma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examinare

Dementa vasculara
perioada senila (peste 60 ani)
Definitie: dementa predominant subcorticala cu debut in
si clinic prin afectare inegala a functiilor
caracterizata anatomopatologic prin lacunarism cerebral

psihice.
irigarea masei cerebrale' Pe
Etiologie - degenerescenta aterosclerotica a arterelor care asigura
ischemice tranzitorii) sau
acest fond se suprapun spasme vasculare (accidente vasculare cerebrale
portiuni circumscrise ale creierului
tromboze (accidente vasculare ischemice) in urma carora
unui proces de ramolisment cerebral a
devin ischemiate - neirigate, cu aparitia consecutiva a
aspectul de lacunarism cerebral' motiv
zonelor interesate (infarct cerebral)' Aceste zone dau
pentru care dementa se mai numeste si dementa multiinfarct'
Tablou clinic:
. Debutul este lenr progresiv cu afectare irlegala si variabila
a functiilor psihice' clinic
fizica s i psihica)
constituindu-se un sindrom neurasteniform (astenie
. Perioada de stare:
care este constientizat de pacient pe
- functiile cognitive devin diminuate in sens cantitativ, defect
perioade destul de lungi din evolutia dementei
aparand reactii nemotivate de plans sau
- labilitatea afectiva este o trasatura clinica caracteristica,
de ras - incontinenta afectiva
in general agitat, prezinta acte impulsive si conflictualitate
- comportamental pacientul este
cu pierderea pacientilor)
crescuta sitendinta la de ambulare (de exemplu fugile
pulsionala cu exacerbarea instinctului sexual este c1e asemeneacaracteristica
- dezinhibitia

-aparsemneneurologicedefocarcarereflectazonelesistemuluinervoscentral
supuse procesului de degenerare secundar ischemiei
care
- se asociaza o serie de manifestari somatice care au ca substrat ateroscleroza afterel0r

deservesc celelalte organe

. Stadiul terminal
 sunt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor
chiar in medii anterior
- dismneziile
familiare
- pacientul devine imobilizat la pat fiind pierduta continenta
sfincteriana

- apar o serie de reflexe patologice (de exemplu reflexul bucal - percutia buzelor determina

contragtura musculaturii periorale cu proiectia anterioara a buzelor)

- decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie tranzitor fie
constituit, mai rar prin infectii intercurente'
evidentiabil prin CT'
Diagnosticul se confirma prin aspectul de lacunarism cerebral
 I

CAP I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI

GENITAL FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin

participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefelza in cavitatea
uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este
expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, ffir
diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza
dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. ln copilarie, hormonii sexuali secretati in
cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea
armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute
la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de
complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizr) cat si
pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor
genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe
interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu
starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.
vULVA - reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
- labiile mari
- labiile mici
- clitorisul
- himenul
- glandele Bgrtholin
- glel+dele-SRne
- bulbii vestibulari
- glandele anexe regionale
- perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) er+g[ande.l,+-gkenE
. Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei pupiene, acoperita, de la
pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, of6rindu-i un relief usor
proeminent si o consistenta moale de ,,perinita".
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut
grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o
 2

mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si

glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc,
la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plexvenos care
in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc
rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos.
Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se
termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine
vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Forma orificiului fi:
illlil?:toate
circulara
cribiforma
septata
- fibriata
Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a
vaginului in grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din Iobi formati
la randul lor din acini glandulari cu functie muco-secretorie.
Glandele Skene : Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului
uretral.
Bulbii vestibulari. Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.
Limfaticele vulvei : Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si
de ganglionii femurali superficiali si profunzi
:
Perineul Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia
osoasa a bazinului.
Orqanele genitale externe :
- vaginul
- uterul - corp
istm

- trompe
- trfJffi3i1]L,.,tition,r,
- portiune ampulara
- ovarele
Organele qenitale interne :

- Vaqinul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior.

Vaginul are rol in copulatie (depunerea spermalozoizilor) siserveste drept canal - trecerea
fatului si anexele sale in timpul nasterii.
Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand
peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la
dimensiunile obisnuite.
 J

La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un

conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o
lungime aproximativ de 1 2 cm si diametrul de 2 cm.
ln drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea
de jos a trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului
si in buna parte a tuturor organelor bazinului.
Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de
celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc
de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in
marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic
depus in vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din
organism, in special cu secretia de estrogeni.
Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in
vulva. ln partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si
uretra.
UTERUL
Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce
expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia
mediana si reprezinta raporturi anatomice:
- anterior - cu vezica urinara
- posterior - cu rectul
- inferior - se continua cu vaginul
- superior - cu organele intestinale si colonul
- lateral - cu ligamentele largi
Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare
7,8 cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a
colului si un diametru antero-posterior de2,5 - 3 cm.
Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.
Corpul uterin - are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete
si doua margini.
- Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana Ia istm, unde acesta
-
se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.
- Fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care
coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect
formand fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul
ileo-pelvin. Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile
uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul
Malpighi - Gartner.
- Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau
rectilinie la fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu
ansele intestinale si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua
cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.
ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinla o zona retractila a acestuia.
-
COLUL UTERIN este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui
butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col
 4

dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si
subvaginala.
- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii
prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata
posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale
sunt in raport cubaza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.
- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se
face pe o inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi
inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara,
- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de
orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la
multipare se lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea
posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul
este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac'
Miiloace de fixare si sustinere.
MiJoacete de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de
apa ratu I is a me nta r
I o t"r. ntat p ri n.
rf:ffir,f,.jf
ligamente rotunde

r-ieamentere lx?;iTl]i: T:J:iltXt?i"oom reptiuri peritoneate pornind de ta marsinite

laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene.
Fata anterioara - este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la
corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a
ligamentului larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase
fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.
Fata posterioara - a ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si
ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .
Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una
pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau ariptoara
superioara. Baza ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul
principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.
Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.
Liqamente utero-sacrate
Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii
cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau
a primei gauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin),
tesut conjunctiv condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a
uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali.
Vascularizatia si inervatia
Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent
in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.
 5

prin rigamentur utero-ovarian, se

Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunfe
anastomo zeazacu uterina participand la irigarea uterului'
iiliial'ffi,,,i; f#5;;;-ffi i;,4 ilnrcire si-.:ll::_1,:^'?:',:::l:,"*.i?ilxisfi
o
",.ffin
o*r rffi
PeltrtElE tirrLr\',lsrrqr iI . r"
rq rrrYvrvr r ril
tr i r i pr'---"-'
x d
: ]',? :: ? :l1
t^"-,r:
:f
:::>nele -Tfl 9I 5
tubare si ;1): l;1 :
ovariene l
pr'^ur' venoase
verrraurrt' plexuri
veritabile uterine de unde sangele dreneazaflI ,:t.,^^ara
"
inrarno O o
':.1';:"^:';^"*-^:;^-:;^;^,^ ,io.i^ se varsa ln venele iriaaailiace interne'
in vena ovariana. ln jos, se formeaza venele uterine ce
rotund'
mica parte din sangeie venos urmeaza calea ligamentului

Limfaticele ,-.1^,-.. t^-*aa-a

Pornite din endometru si mi
pornite mifetru, formeaza orrh seros n
sub oar^c hnoata retea mal
o bogata mai a0ul
abundenta
posterior. De aici;;;;;;; iirn/iriiie corectoare care de pe marginile uterului se indreapte
iurile colectoare
b
part" wmeaza lrecarea
!:fi,:1g'1,':,,y,:ll1:'^t:
rigamenturui rotund si'11
ajuns in
$ijffi:r.1"= il;:"nrrnti".1g
sansrionii ingr'inii ,i,;;";i;il,-'-'i'ri'
plin
lrslm,:lt^lr ]i:lii:.:'
1"3::,:lni':;:lT:*"i:ta
L["'oqfr"iniliio"i"'are co-rputui si superioare a vasinului colecteaza
ffii,|Y.]il,iloi:'..jn"1,
nivelul a trei staii ganglionlre'
,1. fo;;i; ;1,6 ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si
- Este
extern
2. - Este formata /in gangtionii iliaci primitivi si laterosocrati.
3. - Este formata din ganglionii lombo-aortici'
lnervatia
emanatie a plexului hipogastric
lnervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal,
inferior cu predominenta simpatica'
Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de
fibre si ganglioni PlasaFin
ne.
param
TromPele uterine si{uate--ifi--paft-ea
sau salpingfsunt cele doua conducte musculo-membranoase
seintinddelacoarneleuterinepanalafatasuperioaraa
ovarelor.
si constituirea initiala a
La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu sperm atozo]zii pe traiectul lor intra 2
ourui, Trompere au o rungime de io-12 cm cu diametre
care varia za -
4 em pana*a-6-&-epn-in pa4ea terminala'
Fiecare tromPa Prezinta 4 Parti:
- partea interstiiiala situata in grosimea peretelui uterin'
- lstmul care continua partea interna si are o lungime de 3 - 4 cm'
- Ampula cu o lungime de 7 - B cm - mai dilatata'
- pavilionul, portiunea termin"ir,., o forma de palnie care este dotata cu
cate'10 15 -
franjuri pe margine (fiimbrii)
irompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate'
pozitia lor este asigurata oe riglm;-nte largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx'
ovariene si arterele uterine"
Vascularizatia arteriala este asigu-rata de ramuri din arterele
Ovarele t -Li^ endocrina
cu functie --r^^-. st tn
Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina,
acelasi timp producatoare a ovulelor'
posterior.
sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau
 6

Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1

cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata
superioara a ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste
pe marginea lor. Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-
ovarian,-precum si prin mezo-ovarian. A(gellleygrului provin din arcada vasculara formata
din artera ovariana cu o ramura a arterei ut6ine si din care se desprind 10 - 12 arteriole
care patrund in ovar la nivelul hiluluL.=---
Functii ovariene
6rr/aruL gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a
secreta hoimonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin
pentru graviditate.
A. duoqener" - consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativa
fuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un
numar complet (diplold) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand
ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul l.
ln momentul ovulatiie se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare
- ovocitul ll si primul globul polar. Ovocitul ll este expulzat prin ruperea foliculului, in
trompas uterina, unde ire loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si
devine oul fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l
polar. Ovulul ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat
cu secretiile uterinL. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci
si patra zi a ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat,
coipul galben persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.
B. Secretia de hormoni ovarieni
Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule
foliculare in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de
placenta, iar in cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii
actioneaza in primul rand asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea
mucoasei si a musculaturii uterine.
Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in
timpul iarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei
uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi
hipofizari.
Glanda mamara
Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la
nivelul spatiului delimitat de coasta a lll-a si a lV-a, anterior muschiului pectoral si dintat.
Poate prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma
este aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu
fata plana spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon'
Dimensiunile sunt de 12 - 13 cm, diametrul, inaltimea de 10 -12 cm si greutatea de
aproximativ 150 -200 grame. Consistenta este formata dar elastica.
Tequmentele - sunt netede, centrate de areola cu diametrul de 15 - 25 mm, pigmentata
si cu 1O- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). ln centrul areolei proemina mamelonul
cilindric sau conic, rugos si 10 - 12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine
 7

reprezentat, se desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama

retromamara, ce asigura mobilitatea fata de marele pectoral.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o
hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic,
incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale
feminine.
ln realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul
hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial),
ciclul vaginal, ciclLrl mamar si ciclul genital.
Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu
caracteristici anatomice si evolutive diferite:
- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual,
este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
- Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul
ciclului menstrual. I

Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze'.| proliferativa{secretorie silmenstruala.

.,{ Faza proliferativa
Spre a 10-azi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice,
iar lumenul lor se largeste. ln celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre ziua
-
13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei
F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.
J . Faza secretorie (progesteronica sau pregravidica)
ln cea de-a 15 -17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin
dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre
ziua a 25-a. ln acest moment partea &picala a celulei se incarca cu mucus. Arterele
-
spiralate se diferentiaza in zilele 25 27, tol acum stroma se micsoreaza in grosime prin
resorbtia edemului.
Determinismul fazei secretorie este: L.H. - progesteron -faza secretorie.
). Faza menstruala
Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si se elimina.
-
Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor
vasculare.
Ciclul vaqinului
ln mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de
celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.
Acestea sunt: - zonasuperficiala
- zona intermediara
- zona parabazala
- zona bazala
ln timpul fazei estnirgenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare
inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona
 8

intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea
celulelor si proliferarea lor.
Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice
(avansata), straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).
Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin
oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Pe
masura ce faz estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui
se continua.
Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a
acidofilei si aindicelui picnotic.
Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza
si se elimina in cantitate foarte mare.
Ciclul mamar
ln cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari
morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina,
in prima fa2a a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor
galacto-fore. ln faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului
lobulo-alveolar.
ln timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase.
La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola
se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale
se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a - a 4-a datorita inceperii secretiei de
proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale
neuroflexa,

CAP II
AVORTUL SPONTAN
NOTIUNI DESPRE BOALA. ETILOGIE. SIMPTOMATOLOGIE,

Definitie:
potrrvit criteriilor O.M.S. avortul este o complicatie a sarcinii, consecutiv careia are loc
expulzia oului cu un produs de conceptie pana la varsta de 28 de saptamani de sarcina, 100
gr. Greutate: dupa formularea lui Herting si Sheldon <<avortul ar fi expulzia prematura a
unui fat neviabil>>,
Studiul avortului spontan s-a extins in ultimii ani de la fenomenele gestatiei incipiente si
de la studiul primelor faze de dezvoltare a oului la studiile de gentica cromatiniana, de
morfobilogie a placentei , la studiile sistemului vascular uterin, ale fenomenelor imunologice
ale sarcinii si grefei de ou, pana la factorii de peristaza. Cele mai multe statistici stabilesc o
proportie de 18 - 20 % de avorturi spontane din totalul sarcinilor, dintre acestea majoritatea
se produc in primele 2 - 3luni desarcina.