Lista subiecte PSIHIATRIE

CURS 1

1.Definitia psihiatriei.

• Etimologie greacă
- Psyche = suflet
- iatrea= tratare

• Definitie: = ştiinţa vindecării bolilor sufleteşti umane, disciplină medicală care se ocupa cu
• studiul bolilor psihice,asistenţa medicală a bolnavilor psihici.

2.Def psihicului (ambele).

*Definitie: Psihicul: - este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea vieţii conştiente a
unui individ;proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice;aflate într-un echilibru dinamic adaptativ;
ce realizează starea de psiho-stazie, dând expresie unităţii indestructibile,= personalitate
- un concept fundamental reprezinta un nivel autonom de dezv. a ființei
raport la mediul inconjurator;capacitatea de a organiza propria existență.

3.Psihiatrie-def (tot slideul)

 definitie
- Guiraud: “Obiectul psihiatriei constă într-o investigaţie de ordin psihologic.”
-Parhon considera obiectul psihiatriei ca fiind studiul fenomenelor psihice morbide legate de
activitatea creierului, insistând asupra relaţiei cu alte discipline.
-Alti autori considerau psihiatria ca o disciplină medicală antropologică.
-Dupa Romila- Psihiatria este disciplina medicală care se ocupă de - cunoașterea și tratarea bolilor
psihice
• Psihiatria nu poate fi exclusiv medicală sau exclusiv filosofică sau psihologică.

• Cunoașterea bolilor mintale are trei etape: semiologia, sindromologia și nosologia.

• Trebuiesc cunoscute cauzele,etiopatogenia, determinismul bolilor psihice.

• In unele boli cu determinism neprecizat se practică un tratament empiric, întrucît nu există

complet o știință, ci se practică arta, adică empirismul.

• Psihiatria are în față multe necunoscute, este multidisciplinară.

- Psihiatrul american Sullivan definește psihiatria ca o știință a relațiilor interumane.

- Alți autori, tot americani, o definesc ca fiind știința comportamentului interuman deviat,
dar există și planul cunoașterii și cel afectiv, nu numai cel comportamental.

- Psihiatria studiază fenomenele psihologice ca și cauze, semne sau agenți terapeutici

- Freedman, Kaplan şi Sadock definesc psihiatria ca fiind ştiinţa ce:

- studiază comportamentul uman

1
 - are obiect -accidentele şi devierile comportamentului şi

- metodele de a-l readuce la normele sociale dorite

CURS 2

1.Definitia+enumerarea tulburarilor calitative si cantitative.

Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos bazate pe structuri neurofiziologice specifice, care
indeplinesc functii specifice
*Tulburari cantitative:
- Hiperestezia – reprezinta supra-sensibilitate la excitantii datorita coborararii pragului
senzorial.
- apar - in perioade de surmenaj, de suprasolicitare fizica si psihica,
- in stadiile de debut ale bolilor infecto-contagioase,
- la debutul unor afectiuni psihice –nevroze (distimii,depresii)
- Hipoestezia - reprezinta scaderea acuitatii senzoriale datorita cresterii pragului senzorial,
- apar in - stari reactive acute, stari de inductie hipnotica, isterie,
- tulburari de constiinta, oligofrenii
*Tulburari calitative: - iluzii,
- agnozii,
- halucinatii

2.Definiti iluzia; enumerarea tipurilor de iluzii patologice; iluziile vizuale.

Iluzia este percepţia falsă,deformata cu obiect

Iluziille patologice - nu sunt recunoscute nu sunt corijate de bolnav pt.ca le considera veridice
- dupa modalitatile sensoriale pot fi
Iluziile vizuale: - creeaza impresia de deformare a
- obiectelor = metamorfopsii - obiectele sunt mai mari - macropsie,
- obiectele sunt mai mici - micropsie,
- obiectele sunt mai alungite sau largite
dismegalopsie.
- spatiului perceput.=poropsia: modificarea distantei dintre obiecte (mai apropiate
indepartate).

3.Definiti iluziile, enumerati tipurile de iluzii; iluzia auditiva.

Iluzii auditive:
-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale
=impresii false datorita modificarilor: - cantitative
ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai îndepărtate, mai puternice-mai discrete, mai
distincte, , mai estompate.
- calitative -perceptia deliranta

4.Agnozia- def halucinatiilor; caracteristicile halucinatiilor propriu-zise psiho-senzoriale.

* Definitie: Halucinatiile sunt percepţii false, fără obiect (Falret )de perceput (H Ey)
Halucinatii propriu zise (psihosenzoriale):percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
2
 *Caracteristici generale:
a)- absenţa obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica crede ca intr-un adevar
indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente
d)- sunt percepute prin - modalităţile senzoriale obişnuite(ex. halucinaţii exteroceptive,
proprioceptive, interoceptive)
- căile senzoriale normale (halucinaţii auditive, vizuale, gustative,
olfactive

5.Definiti halucinatiile.Caracteristicile halucinatiilor psihice.

*Caracteristicile halucinatiilor psihice:

a) -absenţa obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central al analizatorului (ochi,nas, papile
gustative,tegumente) are senzorialitate adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul
său" fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă adica stimulii nu sunt perceputi pe caile
fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza
perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).
d) - automatism şi exogenitate( xenopatie, influenta exterioara)
(xenopatie) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară senzatia ca aceste perceptii
sunt impuse de forte independente de propria persoana(de exemplu prin telepatie)

6.Definiti atentia.Enumerati tulburarile de atentie.

*Definitie: Atentia este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan
sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau asupra propriilor sale idei,
reprezentări sau activităţi.
*Tulburările de atenţie disprosexie:
I -tulburari cantitative –frecvent intilnite
- hiperprosexii = exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
-generale- manie, intoxicaţie uşoară
-selectiv-tematic-ideia depresiva la melancolici/ ideia deliranta la deliranti
- fobia la obsesivo-fobici
- hipoprosexii = diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
- aprosexii =dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.
II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară
-in manie exista hiperprosexie spontană şi hipoprosexie voluntară

7.Definiti memoria.Legile memoriei.

*Definitie: Memoria este procesul psihic de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor

* Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
1.Legea disolutie memoriei:
- conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge de la complex la simplu.
- explicată de J. Delay -ordinea uitarii - numele proprii,numelor comune,adjective, Legile
memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
1.Legea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge de la complex
la simplu.
- explicată de J. Delay -ordinea uitarii - numele proprii, numelor
3
comune, adjective, verbele.
2.Legea „regresiunii memoriei'‘descrisa de Th. Ribot -
- conform căreia uitarea se întinde atât - de la prezent spre trecut, - de la complicat la
simplu,.
- de la inconstant la constant, - de la neobişnuit la
automatizat ;
▪ Ordinea uitarii -evenimentele -recente
-vechi
- afectele
- obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
- ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect
ontogenetic şi social istoric) - limbajul raţional
- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional
decit cele indiferente

8.Definiti memoria.Enumerati tulburarile memoriei.

1.Tulburari cantitative: - hipermnezia,

- hipomnezia si
- amneziile

b Tulburari predominant calitative (paramneziile):

- tulburarile sintezei mnezice imediate - (iluziile de memorie)
- tulburarile rememorarii trecutului (allomneziile).

9.Definiti gandirea.Enumerati tulburarile de gandire.

Def. gandirii = o activitate cognitivă complexă, şi generalizată - prin care se deosebeşte

esenţialul de fenomenal - pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
Tulburarile gandirii sunt :
I-Tulburări de ritm şi coerenţă
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
- C- coerenta gandirii
II-Tulburări de conţinut (Tulburari calitative):- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, şi
- idei delirante

10.Definiti gandirea.Tulburarile de coerenta (tot).

def.= o activitate cognitivă complexă, şi generalizată

- prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal
- pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
I-Tulburări de ritm şi coerenţă
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
4
 - C- coerenta gandirii
C)▪Tulburari de coerenta-
Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar
exprimarea verbala are continut si este inteligibila
-denumite generic incoerenta
-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
-se realizeaza prin:
A - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
B - slabirea asociatiilor
C - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
A 1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential - (ziaristii)
2-tangentialitate, =inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita -
(politicienii)
3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii
B 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii
- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logic
C 5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare -are 2 forme
a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,
ex: „acasă, mînă,vacă, atom, gîscă, moacă” uneori cu
tendinta la rima
b)-salata de cuvinte- exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut
logic si inteligibilitate
ex „iepure-vînt-fereastră-bou, duce-vînt-culisă-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52,
manifest-hai !"
6.-psitacism =-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7-asonanta =asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor
8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului
Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului

11.Ideea deliranta.Definitie+ caracteristici.

-Idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei
= reprezinta detasarea de taramul normalitatii ,este marca psihozei-
=judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi modifică în sens patologic
- concepţia despre lume şi
-comportamentul bolnavului
Caracteristici:
1-neconforma cu- realitatea - de care s-a rupt in totalitate si
- cu care este in opozitie,si
- pe care o exprima deformat
-experienta anterioara -credintele grupului careia ii apartine
2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 –insotita de comportament delirant
5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pacientul nu are critica ,
5
 nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante,
adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,
nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei
(spre≠de delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea
9-aspectul interpretativ al id.delirante

12.Ideea prevalenta.Definitie+ caracteristici.

. Ideea prevalenta. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta

dincolo de granitele ratiunii
-Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente
(concordanta cu sistemul ideativ al insului )
6 -nu-i recunoaste caracterul patologic
7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,
tendinţa la dezvoltare şi înglobare a
evenimentelor şi persoanelor din jur
8 -este in concordanta cu personalitatea insului
(arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential

- apare in –stari reactive de intensitate psihotica ,

in epilepsie, alcoolism,
in toate starile predelirante

13.Definiti ideea deliranta.Tipuri de idei delirante (enumerare).

Tipuri de ideilor delirante:

- idei delirante expansive (macromanice),
- idei delirante depresive (micromanice) si
- idei delirante mixte (pot fi intalnite atat pe fond euforic cat si pe fond depresiv).
1. ideile delirante de tip expansiv asociate cu buna dispozitie imbraca mai multe forme:
idei de marire si bogatie (de grandoare),
idei de inventie,
idei de reforma,
idei de filiatie,
idei erotomaniace, idei mistice sau religioase.
2. ideile delirante de tip depresive pot fi de
-persecute, revendicare, gelozie, relatie, interpretare,
- autoacuzare si vinovatie, ipohondriace,
- transformare si posesiune
- apar stari dementiale, paralizia generala, schizofrenia paranoida,
- sindromul Cotard Ideile delirante caracterizate prin enormitate, negatie si imortalitate
6
 delirul de negatie ( = bolnavul neaga realitatea functiilor vitale,
neaga existenta unor organe,
neaga existenta unor procese psihice.
- Se simte vinovat si totodata,pedepsit sa traiasca vesnic, pentru a se chinui
vesnic)
-apare in stari dementiale profunde, in melancolia deliranta de involutie
3 sunt ideil delirante idei metafizice, cosmogonice orientate spre
elucidarea originii vietii, a lumii, a sufletului, a
reincarnarii

14.Definiti limbajul.Enumerati tulburarile de limbaj (+tulburari de forma +de continut)

Limbajul =este activitatea - de comunicare între oameni şi

- de realizare a gîndirii verbale, noţionale specific umane
* limbă care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale) cu ajutorul
cărora se realizează comunicarea reciprocă între oameni.

Tulburarile de limbaj
1-Dislogii - a) tulburari de forma; b) tulburari de continut
sunt consecutive modificărilor de formă şi conţinut ale gîndirii şi
evoluează fără modificări
- ale funcţiei de comunicare a limbajului (=disfazii)
-ale aparatului logomotor(.=dislalii)
2-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
3-Dislalii sînt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor), determinate de modificări de
intensitate patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.

CURS 3

1.Definiti activitatea.Comportamentul expresiv (descriere).

Activitatea = totalitatea manifestarilor de comportament exterior de conduita interioara/mintala

care duc la rezultate adaptative .
COMPORTAMENTULUI EXPRESIV:
COMUNICAREA VERBALA – v.limbajul
COMUNICAREA NON VERBALA
I –ŢINUTA—un aspect al atitudinii persoanei fata de ambianta, - reguli sociale, - societate
- Dezordonata ,Rafinata , Bizara , Travestita (hainelor sexului opus ) Cisvestitism
(nepotrivita cu vârsta)
II Privirea = redă în mod spontan conţinutul afectiv al vieţii psihice.
-fixa,imobila,incrucusata - exprima ura
,agresivitate,cruzime
-mobila,fugace,necrutatoare - exprina starii de
excitatie,manie,hipomanie
-stinsa,hipomobila,trista,fixa ,absenta - exprima stari depresive
7
 -larg deschisa+ridicarea sprincenelor,incretirea fruntii - exprima angoasa,anxiet.
-detasta,rupta de realitate - exprima
discordanta,dementa
III MIMICA =expresie nonverbală,involuntara,reflexa a continutului ideo- afectiv a persoanei
- Modificări cantitative - Hipermimi-isterici,manie Hipomimi-
melancolie,impregnatie NL
- amimii-oligofrenii,demente-sd.PEMA –PGP
- Modificări calitative- Parimimiiile= pervertirea expresie mimice
ex -1-mimica de împrumut -expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei
ambianţei
2 –ecomimia - imitarea mimicii interlocutorului
3 - hemimimia - persistenţa unilaterală a unei expresii mimice-ex-rade stramb
4-neomimia -mimica bizară similara neologismelor din vorbire
5- jargonomimia - multiple expresii mimice bizare

2.Definiti activitatea.Enumerati tulburarile motricitatii (calitative, cantitative)

SEMIOLOGIA MOTRICITATII
I- Tulburari Cantitative
II- Tulburari .Caliitative -
I- Tulburari .Cantitative:
1 - hipokinezia,= ↓ activitatii motorii
- caracterizata prin:bradikinezie +bradilalie+hipomimie +sărăcirea
expresivităţii mimico- pantomimice
2- akinezia,= intreruperea/abolirea activităţii motorii
-realizeaza diverse forme clinice: a,b,c -↓ miscarilor spontane ;inerţie motorie
a-Stuporul = imobilitate cvasicompletă tradusa prin: - nu răspunde sau reacţionează vag,
tardiv la solicitări
- mimică - expresie de durere/anxietate
- poate apare : starile nevrotice (în special isteria),
starile psihotice ( melancolie schizofrenie, epilepsie,, confuzie
etc.)
b- catalepsia=, imobilitate motorie completă cu hipertonie musculară; în cadrul careia
bolnavul pastreaza vreme îndelungata pozitia - în care se afla -
catalepsia rigida
-impusa de examinator -
flexibilitate ceroasă
-apare - în: catatonie (forma inhibata), sugestie hipnotica,
- isterie (criza cataleptica, manifestata printr-o hipertonie în extensie
sub forma unui arc de cerc) .
c- catatonia = sindrom de etiologie multipla-endogen(Sk,TB) reactiv(psihogen,organic
- cuprinde: -stereotipiile= repetitia identica a unei miscarii
-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o
persoana
-- imbraca forma- sd.ecopati=-ecomimie
+ecolalie+ecopraxie
-negativismul = rezistenţa activă / pasivă la orice stimul extern
3 – Hiperkinezia=tahikinezia =exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin: - mimica –
mobila ,expresiva
- pantomimica-
ampla,continua,rapida
- apare în starile maniacale, starile de usoara intoxicatie cu substante
8
euforizante etc
- in forma extrema este-agitatia psihomotorie
-cuprinde: - dezorganizarea mimico-gestica,comportamentala
- stare afectivă particulară,
- stare halucinatorie delirantă, destructurarea în diverse grade
a conştiinţei
- poate sa apara în: episoadele maniacale ("furor maniacal"),
schizofrenie (caracter incomprehensibil),
depresiile psihotice (raptus melancolic),

II - Tulburari Caliitative - parakineziile - ticurile

• Parakineziile = pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcărilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate,puerile,bizare,au un aer de imprumut
- gesturile-inutile,artificiale,excesive,pretioase,discordante continutului
- reprezentate de
1 - parmimiiile vezi modificarile calitative ale mimici
2 manierisme = pervertirea(imprimarea)unor miscarii uzuale,involuntare a unui aer de
imprumut
= gesturi/mişcări simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite - persoanei
respective şi
- situaţiei în
care se află.
-ex: mersul devine artificial-saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apar in sk ca expresie a disociatiei psihice
3 bizareri = un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, mişcărilor
= neoformatii comportamentale
-apar in sk
4 stereotipiile= mişcări repetitive,- adesea bizare, fără scop,
- întotdeauna aceleaşi, identice cu ele însele
ex (clătinarea capului, balansarea corpului, mişcări
segmentare),
-care subliniază discursul /comportamentul pacient
-pot fi: - de poziţie, de atitudine, limbaj, scris şi care se repetă inutil şi inadecvat
situaţiei,
- de mişcare (repetarea aceleiaşi manifestări bizare mimico-panto- mimice,
- apar în schizofrenie stări confuzionale, stări reactive disociative

3.Tulburarile de afectivitate;Stari afective elementare, elaborate.(enumerare)

Procesele afective sunt rezultatul confruntarii dintre - nevoile interne (motivatie) si

-realitatea inconjuratoare.
- Satisfacerea cerintelor interne- genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.
- Expresiile emotionale îndeplinesc roluri importante în comportamentul omului;
rolul- de comunicare,
-de influentare a conduitei altora, autoreglare în vederea unei mai bune adaptari la
realitate,
- de contagiune,
- de accentuare sau diminuare a însasi starii afective.
9
-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate
= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale
- dispozitiile=starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă
- emotiile= expresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment
( ex iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere )
- afectele= expresia observată a emoţiilor
(ex -furia , agresivitate oarba si starea de groaza, accesele nestapinite de ris sau plins ,fuga în
panică-automatisme)
- B - stari afective elaborate,
- sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice
(ex -stima,prietenie,dragoste,dispret)
- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila
-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
(-)avaritia ,egoism

4.Tulburari afective (calitative, cantitative).Enumerare.

• Tulburari cantitative Clasificarea tulburarilor afective:
1 - hipotimia, scadere -a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitatîi mimico-pantomimice
apare în -idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari post TCC
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv
= incapacitate de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si
pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie=lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,ambianta
2- Hipertimiile negative - DEPRESIA pozitiva- EUFORIA
= diminuarea patologică a pragului dispoziţional = exagerarea dispozitiei în sensul
- anestezia psihica dureroasa=suferă pentru că nu poate suferi veseliei, al bucuriei (sine
materia), al
- raptus melancolic= fericirii "în sine si pentru
sine" - Anxietate =teama fără obiect (≠ teama cu obiect=fobie) - apare în faza maniacala
a PMD
3-forme mixte(h+H): intoxicatii usoare cu subst
euforizante
- labilitate afectiva= variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ stari febrile, demente,
ologofrenii,
- ap.în :manie, tulburări de personalitate sd maniacale din st. organice, stari
febrile
- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibilă de la o stare emoţională la alta opusă (demenţe
vasculara)
- disforie=stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate,iritabiliate, nelinişte
• Tulburari calitative (paratimiile)= reacţii afective inadecvate faţă de situaţii
/evenimente
Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar în stări reactive, schizofrenie
- inversiune afectiva,=sentimente negative, faţă de persoane - iubite sau
- pe care firesc ar trebui să le
iubească
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie
- ambivalenta afectiva=coexistenţa unor stări afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană/
10
 situaţie-
- apare in schizofr-

5.Definiti constiinta.Enumerati tulburarile de constiinta.

CONSTIINTA :
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).

conştiinţa are 4 laturi-

1-conştienţa =starea de veghe=trezire =arousal-menţinută de SRAA- baza conştiiţtei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaţiilor,percepţiilor,reprezentărilor
-gândirea
- permite reflectarea realităţii -ext-interne
- structurată pentru satisfacerea cât mai uşoară a nevoilor =inteligenţă
3 - afectivitate
4. –activitate

6.Definiti constiinta.Enumerati tulburarile calitative.Criteriul deliriumului.

Constiinta=organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey,
1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).

Delirium -Criteriile Jasper • îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)

• dezorientare temporo-spatialã
• incoerentã
• amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
Starea oneiroidă =infiltrare a visului în gândirea vigilă –
Apare în:- debutul oniric al schizofreniei nediferenţiate
- stuporul catatonic
- agitaţia catatonică
Starea amentivă
=dezorientarea este totală, incoerenţa gândirii este maximă, vorbirea ininteligibilă
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonică - fuga de idei
Starea crepusculară
- Kaplan = perturbarea conştiinţei + halucinaţii
- Prelipceanu = tulburare mixtă (cantitativă şi calitativă), halucinaţii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu – tulb a conştiinţei + călătorie + păstrarea coordonărilor motorii
- fuga patologică crepusculară – tulb. a conştiinţei + călătorie fără păstrarea coordonărilor motori
- somnambulismul – tulburare a conştiinţei în timpul somnului

11
7.Definiti constiinta.Enumerati tulburarile cantitative.
1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
-Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-se carteriz prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
- Claritate = (HEy )capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
-luciditate = orientare -oportună si adecvată la realitate este sub controlul ratiunii
-sunt:
obtuzia dificultatea de a percepe exact stimulii externi, raspunsurile la acestia
vocea este monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinserţia bolnavului din realitate.
-torpoare=somnolenţă însoţită de:- uşoară dezorientare T-S + ↓ kineziei – scăderea iniţiativelor
-Obnubilare =obtuzie - ↓ tonusului - afectiv:- + ↓ voinţei
- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaţiala- la propria persoană
- ↓imaginaţiei - ↓ evocărilor mnestice
- răspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete- întârziate
- Sopor = agravare a stării de obnubilare-aseamănătoare cu starea de somnolenţă accentuată
-stupoare - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie însemnata
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de timp
-coma = pierderea completă, progresivă sau bruscă a:
- conştiinţei (cu conservarea relativă a funcţ. vegetative
- funcţiilor de relaţie

8.Definiti personalitatea.Enumerati sindromologia personalitatii.

- Personalitatea - deriva lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important

- prezinta 2 determinanti - temperamentul (ca un dat innascut) si
- caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre
educatie). Sindromologia personalitãţii
1.sindromul psihopatic; caracteriz prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate însã într-un
caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracteriz printr-un conflict interior nerezolvat care determinã suferinţã
psihicã şi corporalã
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de
endocrinologie
3.sindromul psihotic:- presupune delirul sau delirul şi halucinaţia,
- o deformare gravã calitativã a realitãţii obiective, cu constituirea unei lumi
subiective proprii
- este prezent in psihozele endogene (schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia
etc ).
4.sindromul de deteriorare psihopatoid=sindrom axial (Hoche) pentru cã scad performanţele
cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã, scade capacitatea de control afectiv,
creşte impulsivitatea,
, scade în general nivelul social, capacitatea de luptã şi prefigureazã sindromul demenţial
-este un sindrom psihoorganic cronic, posttraumatic, cel mai adesea alcoolic,
involutiv.
5.sindromul demenţial reprezintã deteriorarea extremã a persoanei, o
12
coborîre în sindromul axial cãtre limita de jos, adicã se coboarã de la inteligenţã la absurd, la
animalizare.
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare

Definiţie.
- stare patologica de nedezvoltare cognitiva ce afectează inteligenţa, gândirea şi alte procese
psihice, inclusiv personalitatea,cu o functionare sub medie, însoţite de deficite în capacitatea de
adaptare a individului,
- ce îşi au originea în afectarea timpurie a creierului, în primii ani de viaţă.
stare patologica definita prin caracterul ei defectual global, permanent, nereversibil,
Persoana retardată se dezvoltă
- psihic, pe măsura potenţialului psihic restant, mai lent decât face achiziţii,
însă într-un ritm şi la un nivel mai scăzut decât normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual să crească pe masura înaintării în vârstă
Incidenţa in România ar atinge 3% din populaţie,
cam 75% din total fiind reprezentate de formele uşoare, de retard, debilitatea mintală
Etiopatogenie. factorii genetici, endogeni acţionează în momentul fecundaţiei,
factorii exogeni în perioada prenatală ,embrionară sau fetală, perinatală postnatală

CURS 4

1.Sindromul neurastenic

Simptomatologia are la bază tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.

1.Astenia psihică şi fizică
este resimţită ca o stare permanentă de oboseală
în absenţa oricărui efort sau
imediat după începutul unei activităţi fizice sau intelectuale.
2.Cefaleea se manifestă sub formă de durere în cască,
ca o apăsare la suprafaţa scalpului sau în regiunea cervicală.
3.Insomniile fie vesperale cu trezire tardivă şi lipsa efectului reparator al somnului.
fie nocturne –cand somnul este in general superficial
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia şi hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea şi hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensităţi diferite.
- Sindromul neurastenic -este nespecific şi
- este întâlnit în - nevroze,
- în intoxicaţii şi infecţii, atât în perioadele de debut sau de convalescenţă,
- în bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- în boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-în afecíunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroză în plăci, etc.
- în perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, stările afective bipolare sau monopolare).

2.Sindromul anxios. (+tablou clinic + def anxietatii)

13
 • -cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
• Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
- fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor –m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
- Kaplan=sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica
Anxxietate –raspuns emotional neplacut la o amenintare –Frica
-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta
Anxietatea –normala - raspuns - adecvat fata de stimului amenintatori
-patologica - - inadecvat

Tabloul clinic-constituit din :

1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee
- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
-osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
-genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei (orientarii T,S
-produce ↓ cocentrarii , ↓ evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza – organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica

3.Sindromul obsesivo-fobic.Definiti asteniile si compulsiile.

- obsesiile: idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri persistente,nedorite

care determina
- Compulsiuni - comportamente repetitive-stereotipe-
= o serie de (spalatul mainilor,cautatul,verificatul) sau
- acte mentale repetitive
(rugaciune,innumaratul,repetarea cuvintelor in gind)
pe care pacientul le percepe ca- absurde dar totodata
- necesare pentru prevenirea situatiei nedorite
- fenomenele obsesive determina anxietate
- anxietatea se accentueaza progresiv pana cand pacientul realizeaza comportamentul compulsiv
- comportamentul compulsiv ,are ca efect de cele mai multe ori remiterea temporara a
anxietati
14
- se întâlneste în cadrul
- nevrozei fobice, a nevrozei obsesive,
- în neurastenii,
- la psihopaţii psihastenici,
- în schizofrenii, -depresii,
- melacolii de involuţie,
- encefalită epidemică,
- epilepsie, intoxicaţii, hipertensiune arterială, etc.

4.Definiti sindroamele de tip paranoid, parafrenic, paranoic.

• Sindromul paranoid (DNS+ H)

- se manifestă prin - delir nesistematizat cu conţinut persecutor
- halucinaţii.
- intalnit în - schizofrenia paranoidă,
- psihozele schizofreniforme
(intoxicaţii cr cu amfetamine, alcoolism, epilepsie, T cerebr, Htiroidism),
- boli vasculare, senilitate
• Sindromul parafrenic.(DS+H)
- este un sindrom delirant halucinator sistematizat în care
personalitatea şi afectivitatea
sunt mult mai bine conservate.
- Se întâlneşte în parafrenii, în psihozele vârstei înaintate, etc

• Sindromul paranoic (DS(-)H)

-caracterizat prin - delir sistematizat axat pe teme de persecuţie, gelozie,relaţie,invenţie,
- lipsa halucinaţiilor.
-poate apărea în paranoie, în psihopatia paranoiacă, etc

5.Sindromul de automatism mental.(tot slideul)

- A fost descris de către Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, -
reprezinta “bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice”.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPARENŢĂ – INFLUENŢĂ
Acest sindrom se întâlneşte în parafrenii şi în psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv –senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul G,
- comentarea actelor - insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - - controlul (influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - emitreaG difuzare G-
= sd.clinic caractrizat prin : - ecoul G -ghicirea,citirea G
1 - convingerea pac.ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea G
2. - pseudohalucinatii
3 - delir de influenta
4. - tulburarea constiintei in grade variabile

15
6.Sisteme de clasificare.

● 1. Clasificarea clasica
● 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor – vers a X-a
● 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale

7.Definiti psihogeniile.Enumerati legile lui Jaspers.

= boli psihice care sunt determinate de cauze psihice, exterioare psihicului

= erau definite ca boli psihice caracterizate prin:
- caracter predominant reactiv – reprezinta o reactie la un
eveniment psihotraumatizant
-relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si
simptomatologie
Psihogeniile urmeazã cele trei legi stabilite de Jaspers (1913), adicã sunt
- 1.reactii ce urmeazã unor traume evocabile- imediat sau
(nu procese spontane) - pe parcursul evolutiei;
- 2 .toatã întâmplarea este inteligibilã, nu incredibilã sau fantasticã si
- 3. evolutia
- este cel mai adesea cãtre o revenire la nivelul initial
(scade pe mãsura rezolvãrii traumei sau îndepãrtãrii de ea)
- uneori catre dezvoltãri, evolutie > 6luni de la aparitia evenimentului
psihotr.adica o complicatie progresivã

8.Definiti psihogeniile.Enumerati categoriile de psihogenii.

• -psihogeniile
functie natura factorului psihotraumatizant
erau subdivizate in 3 categorii .
1.Reactiile psihice patologice
2.Nevrozele
3.-Destructurari reactive ale personalitatii 3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii

9.Pacientul nevrotic vs pacientul psihotic.

Reactii le psihice patologice = tulburari psihice survenite

ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant - acut
– echivalentul unui eveniment de viata - aparut brusc,
- cu durata scurta si
- intensitate crescuta
- Reactiile
- de soc dureaza pl 3 saptamani
- de subsoc dureaza pl 6 luni de la ap.factorului stresant
-reactii de soc se intalnesc in situatii de catastrofa
-reactiile de subsoc
- sunt datorate nu atat intensitatii socului cat caracaterului , persoanei
-ex:-depresia reactiva de doliu
- sd.paranoid reactiv
- reactia paranoiacã
- paranoia slabilor (delirul senzitiv de relatie)
- scopoze (simulãri – „malingering“).
16
 - iatrogeniile,
-Psihozele isterice de detentie (sindromul Ganser, puerilismul si
pseudodementa istericã).

Nevrozele = tulburari psihice

-survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant
-cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si
- cu intensitate medie (de ex conflicte familiale persistente sau
conflicte cu persoane de la locul de
munca)
-Nevrozele sunt considerate
- reactii daca dureaza pana la 6 luni
- dezvoltari nevrotice daca dureaza peste 6 luni de la factorul stresant
- Conceptul de nevrozã contine un conflict interior, în contrast cu
conceptul de psihopatie implicã un conflict exterior subiectului.
- Conceptul de nevrozã implicã un anume nivel al constiintei de sine,
pacientul nevrotic în contrast cu pacientul psihotic
- are constiinta bolii,( insight-ul) , - nu are constiinta bolii,
- cautã psihiatrul, -nu vrea sã audã de psihiatru si spital
- cautã tratamentul(compliant,) -nu vrea tratam- (necompliant),
l

10.Psihozele- definiti psihozele si caracteristicile lor.Tipuri de psihoze.

= definite ca boli psihice severe caracterizate prin

1 - pierderea contactului cu realitatea
(simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile, delirul,
- tulburarile constiintei deliriumul, derealizarea depersonalizarea),
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
• Def. termenului de psihotic conform :
-DSM IV cuprinde - idei delirante sau halucinaţii proeminente,
- alte simptome pozitive de schizofrenie
( ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat si catatonic),
• Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii
-Psihoze exogene
-Psihoze endogene

11.Psihoze endogene.(def+ enumerare)

– termenul de endogen
-se refera la acei factori interni
care constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate
Endogenii
= asa spre sfârsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care
- a creat un sistem unitar al psihozelor, care a rãmas valabil pânã azi.
- cupride : manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihozã schizoafectivã, schizofrenia paranoidã,
schizofrenia catatonicã, schizofrenia simplã, hebefrenia.
- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantianã subiect– obiect,
17
- În manie , subiectul copleseste obiectul –care nu mai conteazã,
- În melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- în paranoia subiectul controleazã sistematic, pânã la sadism, obiectul.
- în schizofrenie obiectul persecutã, invadeazã, blocheazã subiectul
(invazia egoului).
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,
in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale (psihogenii sau
psihoze) se facea prin criterii fenomenologice
(descrierea simptomatologiei).

CURS 5

1.Dementa (definitie, debut, perioada de stare, simptomatologie)

Dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)
- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea
-sarcinilor socio- profesionale
-activitatilor cotidiene usual (spalat,imbracat,alimentatie,igiena
personala)

Debutul - este lent progresiv,

- poate fi - precoce: sub 65 ani- demență presenilă
- tardiv: peste 65 ani- demență senilă
-poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential – instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie
- debut de tip psihotic – instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu
- debut de tip depresiv – instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii de
catre pacient a initierii procesului degenerativ
(simptomele depresive pot “masca” o perioada simptomele tipice ale dementei)

Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei (amnezia) ;B- Sindromul AAA (afrazia,
apraxia, agnozia)

A Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)

b- testatarea formala- a memoriei de scurta si de lunga durata

c- impactul perturbărilor de memorie asupra funcţionării individului

B instalarea sindromului AAA

- fara modificarea functiilor motorii si senzoriale (in apraxii,agnozii)
–si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale ( in agnozii)

Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
18
 - Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy=hiperoralitate ,hipersexualitate,hipoemotivitate)
-dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice

 Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

 Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale
intacte

2.Definiti dementa.Enumerati simptomele.

Dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)
- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea
-sarcinilor socio- profesionale
-activitatilor cotidiene usual (spalat,imbracat,alimentatie,igiena
personala)

Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei (amnezia) ;B- Sindromul AAA (afrazia,
apraxia, agnozia)

Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)

 Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale
intacte

Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
- Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy=hiperoralitate ,hipersexualitate,hipoemotivitate)

19
 -dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice

3.Definiti dementa.Perioada de stare.

Dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)
- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea
-sarcinilor socio- profesionale
-activitatilor cotidiene usual (spalat,imbracat,alimentatie,igiena
personala)
Perioada de stare este marcata de :
A. Deteriorarea memoriei –amnezia
a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata)
Ex: pacientii pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie şi chei, uită mâncarea de
preparat pe plită şi se pierd în cartiere nonfamiliare
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)
Ex: persoana îşi uită profesia, studiile, ziua naşterii, membrii familiei şi uneori chiar numele.

b- testatarea formala-
1- memoria de scurta durata poate fi facuta cerând pacientului
- să înveţe (să repete) o listă de cuvinte - evalueaza înregistrare
- sa reproducă informaţia după un interval de câteva minute - evalueaza retenţie, evocare
- să recunoască cuvintele dintr-o listă multiplă - evalueaza recunoaştere

2 - memoria îndepărtată poate fi facuta cerând.individului să evoce

- informaţii personale sau
-un material vechi pe care individul îl consideră interesant
(de ex., politică, sport, spectacole).

c- impactul perturbărilor de memorie asupra funcţionării individului

ex., capacitatea de a munci, de a cumpăra, de a prepara mâncarea, de a achita notele
B. Instalarea sindromului AAA
- fara modificarea functiilor motorii si senzoriale (in apraxii,agnozii)
- si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale ( in agnozii)

 Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

a - se poate manifesta prin
- dificultate în pronunţarea numelor de persoane şi de obiecte
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- uz excesiv de termeni de referire indefinită, cum ar fi „lucru" şi „asta".
- pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin
- ecolalie (adică, repetarea a ceea ce este auzit) ori
- palilalie (adică, repetarea într-una a sunetelor sau cuvintelor proprii).
b - Limbajul este testat cerând individului să
- denumească -obiectele din cameră (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, )
- părţi ale corpului (de ex., nasul, bărbia, umărul),
- să execute comenzi („arătaţi uşa şi apoi masa") ori
- să repete unele expresii'(fara,nici un fel de dacă-uri, şi-uri ori dar-uri").

20
 Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
a – manifestatate prin :
1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
- activitati uzuale (pieptănatul părului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul
usii, etc)
- acte motorii cunoscute (de ex., gestul de „la revedere*').
2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului
– miscarile - devin neinteligibile si
- lipsite de scop,
- stereotipe si iterative / substitutive
ex- inabilitatea în prepararea mâncării, a îmbrăcatului ; a desenatului;

b - pot fi testate cerând individului - să execute diverse activităţi motorii

(de ex.,- să arate cum se spală pe dinţi, să copieze două pentagoane care se intersectează,;
- să asambleze cuburi ori să aranjeze beţe în anumite desene).

 Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale

intacte
- manifestata prin:
- incapacit. de a recunoaşte- obiecte cum sunt scaunele/ creioanele in prezenta acuitatii
vizuală normală.
- incapabili de a recunoaste - propria lor imagine în oglindă.
- incapacitatrea de a identifica obiectele puse în mână, numai prin tact

In perioada de stare mai apar :

- agravarea tulburarilor de memorie – amnezie retro-anterograda si ecmnezie
- dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor
- Perturbarii in functia de executie

4.Definiti dementa.Enumerati simptomele si definiti-le.

Dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)

- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea
-sarcinilor socio- profesionale
-activitatilor cotidiene usual (spalat,imbracat,alimentatie,igiena
personala)

Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei (amnezia) ;B- Sindromul AAA (afrazia,
apraxia, agnozia)

Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)

 Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

21
Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale
intacte

Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime
- Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy=hiperoralitate ,hipersexualitate,hipoemotivitate)
-dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice

5.Definiti dementa.Clasificarea de mentelor.Enumerare (dupa etiologie, dupa zona afectata)

Dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)

- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului

- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea
-sarcinilor socio- profesionale
-activitatilor cotidiene usual (spalat,imbracat,alimentatie,igiena
personala)
Clasificare:
A.dupa etiologie
a) Dementele primare – boli degenerative cerebrale (boala Alzheimer, Pick – dementa este
manifestare intiala si principala)
b) Dementele secundare – apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, b. Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
- traumatica (dupa TCC repetate – de ex la boxeri =sd.punch-drunk-dementa pugilistilor)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vit B1B12),
- procese expansive intracraniene (tumori cerebrale, hematoame subdurale sau
intraparenchimatoase)
- toxice (alcool, metale grele – Pb, Al)
- anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)

B.dupa zona SNC predominent afectata

a. Dementa corticala – corespunde tabloului clinic descris anterior
b Dementa subcorticala – tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu
- dificultati in realizarea sarcinilor intelectuale complexe si
- perturbare afectiva fara deficit al limbajului, calculului sau memorarii

22
6.Deliriumul.Criterii DSM.

Delirium
 sd oniric = sd axial acut
 sd psihorganic acut =encefalopatie (toxică/ metabolică)
 tulburare a constiintei +AT si a cunoasterii,
- asociata unei conditii medicale generale/substante,
- care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp
 este un sindrom !!!
 Intotdeauna urgenta –metabolica si psihiatrica (trebuie tratata in sectiile de ATI nu
medicala , psihiatrie)
 majoritatea cauzelor - in afara SNC
 subdiagnosticat, subtratat

CRITERII DSM ALE DELIRIUMULUI

A Perturbare de conştientă
(adică - reducerea clarităţii conştientei ambianţe -actele ideomotoriii nu sunt orientate distinct
corect)
-cu reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.

B. 0 modificare în cunoaştere
- cum ar fi :
- deficitul de memorie-imediate/recente
- dezorientarea - initial-T ex -crede ca e dimineata in mijlocul noptii
- in cazuri grave –S ex-crede ca e mai curand acasa decit la spital
- perturbarea limbajului: ratacirea vorbirii,presiunea vorbirii,un anumit grad de incooerenta
- dezvoltarea unei perturbări de percepţie,-false interpretarii , halucinatii vivide,zoopsice
casnice
- care nu este explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori evolutivă

C. Perturbarea
- se dezvoltă în decursul unei perioade scurte de timp (de regulă,în câteva ore sau zile-ICD
X :1S-4S;
- durata deliriumului ->6 luni hepatite cr. Cancer,endocar. bacter.)
- şi tinde să fluctueze în cursul zilei.-mai acc.noaptea (tulburarea somnului, a ritmului
nictemeral: insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri )

D. Exista proba că perturbarea este cauzată de - o cond.medical generala ,

- intox/abstinenta la o substanta
Exista :
- febra
- manifestari vegetative: hipermie faciala, tahicardie,transpiratii-
- tulb.emotionale : depresii,anxietate,teama,iritabilitate si euforie evidentiate prin
strigate,insulte, gemete
- simpt.neurologice: disfazie,tremor,asterixis,incoordonare,incontinenta urinare,epilepsie.

23
CURS 6

1.Definiti psihozele .Enumerati simptomele psihotice tipice.

• Psihozele sunt boli psihice severe caracterizate prin - pierderea contactului cu realitatea

- absenta “constiintei bolii psihice”

Definirea termenului de psihotic conform :

-DSM-II şi ICD-9 - tulburare mentală era denumită „psihotică" dacă determina „o deteriorare care
interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinţele uzuale ale vieţii".

- „o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrantă a testării realităţii".

-Simptome psihotice tipice sunt: - halucinatiile, ideile delirante , tulb. constiintei ( precum:
deliriumul, derealizarea si depersonalizarea)

2.Schizofrenia- definitie, tipuri de simptome, enumerare, durata.

Schizofrenia reprezinta un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici

Simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate):

- idei delirante,

- halucinatii,

- dezorganizarea limbajului,

- comportamentul dezorganizat sau

- comportamentul catatonic

Simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):

- aplatizare afectiva,

- apato-abulie,

- retragere sociala,

- anhedonie

-Durata

-dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni

-dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna

24
3.Simptomatologia schizofreniei- definitie+ simptome (descriere)

Simptomatologia schizofreniei

Simptomele (+) si( -) sunt prezente in faza activa a afectiunii.

Simptomele similare celor (+) si( - ) sunt prezente in faza prodromala si reziduala a afectiunii.

Simptome pozitive 1,2,3,4

 pot comporta două dimensiuni distincte:

- „dimensiunea psihotică" include halucinaţiile, ideile delirante

- „dimensiunea dezorganizării" include dezorganizarea: limbajului, comportamentului si catatonia.

1-a Halucinatii auditive complexe:

-voci care comenteaza actiunile pacientului (de cele mai multe ori se adreseaza la pacient
folosind persoana a treia: el face sau nu face …, “el” corespunzand pacientului, acesta simtindu- se
vizat)
-voci care converseaza intre ele
-voci care ii comanda pacientului (halucinatii imperative);
Frecvent aceste comenzi se refera la a comite acte de auto sau heteroagresiune (de exemplu: o
pacienta auzea o voce care ii ordona sa se arunce de pe balcon, motiv pentru ca familia a blocat usa
spre balcon)

b Halucinatii vizuale mai rare decat cele auditive, de cele mai multe ori complexe, fiind in
consens-congruente cu tematica deliranta (de exemplu: viziuni cu personaje mistice)
c Halucinatii olfactive si gustative, deseori cu caracter neplacut, frecvent corelate cu tematica
deliranta (de ex: in delirul de otravire)
d Halucinatii tactile in cazul ideilor delirante de tipul ca anumiti oameni vor sa-l contamineze:
- interoceptive (de ex in cazul delirului de posesie diabolica)
e Halucinatii din sfera genitala – caracteristice daca apar in concordanta cu tematica deliranta
(de ex : orgasm produs de la distanta – expresie a abuzului sexual)

2. Idei delirante – sunt in general nesistematizate sau slab sistematizate;

- sunt de obicei in consens cu halucinatiile.
Ideile delirante sunt convingeri eronate care implică o interpretare falsă a percepţiilor sau
experienţelor.
Convingerea - susţinutinerea unei idei în dispreţul evidenţei de contrariu
Conţinutul tematic:
- Frecvent:de persecuţie, de referinţă, somatice, religioase sau de grandoare.
- Macromanic: grandoare,inventive,reforma,filiatie,erotomanice.mistice
- Micromanice: prejudiciu (persecutie,revendicari) gelozie,culpabilitate, inadecvare, negatie, transa
si posesiune, hipocondriace, relatia influenta(care +psudohalucinatiile =sd.de automatism mental)
De control : furt,insertia G,emiterea,controlul G
De persecuţie sunt cele mai frecvente; persoana respectivă crede că este vexată, urmărită, înşelată,
spionată sau ridiculizată.
De referinţă sunt, de asemenea, frecvente, persoana crede că anumite gesturi, comentarii, pasaje

25
din cărţi, ziare, cântece lirice ori alte semnale ambientale îi sunt adresate în mod special.
idee delirantă bizare,
- sunt idei clar implauzibilei incomprehensibile şi
- nu derivă din experienţele de viaţă comune.,
ex; un străin i-a îndepărtat organele interne şi i le-a înlocuit cu organele altcuiva, fără. să
lase vreo plagă sau cicatrice.
Dacă ideile delirante sunt considerate a fi bizare, numai acest singur simptom este suficient pentru a
satisface criteriul A pentru schizofrenie.

3. Dezorganizarea limbajului = relaxarea asociaţiilor

- deraierea - forma superioara de relaxare a asociatiilor
= saltul de la un subiect la altul
- slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii discursului
= saltul de la un subiect la altul se face fara a pastra o conexuine logica
-incoorenta -o forma severa a slabirea asociatiilor
- frazele sunt incomprehensibile dpdv al continutului informational
- are 2 forme:
-a) verbigeratia- repetarea stereotipa /anarhica a unuo cuvinte lipsite de continut
- b) salata de cuvinte insiruire de cuvinte fara continut logic.

4. Comportament dezorganizat

- lipsa orientarii spre un scop, a comportamentului ce determina dificultatea / inabilitatea in

îndeplinirea activităţilor vieţii cotidiene,
- tinuta extrem de dezordonată, de ex., îmbracă mai multe paltoane, poartă eşarfe şi mănuşi într-o
zi călduroasă.

- un comportament sexual clar inadecvat (de ex., se masturbează în public)

- prostii , tonterii infantile pana la agitate imprevizibilă de ex., strigăte sau înjurături

4.Definitia schizofreniei+ simptome negative (enumerare), durata.

Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea și destrămarea progresivă a funcțiilor psihice și
prin pierderea contactului cu realitatea

Simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):

- aplatizare afectiva,

- apato-abulie,

- retragere sociala,

- anhedonie

Durata: -dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni

-dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna

-Etiologie – necunoscuta-multifactoriala

26
-Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva

-Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)

5.Schizofrenia- criterii DSM.

Criteriile DSM de diagnostic pentru Schizofrenie

A. Simptome caracteristice: ≥2 dintre următoarele simptome:

- fiecare prezent o porţiune semnificativă de timp

- în cursul unei perioade de o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaţii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenţă);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau avoliţie.
Notă: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacă
- ideile delirante sunt bizare ori
- halucinaţiile constau - dintr-o voce care comentează
- gândurile persoanei,
ori - două sau mai multe voci care conversează între ele.
B. Disfuncţie socială/profesională

C. Durata: Semne continue ale perturbării persistând timp de cel puţin 6 luni
- trebuie să includă cel puţin o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes)

D.Excluderea tulburării schizo-afactive şi a tulburării afective

F. Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervasivă:

6.Schizofrenia- definitie+ durata.

(Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea si destrămarea progresivă a functiilor psihice si
prin pierderea contactului cu realitatea.)

Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici

-Pe plan clinic

- simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate):

- idei delirante,

- halucinatii,

- dezorganizarea limbajului,

- comportamentul dezorganizat sau

27
 - comportamentul catatonic

- simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):

- aplatizare afectiva,

- apato-abulie,

- retragere sociala,

- anhedonie

-Durata

- dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni

- dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna

-Etiologie – necunoscuta-multifactoriala

-Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva

-Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)

7.Definiti schizofrenia+ fazele evolutive ale schizofreniei (enumerare + descriere)

(Boală mintală cronică caracterizată prin slăbirea si destrămarea progresivă a functiilor psihice si
prin pierderea contactului cu realitatea.)

Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici

-Pe plan clinic

- simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate):

- idei delirante,

- halucinatii,

- dezorganizarea limbajului,

- comportamentul dezorganizat sau

- comportamentul catatonic

- simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):

- aplatizare afectiva,

- apato-abulie,

28
 - retragere sociala,

- anhedonie

-Durata

- dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni

- dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna

-Etiologie – necunoscuta-multifactoriala

-Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva

-Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)

Fazele evolutive ale schizofrenei sunt :

1 Faza prodromala - Simptome similare(+) / (-) = si atenuate / prodromale
- nu sunt obligatorii
2 Faza activa:
- dureaza cel puţin o lună
-are simptome predominent positive: - halucinatii, idei delirante,dezorganizarea limbajului si a
comportamentul
- comportament catatonic
- este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv al schizofreniei (exceptie forma simpla)

3 Faza reziduala
- are simptome predominent negative, la care se adauga:
 dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute
 disparitia completa a simptomelor se intalneste mai rar.

CURS 7

1. Episodul depresiv. Tablou clinic

- durata - min 2 sapt
1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. Scaderea / cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
• Simptomele provoaca - suferinta sau
- incapacitare familiala, sociala, profesionala

2.Episodul depresiv.Criteriul A din DSM.

29
 A.- ≥5 din 9 simptome - prezente .în cursul aceleiaşi perioade de 2 săptămâni, şi
- cel puţin un simpt. dintre (1) dispoziţie depresivă, sau /si (2) pierderea interesului sau
plăcerii:
(1) dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată
fie prin relatare personală (de ex., se simte trist sau inutil), fie observaţie făcută de alţii (de
ex., pare înlăcrimat).
Notă: La copii şi adolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilă;
(2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile,
cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi (după cum este indicat, fie prin relatare
personală, fie prin observaţii făcute de alţii;
(3) pierdere semnificativă în greutate, deşi nu ţine dietă, ori luare în greutate
(de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o lună)
ori scădere sau creştere a apetitului aproape în fiecare zi.
Notă: La copii, se ia în consideraţie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;
(4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
(5) agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi
(observabilă de către alţii, nu numai senzaţiile subiective de nelinişte sau de lentoare);
(6) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă)
aproape în fiecare zi (nu numai autoreproş sau culpabilizare în legătură cu faptul de a fi
suferind);
(8) diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi
(fie prin relatare personală, fie observată de alţii);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un
plan anume, ori o tentativă de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.

3.Episodul maniacal.Tablou clinic.

durata - min 1 saptamana
1. Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2. cresterea autostimei, idei de grandoare
3. scaderea nevoii de somn
4. logoree
5. fuga de idei
6. distractibilitate
7. implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
-Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost
-dezinhibiţie (verbală, sexuală, în maniera de a şofa, în cheltuirea banilor,
în iniţiative neaşteptate de a iniţia călătorii).
- cresterea volumului si vitezei activitatii motorii
– mimica si gestica ample si rapide,
- Polipragmazie - la nivel de initiativa
-se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit
- p.l. agitatie psiho-motorie sau furor maniacal.
-Simptomele psihotice se adauga in cazul maniei cu simptome psihotice:

CURS 8
30
1.Definiti nevroza comparativ cu psihoza.
Nevroza
= tulburare - psihică medie sau uşoară,
- în care- perceperea şi înţelegerea realităţii
nu este grav tulburată
(nu avem o distorsiune a realităţii);
- în care - subiectul suferă, e nemulţumit de sine,
conştientizează ca e bolnav şi
solicită tratament şi protecţie;
- în care psihoterapia este eficientă.
- Simptomatologia este din domeniul patologiei:
- anxios-fobice,
- obsesiv-compulsive,
- depresive şi impulsive,
- a tulburărilor somatoforme conversiei
- a stărilor disociative de conştiinţă

Psihoza
= Tulbutări psihice grave
- în care - perceperea şi înţelegerea
realităţii este grav tulburată
- în care subiectul îşi pierde conştiinţa boli (insight-ul)
nu conştientizează ca e bolnav şi
nu solicită tratament şi protecţie;
- în care psihoterapia nu este eficientă
Simptomatic,
delirul, si halucinaţiile,
dezorganizarea, depersonalizarea,
autismul deficitar, apatie, catatonie cu negativism

2.Anxietatea.Definitie + manifestari clinice (semne somatice, simptome clinice)

ANXIETATEA
DEFINITIE:= teama fara obiect,
fara cauza sau
disproportionata in raport de cauza
MANIFESTARI CLINICE:
• Simptome somatice – se refera la plangerile pacientilor, avand un caracter subiectiv
─ cefalee
─ ameteli, senzatie de nesiguranta sau lesin
─ valuri de caldura sau senzatie de frig
─ palpitatii si disconfort precordial
─ disconfort epigastric, greata si diaree
─ -mictiuni frecvente
─ -senzatie de “nod in gat”
─ -neliniste
─ -respiratii superficiale cu dispnee
─ -parestezii
31
 ─ -gura uscata
•Semne somatice – se refera la manifestari
fizice obiectivabile prin examenul clinic
-transpiratii profuze (accentuate)
-tegumente reci si umede-
-tahicardie sau aritmie
-paloare sau facies congestionat
-hiperreflexie
 Simptome psihice
 Sentimentul de frica
 Hipoprosexie
 Hipervigilenta
 Insomnie
 aprehensiune, ingrijorare, teama si anticiparea unui pericol
─ sentimente de panica
─ iritabilitate
─ fatigabilitate, slabiciune
─ dificultati de concentrare
─ derealizare sau depersonalizare

3.Criteriile atacului de panica.

Definitia atacului de panica
O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort ≥ 4 din 13 următoarele simptome
- apar brusc şi
- ating intensitati max. în 10 min
(1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraţii;
(3) tremor sau trepidaţie;
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;
(5) senzaţie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) greaţă sau detresă abdominală;
(8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii {senzaţii de amorţeală sau de furnicături);
(13) frisoane sau valuri de căldură
-in functie de amploarea si numarul simptomelor somatice prezente se disting:
- atacuri complete – cel putin 4 dintre simptomele somatice ale anxietatii, avand in general
durata de peste 15 minute
- atacuri incomplete – mai putin de 4 simptome somatice si
cu o durata in general de 5 - 10 minute

4.Definiti agorafobia.

= Trasatura esentiala este frica de a fi in locuri sau situatii

- din care scaparea ar putea fi dificila
- in care ajutorul ar putea sa nu fie posibil in cazul - unui atac de panica sau
- unor simptome panic-like
-debutul – Kaplan -in multe cazuri urmeaza unui eveniment traumatic
- agoraphobia este dezvoltata ca o complicatie a tulburarii de panica
32
 Frica de a avea un atac de panica intr-un loc public din care scaparea ar fi dificila
- are loc de regula in primul an de la aparitia atacului de panica
Aspecte clinice
Manifestari somatice: palpitatii, slabiciune, dureri toracice, dispnee etc.
Manifestari psihice: frica de a-si pierde controlul, de a muri sau lesina
COMPORTAMENTUL DE EVITARE a situatiilor fobogene: de a iesi singur, de a fi singur in casa,
de a se afla in spatii aglomerate, de a calatori cu mijloacele de transport etc.

5.Definiti tulburarea acuta de stres.

Atunci cand in confruntarea cu un eveniment stresant, copleşitor, care depăşeşte capacitatea de
adaptare, individul reacţionează cu o stare acută de anxietate.
Semnele stării de stres sunt următoarele: oboseală cronică,
- diminuarea/ exagerarea apetitului, diaree sau constipaţie,
- instabilitate emoţională, scrâşnetul dinţilor, cefalee,
- comportament impulsiv, micţiuni frecvente,
- incapacitatea de concentrare,
- tabagism crescut, utilizarea de alcool sau droguri,
- insomnie, iritabilitate,
- lombalgii sau dureri ale cefei, reacţii nevrotice, coşmaruri, tulburări sexuale, predispoziţia la
accidente

6.Definit fobia.
Fobia - teama irationala fata de situatii benigne, insotita de un comportament de evitare a
confruntarii cu “stimulul fobogen”
- poate sa apar spontan sau poate surveni in urma unui stresor specific
7.Enumerati tipurile de fobie.

Categorii diagnostice:
- Fobia simpla (fobia specifica)– teama si evitare a unor obiecte sau situatii
- Agorafobia (forma particulara a fobiei simple)
– teama de- spatii aglomerate, tuneluri, mijloace de transport in comun, poduri, etc
- locuri din care evadarea sau oferirea unui ajutor
in cazul unei incapacitati temporare neasteptate
este greu de realizat
(frecvent incapacitatea temporara este reprezentata de un posibil atac de panica)
- Fobia sociala – teama irationala - de a nu fi umilit intr-o situatie publica sau sociala
- care genereaza evitarea irationala a acestor situatii
Teama poate fi - limitata – de exemplu teama si evitarea de a vorbi in public
- globala

De specificat tipul:
-de animale,
-de mediu natural (de ex., înălţimi, furtuni, apă),
-de sânge—injecţii—plăgi,
-de tip situaţlonal (de ex., de avioane, ascensoare, spaţii închise),
-de alt tip (de ex., evitarea fobică a situaţiilor care pot duce la sufocare, vomă
sau contractarea unei maladii; la copii, evitarea sunetelor puternice sau a persoanelor în uniformă

1.frica de animale= zoofobii-de pisici ailurofobie

–de albine-apifobie
–de ciini-chinofobie
–de paianjeni-arahnofobie
33
2.frica de situatii-de spatii inchise,inguste-
claustrofobie
-de foc - pirofobie
-de a trece poduri - geferofobie
-de locuri inalte-hipsofobie
3.frica de elemente ale naturii
-de electricitate-electriofobie
-de fulgere-astrofobia
-de apa-hidrofobie
-de tunet-keramofobie
-de soare-heliofobie
4.frica de singe,injectii
-de durere-odinofobie,algofobie
- de singe-hematofobie
5.altele-
Frica de boală — nozofobia (silofobia,
cancerofobia, rabiofobia)
- frica obsesivă de moarte = tanatofobie
- frica de a nu fi îngropat de viu,= taferofobie
- teama de a mînca, = sitiofobie,
- frica de obiecte, de obicei ascuţite -aihmofobia
(oxifobia -ace, foarfece),.
- teama de a nu roşi în societate = ereutofobia.;
- frica de a nu se murdări — misofobie.
- ablutomania se spală exagerat de mult
- pantofobie stare de teamă de aspect general
Ex:
Acrofobia-frica de inălţime
Claustrofobia-frica de spaţii inchise
Arachnofobia-frica de paianjeni
Hematofobia-frica de sânge

8.Definiti obsesiile si compulsiile.

Tulburarea obsesiv-compulsiva: tulburare caracterizata prin prezenta obsesiilor si /sau
compulsiilor ,suficient de severe pentru - a crea suferinta si a perturba functionarea normala a
pacientului.
(O)= idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri recurente cu caracter obsesiv
- care accentuiaza progresiv anxietate
- care determina compulsiile
(C) = o serie de actiuni stereotipe sau ritualuri
- pe care pacientul le percepe ca absurde dar totodata
- necesare pentru a reduce anxitatea

34