PSIHIATRIE AMG

Note de curs

Dr.Drima Eduard
 Cursul 1
Breviar de semiologie psihiatrica

Procese psihice

• perceptia. • gandire
• atentie, • limbaj
• memorie,
 Psihiatria
• Etimologie greacă
- Psyche = suflet
- iatrea- = tratare
• Definitie; = ştiinţa vindecării bolilor sufletului uman
Disciplină medicală care se ocupa cu
• studiul bolilor psihice
• boală psihică – tulburare psihică
• asistenţa medicală a bolnavilor psihici
• Perturbarea personalităţii
• Modificarea conştiinţei de sine
• Perturbarea relaţiilor cu mediul ambiental
• Personalitatea umană este o unitate (funcţii):
– Biologică
– Psihologică
– Axiologică
– Socială
– Culturală
- Personaliatea are doi determinanți cu sens contrar.
- temperamentul, ca determinant genetic ereditar,
- caracterul, rezultat al educației, culturii, familiei și mediului în genera
• Ființa umană este o unitate psihosomatică,
adaptată la un mediu - natural și
- sociocultural cu care interactioneaza
Relația fiintei umane este
- directă cu mediul (care e de fapt o funcție neurologică) și o
- indirectă, superioară, umană, simbolică, este cu psihicul
Relatia se dezvoltă trecând prin
- perioade de tranziție ontogenetică, cum este
copilăria și adolescența,
- ajungându-se la maturitate – vazuta ca un complex armonios,
- după care performanțele scad în involuție.
• Psihicul - este de fapt funcție individuală,personificată
 PSIHICUL
• = este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea –
- vieţii conştiente a unui individ,
- proceselor, activităţilor şi însușirilor psihice
- aflate într-un echilibru dinamic adaptativ
- ce realizează starea de psiho-stazie, dând expresie unităţii indestructibile,= personalitate.
• Psihicul este o funcție
- teleologică care are scopul de a orienta organismul intr-un mediu favorabil
- biologică de a-l îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase.

• Psihicul uman - reprezinta - formă superioară a existenţei biologice şi sociale şi

- formă superioară a vieţii de relaţie,
- are un scop precis: integrarea adaptativă a omului la mediu.

Viaţa psihică normală, dar şi devierile patologice ale acesteia sunt în strânsă legătură cu mediul. Omul
şi activitatea psihică apare ca produs al unui determinism impus
de rigorile condiţiilor de mediu, mai mult sau mai puţin sesizabile.
• - reprezinta - un concept fundamental
- un nivel autonom de dezvoltare. a ființei umane in raport l cu mediul
inconjurator

- capacitatea de a organiza propria existență.

-Existența normală se compune dintr-o succesiune de experiențe
- O experiență poate fi descrisă în termenii -unui comportament - cognitiv
și a substrat al acestuia cu două niveluri: - afectiv
Analiza acestor parametri ai existentei fiintei umane
- la un moment dat - reprezinta conștiința
- de-a lungul existenței - reprezinta personalitatea
•Comportamentul – reprezinta :
- obiectul psihologiei/psihopatologiei/psihiatriei
- ansamblul reactiilor adaptative,obiectiv – observabile
pe care un organism prevazut cu sistem nervos
le executa ca raspuns la stimulii din ambianta
tot, obiectiv – observabili
- nu este aleatoriu ci este orientat de conținutul afectiv
(nevoile) - exprimate în voință și
- realizate sau inhibate de cunoaștere (inteligență)
care duce până la urmă la
satisfacție sau frustrare.
• - se investigheaza prin diferite metode
•Metoda – este un program dupa care se reglementeaza
actiunile practice si intelectuale
in vederea atingerii unui scop
- exemplu de metode :experimentul, observatia ,convorbirea ,
ancheta psihologica, psihometria,
 Procesele psihice
-Definitie: activitati ale sistemului nervos
- bazate pe structuri neurofiziologice specifice,
- care indeplinesc functii specifice

• Cogntive Afective Conative

Dispoziția Motivatia
Senzația Reacțiile afective Voința
Percepția Emoțiile Sentimentele Actvitatea
Atenția Pasiunile Comportamentul
Memoria
Gândirea
Limbajul
Imaginația

7
 Tulburarile senzorialitatii
- Senzatiile
- sunt procese psihice elementare care :
- contin insusirile , separate,-elementare- ale obiectelor si fenomenelor
- evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gus
- sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra unui singur analizator, unimodal,
- Perceptiile
- sunt procese psihice complexe, care :
- contin totalitatea insusirilor elementare ale obiectelor si fenomenelor
- redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu
- sunt rezultatul imediat al actiunii stimulilor asupra mai multor analizatori, plurimodale
Tulburari cantitative:
- Hiperestezia – reprezinta cresterea acuitatii senzoriale la excitantii
datorita coborararii pragului senzorial
- apar - in perioade de surmenaj, de suprasolicitare fizica si psihica,
- in stadiile de debut ale bolilor infecto-contagioase,
- la debutul unor afectiuni psihice –nevroze (distimii,depresii)

- Hipoestezia - reprezinta scaderea acuitatii senzoriale la excitantii

datorita cresterii pragului senzorial,
- apar in - stari reactive acute, stari de inductie hipnotica, isterie,
- tulburari de constiinta, oligofrenii

Tulburari calitative: - iluzii,

- agnozii,
- halucinatii.
• iluzii.- percepţia falsă –deformata-cu obiect
• iluzii fiziologice: - stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc.
- sunt recunoscute de subiect si corectate
- apar - la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă,
- stări afective speciale
Ex: - iluzii optice-băţul introdus în apă pare frînt;
- două linii paralele întretăiate dintr-un anumit punct de o a treia, par curbe
• iluziille patologice- nu sunt recunoscute nu sunt corijate de bolnav pt.ca le considera veridice
- dupa modalitatile sensoriale pot fi
1- Iluziile vizuale: -creeaza impresia
A - de deformare a - obiectelor = metamorfopsii - obiectele sunt mai mari - macropsie,
- obiectele sunt mai mici - micropsie,
- obiectele sunt mai alungite sau largite - dismegalopsie
. - spatiului perceput.=poropsia: modificarea distantei dintre obiecte (mai apropiate /
indepartate).
B - de animarea, unor percepţii simple = Pareidolia:
ex pacientul considera - desenele anodine ale unui covor,
- norii de pe cer drept persoane, ochi infricosatori, monstrii.
C - de identificare gresita a unor persoane = False ne / recunoasteri:
- falsele nerecunoasteri = iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor -sd.Capgras(-iluzia sosiilor)
- apar in psihozele discordante
- falsele recunoasteri = iluzie de recunoastere a necunoscutilor - sd.Fregoli
- apar in stari maniacale, in stari confuzionale, in sindromul Korsakov
- in sindroame dementiale senile, traumatice, vasculare
- variante particulare la falsele recunoasteri
- Fenomene de „deja vu", „deja vecu“ sau ,jamais vu“ ,, jamais vecu “
2 • iluzii auditive:
-ca frecventa ocupa locul II dupa iluziile vizuale
=impresii false datorita modificarilor cantitative
ex diferite sunete / zgomote par -mai apropiate-mai îndepărtate, mai puternice-mai discrete,
mai distincte, , mai estompate.
- calitative--perceptia deliranta

perceptia deliranta ≠ interpretarea delirantă.

perceptia este anormala = Iluzia şi - perceptia este normala
interpretarea delirante -interpretarea deliranta

ex:bataiele unui ceasornic percepute ≠ ex: pasii sunt identificati ca pasi, dar sunt
ca injuriile unui persecutor interpretati ca fiind a unui persecutor

-apar în cursul parafreniei, în schizofrenia paranoidă şi în melancolie

3 • Iluziile gustative si olfactive ( = parosmii)

constau in perceperea eronata a gustului sau a mirosului normal al diferitelor substante

4 • Iluziile viscerale constau in perceperea eronata a functionarii unor organe sau

10
aparate
(cenestopatii).
• Schema corporala - in statica
= reflectarea in constiinta noastra a imaginii propriului corp integrat in coordonatele T-S - in dinamica
- patologia schemei corporale cuprinde agnozia –nerecunoasterea propriei
-½ de corp = sd.Babinski=hemi somatognozia
-segmente ale corpului- nu stie care e dr.care e stg.-sd.Pick- stenoto-pagnozie
-degete = sd.Gerstmann
- membrului amputat = sd.membrului fantoma-

• Agnozia: (grecescul a - fara, gnosis - cunoastere).

Definitie: = nerecunoasterea obiectelor percepute ( perceptia se desfasoara normal, senzatiile sunt integrate
formand imaginea de ansamblu a obiectului, dar acesta nu poate fi denumit ).
ex : - prosopagnozia- nu se recunoaşte în oglindă
- acalculie - nerecunoasterea cifrelor si a semnelor matematice
- alexie - imposibilitatea înţelegerii limbajului scris
- agrafie - imposibilitatea scrierii cuvintelor
- amuzie - incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbală) sau melodii
- Agnozia vizuala (cecitatea psihica) este incapacitatea recunoasterii obiectelor, imaginilor
- Agnozia spatiala: incapacitatea de a aprecia distantele, de a localiza obiectele
- astereognozie - nerecunoasterea obiectelor prin pipait –
- se datoreaza pierderii schemei obiectului respectiv din memorie.
-se asociaza frecvent cu apraxiile – nerecunoasterea modului in care este utilizat sau scopul utilizarii unui obiect
Exemplu: sindromul afazo – apraxo –agnozic din cadrul dementei Alzheimer
Iluziile de modificare a schemei corporate constau in
perceperea denaturata a formei, marimii, greutatii si pozitiei propriului corp.
Manifestari: senzatia de marire sau micsorare a corpului sau a diferitelor segmente. 11
La obsesivo-fobici se intalneste impresia ca fata este stramba, asimetrica, nasul mare, gura pana la urechi
 Halucinatiile. def = percepţii false, fără obiect (Falret )de perceput (H Ey)
- Halucinatii functionale :perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real
Ex:halucinatii auditive concomitent cu percepeperea rotilor de tren
- Halucinoze : - sunt ,, halucinatii,, cu simt critic
- bolnavul recunoaste că formele percepute nu corespund realităţii,
dar acestea sunt atit de intens traite incit il determina
sa le verifice autenticitatea(comportament halucinator)
pe care dealtfel o neaga
- apar frecv. in psihoza alcoolica, mai ales sub forma de zoopsi, animale mici,
amenintatoare
Halucinatii propriu zise (psihosenzoriale):percepţie falsa, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
- caracteristici generale
a)- absenţa obiectului
b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -
- crede ca intr-un adevar indiscutabil
c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile, gustative,
tegumente

d)- sunt percepute prin - modalităţile senzoriale obişnuite

(ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
- căile senzoriale normale
(halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive
Halucinatiile psihice ( denumite asa de Baillarger)sau pseudohalucinaţiile,

- sunt imagini ale unor obiecte sau fenomene numai partial reale (voci speciale, vedenii stranii);
- se petrec in minte, in interiorul corpului;
-bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor (ele sunt provocate de cineva din afara).

- caracteristicile halucinatiilor psihice:

a) -absenţa obiectului
b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; -
c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central al analizatorului
(ochi,nas, papile gustative,tegumente)
are senzorialitate adica bolnavul le situează în „creierul" său sau
în „interiorul său“
fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă

adica stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice ale analizatorilor,

perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice
(de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).
d) - automatism şi exogenitate( xenopatie, influenta exterioara)
(xenopatie) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana
(de exemplu prin telepatie)
 Tulburările de atenţie =disprosexie

-Atentia -este procesul psihic prin care activitatea unei persoane

este orientată, spontan sau voluntar,
asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau
asupra propriilor sale idei, reprezentări sau activităţi

- Tipuri de atentie - zilele saptaminii

A)-atenţie involuntara, neintenţională - ex.- - numara de la 1 la 10

B) - atenţia voluntară (intenţională) ex .- zilele saptaminii in ordine inversa

- numara de la 100 inapoi din 3 in 3

C)-atenţia habituală sau postvolunţară -starea de pregătire în vederea unei recepţii mai corecte

Tulburările de atenţie = disprosexie

I -tulburari cantitative –frecvent intilnite
- hiperprosexii = exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
-generale- manie, intoxicaţie uşoară
-selectiv-tematic - ideia depresiva la melancolici/ ideia deliranta la deliranti
- fobia la obsesivo-fobici
- hipoprosexii = diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
- aprosexii =dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.

II - tulburari calitative=paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară, şi atenţia voluntară

-in manie exista hiperprosexie spontană şi hipoprosexie voluntară.
 Tulburarile memoriei
- Memoria este procesul psihic de intiparire, stocare si reactualizare a informatiilor
• Psihopatologia distinge o
- memorie imediată de scurta durata
- în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
- memoria recentă
- reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.
- memoria înderpărtată
– reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de citeva luni de la prezentarea lui.
-memoria evenimentelor îndepărtate
-se referă reproducerea sau recunoaşterea evenimentelor trăite de la începutul vieţii pînă în perioada prezentă
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
-1 -Legea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge de la complex la simplu.

- explicată de J. Delay -ordinea uitarii - numele proprii,

- numelor comune,
- adjective,
-2-legea „regresiunii memoriei'‘descrisa de Th. Ribot - - verbele.
- conform căreia uitarea se întinde atât de la prezent spre trecut, cât şi de la complicat la simplu,.
de la inconstant la constant, de la neobişnuit la automatizat ;
▪ Ordinea uitarii -evenimentele -recente
-vechi
- afectele
- obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
- ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect ontogenetic şi social
istoric) - limbajul raţional
- limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile, interjecţiile fiind mai bine reţinute)
- expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit de grave,
-3-legea a 3-a a memoriei conform careia se retin mai bine evenimentele intens traite emotional decit cele
indiferente
 Tulburările de memorie= dismnezii
a, Tulburari cantitative b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
- hipermnezia, - tulburarile sintezei mnezice imediate - (iluziile de memorie)
- hipomnezia si - tulburarile rememorarii trecutului (allomneziile).
- amneziile
a, Tulburari cantitative
I Hipermnezia, = capacitate mnestica exagerata , multipla tumultuoasa , cu o marcata tendinta
involuntara, indepartand subiectul de la preocuparile sale prezente
- forme particulare- Hmnezice
1- mentism (descris de Chaslin)
=desfăşurărea incoercibila şi tumultuoase a ideilor şi amintirilor unui subiect care devine astfel
propriul spectator al acestor desfasurari
-2-viziunea retrospectivă,
= retrairea,revederea in citeva momente a unor perioade din viata .
Mentismul si viziunea retrospectivă - sunt si instante ale accelerarii ritmului ideativ (v.gandirea)
II -Hipomneziile: = capacitate mnestica scăzuta in diferite grade a
- pot fi - de fixare-anterograde,.
- de evocare-retrograde,lacunare = lapsus
III-Amneziile: = pierderea capacitatii mnestice interesa -fie fixarea de noi informatii
fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate,
fie ambele (atat fixarea cat si evocarea
Amnezii anterograde –(de fixare ) incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii
mnestice spre prezent , cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
•Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate (normal)
anterior instalarii afectarii mnestice spre trecut
•Amnezii –ante -retro -grade-
 b Tulburari predominant calitative (paramneziile)
-A - Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie
- B - Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului

A • Tulburari ale sintezei mnezice imediate – iluziile de memorie

= evocari eronate prin:
- incadrare gresita in timp /spatiu ale unor evenim. anterior traite de pacient
Variante clinice: - nerecunoasterea evenimentelor ca traite sau netraite
a) - Criptomnezia – considera ca un material literar, artistic, muzical sau ştiinţific pe
care l-a citit/audiat/vazut este al lui propriu
(este un “plagiat” realizat in mod inconstient si involuntar)
b)-Instrainarea amintirilor – consideră că evenimentele trăite sînt doar citite, auzite /
văzute,
c)-Falsele nerecunoasteri -iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor-sd.Capgras
(-iluzia sosiilor)
d)-Falsele recunoasteri –- iluzie de recunoastere a necunoscutilor-sd.Fregoli-
e)paramneziile de reduplicare
–carac prin dedublarea perpetuă a obiectelor şi situaţiilor trăite.
- Sunt dat. nerealizarii unei continuitati între amintire şi trăirea actuală,
B • Allomneziile sauTulburările rememorării trecutului:
= reproducerea unor evenimente reale din trecut pe care bolnavul
le situează în mod fals în prezentul trăit
Variante clinice:
1-Confabulatiile = si halucinaţii de memorie
prin analogie cu percepţia fără obiect care defineşte halucinaţia
=reproducerea unor amintiri ireale, netrăite de bolnav
fara ca acesta sa realizeze ca minte ;
-nu este constient de distinctia dintre adevar si eroare ca in minciuna
2-Pseudoreminiscentele constau in
reproducerea unor evenimente reale din trecutul bolnavului,( prezentificarea trecutului )
pe care acesta le trăieşte ca evenimente prezente
3-Ecmnezia – traire completa in trecut:
persoana pierde contactul cu prezentul -,
acesta fiind in intregime inlocuit cu o perioada din realitate demult traita.
prezentificarea personalitatii
4-Anecforia – o tulburare minora a functiei mnestice in care subiectul reuseste sa-si
aminteasca anumite evenimente doar daca este sustinut de anturaj.(voi la examen)
 Tulburarile gandirii

-def.= o activitate cognitivă complexă, şi generalizată

prin care se deosebeşte esenţialul de fenomenal
pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
-Se exprimă prin limbaj
-Tulburarile gandirii sunt :
I-Tulburări de ritm şi coerenţă
(Tulburarii forma /cantitative)
- A-accelerarea ritmul ideativ
- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ

- C- coerenta gandirii

II-Tulburări de conţinut
(Tulburari calitative)
- idei dominante
- idei obsedante
- idei prevalente, şi
- idei delirante
 Tulburarii forma /cantitative- A,B,C
- A-accelerarea ritmul ideativ

1- vorbire rapida cu scurtcircuite -lipsa din limbaj a adjectivelor si a prepozitiilor

2 - presiunea gindirii =discurs rapid ,cu voce tare,cu idei multe si variate
3- mentismul = derularea rapida, incoercibila a reprezentarilor si ideilor.
4 –fuga de idei = o inlantuire rapida de idei,amintiri,imagini
in care asociaţiile - se fac la întîrnplare - după aspecte superficiale,
- după asonantă, rimă,contraste facile
- forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei,
- forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
incoerenta a G

-se întîineşte - în-sindroamele maniacale

- stările de excitaţie psihomotorie din schizofrenie,
din paralizia generală progresivă ( la debut),
- stările de ebrietate şi în general în intoxicaţiile uşoare.

- B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
Se manifesta printr-o exprimare lenta, cu raspunsuri avand o perioada de latenta crescuta.
Discursul este nu numai lent dar
si discontinuu si uneori incoerent.
Lentoarea ideativa este exprimarea verbala lenta, cu intensitatea vocii scazuta,
cu dificultatea marcata a evocarilor,
cu slabirea fortei reprezentative si imaginative
Vascozitatea psihica = lentoare accentuata- caracteristica epilepsiei
Barajul ideativ - oprirea fluxului ideativ pentru cateva secunde (in schizofrenie).
C)▪Tulburari de coerenta-
Coerente = este o structura in care - intre idei exista legaturi logice asociatii logice,
- exprimarea verbala are continut si este inteligibila
-denumite generic incoerenta
-se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii
-se realizeaza prin: A - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea
B - slabirea asociatiilor
C - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte
A 1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential - (ziaristii)
2-tangentialitate,=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita- (politicienii)
3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei
-apare in oligofrenii,demente, schizofrenii

B 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii

- ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logic

C 5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare -are 2 forme

a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,

ex: „acasă, mînă,vacă, atom, gîscă, moacă” uneori cu tendinta la rima

b)-salata de cuvinte- exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitat
ex „iepure-vînt-fereastră-bou, duce-vînt-culisă-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !"
6.- psitacism =-sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7 - asonanta =asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor
8.- solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare
9 - streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul
Ecolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului
Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului
 Tulburari calitative (de continut).

In ordinea crescatoare a semnificatiei patologice ne referim la :

1. Ideea dominanta: intr-un anumit context (spectacol, discutie, lectura)

-apare si in aria normalului - se impune intu-un anumit moment in G
--poate dispare oricind din cimpul constiintei persoanei -caracter reversibil
2. Ideea obsedanta:idee -repetitiva -stereotipa,- persistenta cu urmatoarele caracteristici:
a -inadecvata-paraziteaza realitatea ,
b -intruziva(asediaza G)
c -irationala
d-impune constiintei si e in dezacord cu ea
e-străina şi contradictorie situaţiei şi personalităţii insului,
f -persoana - recunoaşte
- caracterul parazitar sau patologic,
- ca aceste idei ii apartin si nu sunt impuse de o forta exterioara
(spre≠de delirul de influenta exterioara)
- are un control partial asupra lor pentru ca desi luptă sa le înlăture ,
de cele mai multe ori nu reuseste (sau pentru scurt timp)
g- intimplarile din realitate estompeaza ,anihileaza ideia dominanta,obsesiva
( apare in nevroze, in special in cea obsesionala, in stari de surmenaj, in psihoze).
3. Ideea prevalenta
4. Ideile delirante
3. Ideea prevalenta. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo de granitele
ratiunii
-Caracteristici
1 -neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
2 -pozitie dominanta in cimpul constiintei
3 -prevalenta psihismului insului
4 -orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5 -sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente
(concordanta cu sistemul ideativ al insului )
6 -nu-i recunoaste caracterul patologic
7-intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,
tendinţa la dezvoltare şi înglobare a evenimentelor şi persoanelor din jur
8 -este in concordanta cu personalitatea insului
(arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential
- apare in –stari reactive de intensitate psihotica , in epilepsie, alcoolism,
in toate starile predelirante)
4 - idee delirantă (de lira — alături de brazdă) ≠ delirium care este tulb.a constiintei
= reprezinta detasarea de taramul normalitatii ,este marca psihozei-
=judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi
modifică în sensul lor patologic concepţia despre lume şi
comportamentul bolnavului.
Caracteristici:
1-neconforma cu- realitatea de care s-a rupt in totalitate
si cu care este in opozitie,
si pe care o exprima deformat

-experienta anterioara -credintele grupului careia ii apartine

2-polarizeaza intreaga structura psihica a insului
- domina constiinta bolnavului
3-ferma sustinuta nu neaparat argumentata
4 –insotita de comportament delirant
5 impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6-pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica
incompatibila cu existenta atitudinii critice ,
nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica
7-neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8-evoluiaza pe fond de claritate a constiintei
(spre≠de delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea
9-aspectul interpretativ al id.delirante
Tipuri de ideilor delirante:
- idei delirante expansive (macromanice),
- idei delirante depresive (micromanice) si
- idei delirante mixte (pot fi intalnite atat pe fond euforic cat si pe fond depresiv).

1. ideile delirante de tip expansiv asociate cu buna dispozitie imbraca mai multe forme:
idei de marire si bogatie (de grandoare),
idei de inventie,
idei de reforma,
idei de filiatie,
idei erotomaniace, idei mistice sau religioase.

2. ideile delirante de tip depresive pot fi de

-persecutie, revendicare, gelozie, relatie, interpretare,
- autoacuzare si vinovatie, ipohondriace,
- transformare si posesiune
- apar stari dementiale, paralizia generala, schizofrenia paranoida,
- sindromul Cotard Ideile delirante caracterizate prin enormitate, negatie si imortalitate
delirul de negatie (bolnavul - neaga realitatea functiilor vitale,
- neaga existenta unor organe,
- neaga existenta unor procese psihice.
- Se simte vinovat si pedepsit sa traiasca vesnic, pentru a se chinui vesnic)
-apare in stari dementiale profunde, in melancolia deliranta de involutie
3 ideile delirante mixte sunt cele cu idei metafizice, cosmogonice orientate spre
elucidarea originii vietii, a lumii, a sufletului, a reincarnarii.
 Tulburarile de limbaj
- limbajul =este activitatea de comunicare între oameni şi
de realizare a gîndirii verbale, noţionale specific umane
-≠ limbă care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale)
cu ajutorul cărora se realizează comunicarea reciprocă între oameni
- Functiile limbajului:
- cognitivă, limbajul se apropie şi fuzionează cu gîndirea,
- comunicativă, el transmite informaţii şi stimulează acţiuni.
- expresiva
- fazica – de controlare a comunicarii
- metalinguala-orienteaza –limbajul asupra lui insusi
Există trei forme de limbaj : oral, scris şi intern
Tulburarile de limbaj
1- Dislogii - a) tulburari de forma; b) tulburari de continut
sunt consecutive modificărilor de formă şi conţinut ale gîndirii şi
evoluează fără modificări
- ale funcţiei de comunicare a limbajului (=disfazii)
-ale aparatului logomotor (.=dislalii)
2 - Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de
-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului
-afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj
-afazii mixte - afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
-apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.
3 - Dislalii sînt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor),
determinate de modificări de intensitate patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.
1.a) Tulburarile de forma ale limbajului
- se refera la modificarile intensitatii, inaltimii, timbrului si ritmului vorbirii

Hiperactivitatea verbala- se intalnesc in anumite stari toxice , psihopatice sau psihotice

- Simpla =Bavardaj –fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie,anxietate

- propriu-zisa descrisă sub numele de tahifemie.
- Logoreea: - accelerarea ritmului si debitului verbal
consecutiv accelerarii ritmului ideativ
pina la pierderea sensului discursului ,
care devine incoorent
-intalnita - in intoxicatii usoare, stari hipomaniacale si manie
- fuga de idei
- consecutiva incoerentei in gandire apar forme a) - salata de cuvinte b) - verbigeratia

Hipoactivitatea verbala – vezi urmatorul slide

Hipoactivitatea verbala
- Bradifemia = diminuarea vorbirii spontane- asociata cu raspunsuri scurte,laconice,neelaborat

- Mutismul = scaderea pana la disparitie a activitatii verbale :

- Mutismul neurologic - mutismul akinetic (caracterizat prin: - tulburare a starii de constiinta,
- Mutismul boală psihică - pierderea vorbirii si a motricitatii
- mutismul absolut absenta comunicarii ;la bolnavii neurologici sau in schiz, catat
- mutismul relativ - bolnavii comunica prin mimica, pantomimica, scris sau
prin expresii verbale reduse sub forma unor foneme, interjectii
- mutismul discontinuu (semimutism) - la bolnavii cu confuzie mentala sau deliranti
- mutismul electiv - bolnavii nu se adreseaza decat anumitor persoane sau
vorbesc numai despre anumite subiecte.

Starile asemanatoare mutismului sunt:

1) mutitatea: imposibilitatea vorbirii datorita unei lez. in zona corticala a limbajului,
asociata cu lez ale ap. auditiv.
2) mutacismul: mutism deliberat
(la simulanti sau la oligofreni, dementi, psihopati - ca reactie de protest).
- Blocajul verbal: fluxul verbal se intrerupe brusc.
- Stereotipia verbala: repetarea acelorasi cuvinte sau a aceleiasi fraze (in schizofrenie).
- Palilalia: repetarea de obicei a ultimelor sau a ultimului cuvant din fraza
(in lez.striate,b.Pick Alzheimer).
- Ecolalia: repetarea intocmai a cuvintelor auzite (in schizofrenie, oligofrenie, demente).
 l.b). Tulburarile de continut
- se caracterizeaza
- prin alterarea sensului cuvintelor care pot fi modificate, trunchiate, fuzionate,
formate printr-o inversiune a fonemelor sau
- prin aceea ca bolnavul le confera o acceptiune proprie, inedita, diferita de cea comuna.

Aceste modificari pot fi intalnite la nivelul cuvintelor sau frazei.

La nivelul cuvintelor

1 - paralogism.- folosirea unui cuvînt obişnuit

într-o accepţiune diferită de aceea în care el este folosit

2 - neologisme - sînt cuvinte imaginate, inventate de bolnav (schizofren

3 - glosolalie folosirea abundenta de neologisme ce creeaza un limbaj automat, bizar şi
incomprehensibil
4 - Jargonofazie- glosolalie extrema-bolnavul se exprimă într-o limbă nouă

La nivelul frazei se manifesta urmatoarele tulburari:

agramatismul -bolnavul renunta la conjunctii, prepozitii, articole,

reducand limbajul la exprimarea intr- un stil telegrafic
(format din verbe si substantive)
- apare in intoxicatii, confuzii mintale, stari maniacale si hipomaniacale.
2). Disfaziile, sinonime afaziilor,
constau in tulburarea intelegerii sau/si
exprimarii limbajului oral si/sau scris
datorata unei leziuni cerebrale (zona temporala stanga).

- perseverarea- intoxicaţia prin cuvint - repetarea unor cuvinte in desfasurarea discursului

- Surditatea verbala (afazia senzoriala) - neintelegerea mesajului vorbit.
- Alexie (cecitate verbala) - neintelegerea limbajului scris.
- Afazia motorie: incapacitatea de exprimare verbala.
3). Dislaliile
= dificultatea sau imposibilitatea pronunţării-ortoepiei-cuvintelor datorita modificarilor ap.logomotor
Variante clinice: - rotacismul (sunetul “R”) –
-Dislaliile de sunet – pronuntarea alterata a unui sunet (litere)- ex -sigmatismul.(sunetelor -S, Z, J),
- Dislalie nazală- Rinolalia – “vorbirea pe nas”
- Balbismul – la tulburarile de articulare se asociaza contractii tonico-clonice ale musculaturii
fonatorii,respiatorii:
-balbism clonic – vorbire sacadata, intereseaza in special prima silaba a mesajului
ex: (ba ba ba –balsam, ma ma-mama).
-balbism tonic – rezistenta crescuta la pronuntarea unei silabe;
dupa depasirea acesteia,
discursul se revarsa in ritm alert;
intereseaza in special prima silaba a unui cuvant sau fraze
ex: (b b b — balsam, m m m — mama).
- balbismul tonico-clonic -intalnit fecvent in practica- Tumultus sermonis=balbism tonic-
bolboroseala = vorbire neclara=cluttering,
- limbajul poate deveni total ininteligibil, datorita
– suprimarii-unor portiuni de -silabe
 Tulburarile Iimbajului scris (tulburari psihografice) sunt:

1. Hipoactivitatea grafica: scaderea de diverse intensitati a activitatii grafice, mergand pana la

refuzul de a scrie, asociata unei stari de mutism sau negativism verbal (in schizofrenie).
2. Hiperactivitatea grafica de diferite grade,
- graforeea - tendinta patologica si irezistibila de a scrie - la schizofrenici, paranoid).
- grafomania:-predilectia manifestata excesiv de a se exprima grafic.
In grafomanie (≠grafore) sunt respectate coerenta si rigorile stilistice ale Iimbajului scris,
notandu-se un anumit continut si cantitatea mare a materialului
(la bolnavii cu delir cronic sistematizat, la idealistii pasionali, cverulenti si procesomani).
- Incoerenta grafica:
cuvintele sau frazele sunt fara legatura si exprima incoerenta verbal-ideativa.
-Stereotipiile grafice:
repetarea unei conjunctii, cuvant si intercalarea lor repetitiva in cursul expunerii grafice.
 Cursul 2

Breviar de semiologie psihiatrica

• Activitatea • Afectivitate
• -Vointa • Constiinta
• Instincte - de aparare agresivitate somn
- alimentar
- sexual • Personalitatea
•
 TULBURARILE DE ACTIVITATE
Activitatea = totalitatea manifestarilor de comportament exterior
de conduita interioara care duc la rezultate adaptative
¬Activitățiile pot fi;
- Involuntare : activitatiile se desfășoară fără participarea activă a voinței (clipitul, înghițitul, ticul )
- Voluntare: activitatiile sunt sub controlul voinței
(traversarea străzii, salutul unei persoane cunoscute )
- Postvoluntare: acte automatizate în urma exercitării îndelungate, stereotipe (mersul, scrisul, dansul, )
•TULBURARILE DE ACTIVITATE A - B
A- COMPORTAMENTULUI EXPRESIV : - COMUNICAREA VERBALA –v.limbajul
- COMUNICAREA NON VERBALA
I –ŢINUTA—un aspect al atitudinii persoanei fata de ambianta, - reguli sociale, - societate
- Dezordonata ,Rafinata , Bizara , Travestita (hainelor sexului opus ) Cisvestitism (nepotrivita cu vârsta)
II Privirea = redă în mod spontan conţinutul afectiv al vieţii psihice.
-mobila, fixa, incrucusata - exprima ura ,agresivitate,cruzime
-mobila,fugace,necrutatoare - exprina starii de excitatie,manie,hipomanie
-hipomobila ,stinsa,,trista,fixa ,absenta - exprima stari depresive
-larg deschisa+ridicarea sprincenelor,incretirea fruntii - exprima angoasa,anxiet.
-detasta,rupta de realitate - exprima discordanta,dementa

III MIMICA =expresie nonverbală,involuntara,reflexa a continutului ideo- afectiv a persoanei

-Modificări cantitative -Hipermimi-isterici,manie Hipomimi-melancolie,impregnatieNL
- amimii-oligofrenii,demente-sd.PEMA -PGP
- Modificări calitative- Parimimiiile= pervertirea expresie mimice
-1-mimica de împrumut -expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei ambianţei
2 –ecomimia - imitarea mimicii interlocutorului
3 - hemimimia - persistenţa unilaterală a unei expresii mimice-ex-rade stramb
4-neomimia -mimica bizară similara neologismelor din vorbire
5- jargonomimia - multiple expresii mimice bizare
B - SEMIOLOGIA MOTRICITATII-I- Tulburari .Cantitative II - Tulburari .Caliitative -
I- Tulburari .Cantitative:1,2,3-
1 - hipokinezia,= ↓ activitatii motorii
- caracterizata prin:bradikinezie +bradilalie+hipomimie +sărăcirea expresivităţii mimico- pantomimice

2- akinezia,= intreruperea/abolirea activităţii motorii

-realizeaza diverse forme clinice: a,b,c -↓miscarilor spontane ;inerţie motorie
a-Stuporul = imobilitate cvasicompletă tradusa prin: - nu răspunde sau reacţionează vag, tardiv la solicitări
- mimică - expresie de durere/anxietate
- poate apare : starile nevrotice (în special isteria),
starile psihotice ( melancolie schizofrenie, epilepsie,, confuzie etc.)
b- catalepsia =, imobilitate motorie completă cu hipertonie musculară; în cadrul careia
bolnavul pastreaza vreme îndelungata - pozitia - în care se afla - catalepsia rigida
-impusa de examinator - flexibilitate ceroasă
-apare în: catatonie (forma inhibata), sugestie hipnotica,
isterie (criza cataleptica, care se manifesta printr-o hipertonie în extensie sub forma unui arc de cerc) .
c- catatonia = sindrom de etiologie multipla-endogen(Sk,TB) reactiv(psihogen,organic
- cuprinde: -stereotipiile= repetitia identica a unei miscarii
-sugestibilitatea = receptivitate extrema la influntele exercitate de o persoana
-- imbraca forma- sd.ecopati=-ecomimie +ecolalie+ecopraxie
-negativismul = rezistenţa activă / pasivă la orice stimul extern
3 – Hiperkinezia=tahikinezia =exagerarea activitatii psihomotorii caracterizate prin: - mimica –mobila ,expresiva
- pantomimica-ampla,continua,rapida
- apare în starile maniacale, starile de usoara intoxicatie cu substante euforizante etc
- in forma extrema este-agitatia psihomotorie
-cuprinde: - dezorganizarea mimico-gestica,comportamentala
- stare afectivă particulară,
- stare halucinatorie delirantă, destructurarea în diverse grade a conştiinţei
- poate sa apara în: episoadele maniacale ("furor maniacal"),
schizofrenie (caracter incomprehensibil),
depresiile psihotice (raptus melancolic),
epilepsie ("furor epilepticus"),
demente, întârzieri în dezvoltarea mintala, stari confuzionale,
afectiuni organice cerebrale (vasculare, tumorale, traumatice),
sindromul de impregnare neuroleptica, sindroame catatonice, stari reactive
B-SEMIOLOGIA MOTRICITATII-
II - Tulburari Caliitative - parakineziile - ticurile
• Parakineziile = pervertirea sensului şi conţinutului natural şi logic al mişcărilor in sensul
- pierderii naturaletii gesturilor
- gesturile apar -nemotivate,puerile,bizare,au un aer de imprumut
- gesturile-inutile,artificiale,excesive,pretioase,discordante continutului
-cuprinde
1 - parmimiiile vezi modificarile calitative ale mimici
2 .- manierisme = pervertirea(imprimarea)unor miscarii uzuale,involuntare a unui aer de imprumut
= gesturi/mişcări simple artificiale, caricaturale, flagrant nepotrivite - persoanei respective şi

- situaţiei în care se află.

-ex: mersul devine artificial - saltat,dansat,in zig-zag,pe virfuri,pe calcai
-ex: dau mana excesiv de protocolar,ofera un deget cand dau mana
- apar in sk ca expresie a disociatiei psihice
3 . - bizareri = un grad accentuat de comportare manierista
= pierderea logicii si inteligibilitatii gesturilor, mişcărilor
= neoformatii comportamentale
-apar in sk
4 stereotipiile= mişcări repetitive, adesea bizare, fără scop, întotdeauna aceleaşi, identice cu ele însele
(clătinarea capului, balansarea corpului, mişcări segmentare), care subliniază discursul /comportamentul pacient
-pot fi: -de poziţie, - mişcare (repetarea aceleiaşi manifestări bizare mimico-panto- mimice,
-de atitudine, limbaj, scris şi care se repetă inutil şi inadecvat situaţiei,
- apar în schizofrenie stări confuzionale, stări reactive disociative.
● Ticurile - categorie aparte de tulburări motorii
- sunt mişcări intempestive, rapide, repetitive, fără control voluntar dar sesizate de pacient.
- Sunt mişcări spasmodice parazite, uneori au aspect intenţional.
 ASPECTUL PACIENTILOR CU STARI CATATONICE ŞI STUPOROASE
Bolnavii din această categorie, sunt psihotici, au urmatoarele caracteristici comune
- tendinţa la imobilitate a corpului,
- contactul extrem de dificil cu mediul extern,
- mimicii, lipsita de mobilitate , total inexpresivă,
- pierderea capacităţii de comunicare non-verbală şi verbală.
- Bolnavii nu vorbesc şi nici nu răspund la întrebări.
-Ei au dificultăţi - de auto-îngrijire:
- de alimentare, mergând până la negativismul activ,
refuzul violent de a accepta mâncarea,

- în păstrarea controlului sfincterian cu glob vezical,incontinenţă,

- în menţinerea igienei corporale cu refuzul, indiferenţă faţă de curăţenie şi spălat.
- catatonicii pot prezenta stereotipii gestuale, de poziţie, perna psihică, echolalie,
echopraxie Bolnavii prezintă un grad de periculozitate îndreptată către sine, prin
- leziuni auto-provocate,
- risc de raptus, acţiune brutală de sinucidere prin defenestrare sau
agresiune faţă de personalul de îngrijire.
De aceea, bolnavii au o stare generală proastă, sunt deshidrataţi, malnutriţi,
 TULBURĂRILE VOINŢEI= DISBULII
-vointa = complex de reglaj superior, care
- consta în actiuni de mobilizare si concentrare a energiei psihonervoase
în vederea - depasirii obstacolelor si
- atingerii scopurilor constient stabilite
-Voinţa necesită 2 condiţii (Piaget):- conflict între două tendinţe (o tendinţă nu generează un act voluntar)
- o tendinţă cedează în faţa celeilalte datorită inegalităţii lor
•Tulburari cantitative
1. Hiperbulia: = exagerarea fortei volitionale.
- întâlnita - conditii de normalitate, când are un caracter constitutional, temperamental,
- situatii patologice.
- în starile obsesiv compulsive,
expresia luptei bolnavului împotriva fenomenelor obsesive care îl invadeaza,
- toxicomani, unde are un aspect unidirectional,
în sensul efortului de procurare a drogului prin orice mijloace
- paranoici, unde efortul volitional unilateral orientat, fiind aberant motivat.
2. Hipobulia = scaderea fortei volitionale.
- este comuna întregii patologii psihiatrice, cu exceptia exemplelor de mai sus.
3. Abulia = lipsa totala de initiativa si incapacitatea de a actiona
-apare în catatonie si depresiile profunde unde realizeaza o adevarata "profilaxie" a suicidului.

• Tulburari calitative-
- 1- disabulia:= dificultatea de a initia si a finaliza o actiune.
- întalnita în nerastenie. debutul schizofreniei,

2 –parabulie =hipobulie determinata si intretinuta de acte motorii parazite

- intalnita în boala ticurilor

- Tipuri de vointa –activatoare de depasire a obstacolelor

- inhibitorie a pulsiunilor instinctivo-afective - a activitatilor ce au consecinte reprobabile
- insuficienta vointei inhibitorii: - permanenta – impulsivitate (trasatura de personalitate)
- tranzitorie – impulsiuni (raptusurile si fugile

)
 TULBURARILE INSTINCTELELOR
- Instinctele = însusiri înnascute ce au ca scop satisfacerea unor trebuinte biologice vitale pentru individ.
- determina in mare masura comportamentul
= de psihanalisti pulsiuni,
- au ca scop si finalitate - apararea integritatii fizice si a vietii individului (apararea,foamea, setea,).
- perpetuarea speciei (sexualitatea).

- Tulburarile instinctului de aparare

-instinctul de aparare - asigura integritatea fizica a individului
- este legat de agresivitate
-Diminuarea instinctului de aparare apare în starile dementiale, retardul mintal, depresie, schizofrenie,
- Sinuciderea= diminuarea instinctului de aparare poate merge pâna la abolirea lui,
-se întâlneste mai frecvent - în starile depresive de intensitate psihotica (cu delir micromanic),
- în epilepsie, alcoolism cronic, stari reactive, psihoze de involutie,
- Automutilarea - este alta forma de manifestare dramatica de diminuare a instinctului de aparare si
- consta în amputarea - unui membru ( de regula mâna),
- a limbii sau în provocarea de leziuni corporale
- datorata a unei stari psihotice cu delir de autoacuzare si culpabilitate (ex. în melancolie).

- Cresterea instinctului de aparare - agresivitatii -o întâlnim în anumite circumstante în psihopatii, în alcoolismul cronic,
farmacodependente, dupa traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie
-agresivitatea poate fi
- constitutionala apare în contextul unei structurari dizarmonice cu deosebire de tip epileptoid si paranoiac.
- câstigata - tulburari de personalitate (psihopati).
- în alte boli psihice (paranoia, schizofrenie, manie, etc) la
- toxicomani si
- la persoanele cu sechele neuropsihice dupa traumatisme cranio-cerebrale si meningoencefalita.
Factori determinanti ai conduitei agresive
- factorii socio-culturali si
-factori economici (educatia gresita, instructia scolara insuficienta, somajul, marginalizarea sociala, etc).
- scenele de violenta mass-media, în special televiziune,
 Tulburarile instinctului alimentar
Tulburari cantitative - exagerarea si diminuarea instinctului alimentar
Fagomania = mănâncă fără o impulsiune sau nevoie de hrană
(în nevroze, diabet insipid, tumori cerbrale)
bulimie= exagerarea instinctului alimentar -
-apare in - in boli somatice (diabet zaharat)
-in boli psihice (bulimia nervosa)
anorexie= diminuarea instinctului alimentar
– apare:- anorexia nervosa
- episodul depresiv sever

Tulburari calitative Pervertirea instinctului alimentar

Variante clinice:
Polifagia – tendinta de a ingera cantitati crescute produse alimente cat si
necomestibile (dementa vasculara)
Sitiofobia – refuzul de a se alimenta datorita
- ideilor delirante de otravire –in sk paranoida
- halucinatiilor olfactive sau gustative dezagreabile legate de alimente
-depresie sever psihotic
coprofagia- care consta în ingerarea de materii fecale (apare la dementi si oligofreni);
geofagia- ingestia de pamânt si lut care apare la aceeasi categorie de bolnavi.
 Tulburarile instinctului sexual
● Tulburari cantitative =Tulburarile de dinamica sexuala
Cresterea instinctului sexual Diminuarea instinctului sexual – impotente sexuale
psihogene.

la femei – nimfomanie F :frigiditate

la barbati – satiriazis B:Erectia insuficienta , instabila ,capricioasa,nula
Ex in episodul maniacal Ex– in episodul depresiv
in demente, mai ales cea vasculara - in fobia simpla (frica de a nu contacta o boala
venerica ex sifilofobie

●Tulburari calitative – Tulburarile comportamentului sexual (deviatiile sexuale). perversiuni sexuale-A,B,C

A - Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect
B - Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator ) = deviatii de la scop
C. Tulburarile de identitate sexuala = discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul psihic

A-Anomalii in alegerea partenerului = deviatii de la obiect

- Pedofilia – atractie pentru copii- - Incestul – practicarea actului sexual cu rude de sange
- Gerontofilia – atractie pentru persoane in varsta - Homosexualitatea –barbati – pederastie
femei – lesbianism sau
tribadis

- Zoofilia sau bestialitatea – practicare actului sexual cu animale

- Fetisismul – satisfacere erotica prin contemplarea a lenjerie intima ale sexului opus
B-Anomalii in desfasurarea actului sexual (partenerul este ales corespunzator)=deviatii de la scop
- Sado-masochismul – obtinerea satisfactiei erotice prin provocare de durere intre parteneri
- Voyerismul – satisfactie sexuala prin urmarirea actului sexual
- Exhibitionismul – placerea sexuala obtinuta prin expunerea organelor sexuale in public,
unor persoane de sex opus adesea este asociata cu masturbarea
- Frotteurismul – stimularea sex prin frecarea organelor sexuale de persoane de sex opus in
locuri aglomerate

C.Tulburarile de identitate sexuala=discordanta "simtita" de individ între sexul somatic si sexul

psihic
îmbraca doua aspecte:
- travestitismul (mai putin grav) = poarte vestimentatia caracteristica sexului opus
- transsexualismul,=indivizii solicita cu insistenta schimbarea sexului prin interv. chirurgicala.

Violul este prototipul comportamentului agresiv,

definit ca "orice act de penetratie sexuala oricare ar fi ea (de orice fel)
comis asupra unei alte persoane prin violenta,
constrângere sau
surpriza
 TULBURARILE DE AFECTIVITATE
Motivatia  = proces psihic reglator
consta in ansamblul necesitatilor interne –trebuintelor- ce declanseaza si sustin activitatea omului,

afectivitatea  = trairi subiective, rezultate din satisfacerea sau nesatisfacerea unor trebuinte.
-Trebuintele   pot semnaliza la un moment dat un deficit, o stare de saturatie sau suprasaturatie,
fata de realitate ce pot genera :
- Satisfacerea cerintelor interne- genereaza placere, multumire, entuziasm, bucurie
- nesatisfacerea cerintelor interne- genereaza neplacere, nemultumire, tristete etc.

-afectivitatea=este procesul psihic cel mai legat de personalitate

= inglobeaza - A- stari afective elementare ,normale

- dispozitiile=starea afectivă generală, de fond, de durată si intensitate medie, variabilă

- emotiile= expresia cognitivă comportamentală şi fiziologică a unui sentiment

(iritabilitate, frică, supărare, euforie, fericire, ură, plăcere )
- afectele= expresia observată a emoţiilor

- B - stari afective elaborate,

- sentimentele = investitie afectivo-cognitiva care exprima aprecieri valorice ex
( stima,prietenie,dragoste,dispret)

- Pasiunile = o stare afectiva -intensa,stabila ,durabila

-orientata catre un obiect exclusiv
-susceptibila sa-i dea lumii o noua infatisare
ex:pasiuni (+) pt.arta,stiinta
(-)avaritia ,egoism
Clasificarea tulburarilor afective:
• Tulburari cantitative
1 - hipotimia,=scadere -a trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
-expresivitatîi mimico-pantomimice
apare-în idiotie (retard mintal sever), demente, stari confuzionale, stari posttraumatice cranio-cerebrale
- atimia =athymhormia=indiferentism afectiv
= incapacitate de reactie afectiva la stimuli- manifestata prin inexpresivitate mimica si pantomimica
- apare in starile defectuale din schizofrenie. idiotie, demente si stari confuzionale
- apatie= lipsa- tonalitatii afective-interesului fata de propria persoana,, sau ambianta
2- Hipertimiile negative pozitiva
- Depresia = diminuarea patologică a pragului dispoziţional - euforia=exagerarea dispozitiei în sensul
- anestezia psihica dureroasa=suferă pentru că nu poate suferi veseliei, al bucuriei (sine materia), al
- raptus melancolic= fericirii "în sine si pentru sine".
- Anxietate =teama fără obiect (≠ teama cu obiect=fobie) - apare în faza maniacala a PMD
3-forme mixte(h+H): intoxicatii usoare cu subst euforizante
- labilitate afectiva= variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ stari febrile, demente, ologofrenii,
- ap.în :manie, tulburări de personalitate sind maniacale din st. organice, stari febrile

- incontinenta afectiva, = trecerea incoercibilă de la o stare emoţională la alta opusă (demenţe vasculara)
-disforie=stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate,iritabiliate, nelinişte

•Tulburari calitative (paratimiile)= afectivitate paradoxală, reacţii afective inadecvate faţă de situaţii / evenimente
Ex: o situatiei afectiv negativa intampinata cu bucurie - apar în stări reactive, schizofrenie
- inversiune afectiva,=sentimente negative, faţă de persoane iubite sau pe care firesc ar trebui să le iubească
- apar in sk,delir de gelozie,parafrenie
- ambivalenta afectiva=coexistenţa unor stări afective opuse calitativ faţă de aceeaşi persoană / situaţie- schizofr-
43
 TULBURARILE DE CONSTIINTA
CONSTIINTA
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
= sectiune transversala prin existenta unui subiect ( Ey, 1974).
-conştiinţa are 4 laturi-
1-conştienţa =starea de veghe=trezire =arousal-menţinută de SRAA- baza conştiiţtei
2-cunoasterea- are 2 straturi: -senzaţiilor,percepţiilor,reprezentărilor
-gândirea
- permite reflectarea realităţii -ext-interne
- structurată pentru satisfacerea cât mai uşoară a nevoilor =inteligenţă
3 - afectivitate
4. –activitate

Tulburările conştiinţei se împart în :

-1) tulburarile de claritate ale constiintei=cantitative

- 2) tulburari de continut
a) depersonalizare – pierderea identităţii propriei persoane
b) derealizare – detaşarea de mediul înconjurător care devine străin, uneori de nerecunoscut
-3) tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative

44
 1) Tulburarile de claritate ale constiintei = cantitative
Criteriul:- vigilitatea = starea veghe-se carteriz prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu:
-claritate= Ey (1970) capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate
-luciditate = orientare -oportună si adecvată la realitate

-obtuzia dificultatea de a percepe exact si cu fidelitate stimulii externi,

- reactii -raspunsuri inexacte, eronate,
- vocea este monotona, lipsita de modularile necesare
- Hebetudine = dezinserţia bolnavului din realitate.
-torpoare=somnolenţă însoţită de:- uşoară dezorientare T-S + ↓ kineziei – scăderea iniţiativelor
- ↓ afectiv:- tonusul- + ↓ voinţei
- rezonanţă
- Obnubilare =obtuzie
- bradipsihic - bradikinetic
- dezorientare: - spaţiala- la propria persoană
- ↓imaginaţiei - ↓ evocărilor mnestice
- răspunsuri: - vagi- neelaborate- incomplete- întârziate
- sopor=agravare a stării de obnubilare-aseamănătoare cu starea de somnolenţă accentuată
-stupoare - dezorientarea temporala si spatiala este accentuata, inhibitia psihomotorie însemnata
- bolnavii raspund cu greutate la stimuli puternici si numai pe perioade scurte de timp
-coma = pierderea completă, progresivă sau bruscă a:
- conştiinţei (cu conservarea relativă a funcţ. vegetative
45
- funcţiilor de relaţie
 3) Tulburarile ale constiintei de tip dezintegrativ=calitative
Criteriul: adecvarea insului la realitate
- Delirium -Criteriile Jasper • îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
• dezorientare temporo-spatialã
• incoerentã
• amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)
-Starea oneiroidă =infiltrare a visului în gândirea vigilă –
Apare în:- debutul oniric al schizofreniei nediferenţiate
- stuporul catatonic
- agitaţia catatonică
-Starea amentivă
=dezorientarea este totală, incoerenţa gândirii este maximă, vorbirea ininteligibilă
- forme ale amentiei: - halucinatorie - catatonică - fuga de idei
-Starea crepusculară
- Kaplan = perturbarea conştiinţei + halucinaţii
- Prelipceanu = tulburare mixtă (cantitativă şi calitativă), halucinaţii, idei delirante, comport disociat
Forme:
- automatism ambulatoriu – tulb a conştiinţei + călătorie + păstrarea coordonărilor motorii
- fuga patologică crepusculară – tulb. a conştiinţei + călătorie fără păstrarea coordonărilor motori
- somnambulismul – tulburare a conştiinţei în timpul somnului 46
 Somnul
starea de veghe = starea obisnuita de manifestare a constiintei ,
conditie indispensabila bunei desfasurari a proceselor psihice.
Somnul - reprezinta perioada mai scurta- circa 6-10 ore- în care starea de veghe este suspendata,
- constituie faza recuperatorie (de "odihna" a psihicului).
Alternanta psihica între starea de veghe si de somn este un fenomen fiziologic ce caracterizeaza viata animala
. Cercetarile electrofiziologice au demonstrat ca somnul se deruleaza în doua faze alternative:.

- Somnul lent are o durata de aproximativ 80 de minute, corpul ramâne nemiscat,

- respiratia, ritmul cardiac- sunt mai lente, regulate, examinarea EEG evidentiind un traseu caracteristic.
- Într-o noapte apar în general 5-6 cicluri de somn lent alternând cu faze paradoxale.
- Faza paradoxala corespunde visului si are o durata mai scurta - în medie 10 minute.
corpul este animat de miscari, atât ale segmentelor corporale cât si ale globilor oculari, iar
ritmul respirator si cardiac se amplifica.
este demonstrata printr-un traseu EEG specific (frecvente unde alfa si tetha).
În decursul unei nopti pot aparea 3-6 faze paradoxale
Tulburari ale somnului:.
- insomnia = dificultatea de adormire, trezire frecventa din somn si greutate în readormire, trezire precoce,
somn perceput ca neodihnitor (bolnavul la trezire se simte obosit).
- are cauze diferite, stari de anxietate determinate de probleme profesionale, familiale, sociale
consumul de substante psihostimulante , boli psihice organice.
- Hipersomnia = prelungirea exagerata a duratei normale a somnului si poate avea profunzimi variabile.
- apare în stari febrile de etiologie variata, în tumori cerebrale, în encefalita letargica, etc. -
inversarea ritmului veghe- somn. Noaptea- nu poate dormi sau doarme superficial si pt.scurt timp, iar
ziua este somnolent.
- apare mai frecvent întâlnita la persoanele vârstnice - de regula în contextul psihozelor presenile si senile.

47
 PERSONALITATEA
Psihicul=notiune abstracta prin care - se stabileste relatia simbolica, - cu mediul exterior si
- psihicul - la un moment dat - constiinta - cu el insusi,
- de~a lungul existentei – personalitatea-

--Psihicul se concretizeaza in persoana si se realizeaza in personalitate

(daca nu se realizeaza, se chinuie ca „nu s~a realizat - s-a ratat")
-lat .-persona.-masca,actorul din spatele masti,om important
- Personalitatea ca structura longitudinala combina aptitudinile afectiv - cognitiv - praxice in doua notiuni
- temperamentul (ca un dat innascut) si
- caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie).
Sindromologia personalitãţii
1.sindromul psihopatic; caracteriz prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate însã într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracteriz printr-un conflict interior nerezolvat care determinã suferinţã psihicã şi corporalã
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de endocrinologie
3.sindromul psihotic:- presupune delirul sau delirul şi halucinaţia,
o deformare gravã calitativã a realitãţii obiective, cu constituirea unei lumi subiective
proprii
este prezent in psihozele endogene (schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
4.sindromul de deteriorare psihopatoid=sindrom axial (Hoche) pentru cã scad performanţele cognitive de
atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã, scade capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
, scade în general nivelul social, capacitatea de luptã şi prefigureazã sindromul demenţial
-este un sindrom psihoorganic cronic, posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
5.sindromul demenţial reprezintã deteriorarea extremã a persoanei, o
coborîre în sindromul axial cãtre limita de jos, adicã se coboarã de la inteligenţã la absurd, la animalizare.
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare 48
 RETARDUL MENTAL(OLIGOFRENIA)

Definiţie.
Sunt stări patologice de subdezvoltare(nedezvoltare) psihică
ce afectează nereversibil inteligenţa, gândirea şi alte procese psihice, inclusiv personalitatea,
ce determina functionare sub medie,
însoţite de deficite în capacitatea de adaptare a individului,
ce îşi au originea în afectarea timpurie a creierului, în primii ani de viaţă.

Persoana retardată se dezvoltă şi ea din punct de vedere psihic,intr-un ritm , mai lent
face achiziţii, însă într-un ritm şi la un nivel mai scăzut decât normalul,
ceea ce face ca decalajul intelectual să crească pe masura înaintării în vârstă

Incidenţa in România ar atinge 3% din populaţie,

cam 75% din total fiind reprezentate de formele uşoare, de retard, debilitatea mintală
Etiopatogenie. factorii endogeni , genetici, acţionează în momentul fecundaţiei,
factorii exogeni în perioada prenatală ,embrionară sau fetală, perinatală postnatală.

49
Debilitatea mintală, forma uşoara a retardării mintale , se caracterizează prin :
- coeficient intelectual (QI)< 70-50
- vârstă mintală între 8-12 ani,
- achiziţia limbajul vorbit şi scris,
-dezvoltarea capacităţii de autoconducere şi a independenţei sociale.
Gândirea - rămâne în stadiul concret, adica limiteaza la reflectarea realităţii imediate.
Sunt caracteristice bradipsihia, lentoarea gândirii, inerţia, incapacitatea de a trece la subiecte noi.
-Ei asimilează cunoştinţe privind structurile spaţiale,mărimile, formele, cantităţile,
- calculul aritmetic elementar,
-nu asimilează cunoştinţe dinamice legate de timp.
Există dificultăţi în înţelegere, sinteză, comparaţie, clasificare.-ex proverbe
- Vorbirea reflectă dificultăţile de gândire.
- In motricitate se observă uneori o întârziere în maturizare şi insuficientă coordonare a mişcărilor voluntare.
-trăsăturile afective şi caracteriale marcate de imaturitate,
- slabă capacitate de judecată, reflectând atitudinile familiei şi ale mediului faţă de persoana respectivă.
- realizarea unei instrucţie şcolară corespunzătoare primelor 4 clase elementare,
dar într-un ritm mai lent, de obicei într-un interval de 8 ani.
- posibilitatea de profesionalizeze în şcoli speciale, învăţând meserii simple.
Se recunoaşte capacitatea profesională mai bună a debililor mintal în raport cu cea familială şi socială.
Ei nu reuşesc să îşi asume rolurile de soţ şi părinte,
înregistrându-se un număr important de concubinaje, abandonuri ale copiilor, divorţuri.
Lipsa discernământului, tendinţa la imitaţie favorizează implicarea lor în acte antisociale:
furturi, tentative de viol, crime impulsive sau de răzbunare.
50
Adaptarea socială a deficienţilor mintali adulţi depinde de gradul de stabilitate a individului,
de complexitatea vieţii sociale şi de toleranţa colectivităţii.
Deficienţa mintală moderată se caracterizează prin:
-Coeficient intelectual 49- 35
-vârstă mintală între 5-7 ani,
-dezvoltarea limbajului vorbit, un grad de dependenţă socială.
-Gândirea rămâne concretă, greoaie, inertă, învăţarea este dificilă şi
- se realizează mai ales prin condiţionare.
-Limbajul este mai putin dezvoltat, mai ales vocabularul, numărul de cuvinte utilizate.
-Subiecţii denumiţi şi educabili pot să trăiască în comunitate cu oarecare sprijin din partea
familiei şi a instituţiilor sociale, întrucât pot să să se orienteze topografic în cadrul localităţii.
-Persoanele respective- reuşesc să înveţe deprinderile de autoservire,
- dobândesc un grad de autonomie.
- Ei pot să efectueze operaţiuni simple de muncă, bine delimitate, mereu aceleaşi.
- Ei au nevoi educaţionale speciale de abilitare, de îndrumare, de supraveghere.
- Sunt inapţi pentru o şcolarizare obişnuită.
Ei pot câştiga o anumită competenţă socială prin educaţie sistematică în clase speciale,
-ei continuâ să fie menţinuţi în familie, în comunitate sau în instituţii „deschise".
La vârsta adultă ei se pot orienta relativ satisfăcător în existenţa cotidiană, în familie,
- pot să lucreze- în ateliere protejate sau
- într-o mică întreprindere de cartier şi
- pot să locuiască sub oarecare supraveghere din partea societăţii.

51
Deficienţa mintală severă se defineşte prin
-coeficient intelectual de 34,- 20 vârstă mintală 2-4 ani,
-însuşirea la un nivel elementar a limbajului vorbit,
-dependenţă socială accentuată.
-prezintă şi anomalii somatice, care dau regiunii cranio-faciale un aspect dismorfic.
- prezenta unor tulburări neurologice sub forma de paralizii, epilepsie, deficienţe senzoriale.
-Gândirea este într-un stadiu preoperaţional,atenţia poate fi vie, capacitatea de învăţare foarte redusă.
-Vorbirea este săracă, propoziţii din două cuvinte, prost articulate, dislalic sau dizartric.
-Memoria mecanică poate fi surprinzătoare, fiind cunoscuţi aşa numiţii „calculatori calendaristici"
-Au capacitatea de autoprotecţie faţă de pericolele fizice imediate.
- Nu pot să se auto-conducă în viaţa socială.
-Au nevoie de supraveghere continuă din partea familiei şi a societăţii şi
- locuiesc adesea în mediu protejat, în instituţii.
- Afectivitatea lor este labilă cu stări de disforie.
-Pot comite acte medico-legale, crime, agresiuni sexuale, rezultat al impulsivităţii şi lipsei de judecată.
- Pot fi educaţi să se alimenteze singuri,
să înveţe deprinderi elementare de curăţenie,
- pot efectua unele munci simple, agricole.
-Obiectivele de formare sunt întotdeauna însuşirea tehnicilor de îngrijire personală,
-educaţia sfincteriană, îmbrăcarea, un comportament autonom minimal.
-în educaţie aceste persoane sunt dirijate către un centru de dezvoltare pentru handicapaţi sau în clase
pentru deficienţii mintali.
Ei vor munci într-un atelier protejat.
52
Deficienţa mintală profundă sau idioţia
- Coeficientul lor intelectual se plasează între 19 şi. 0
- vârsta mintală sub 2 ani
-Ei nu reuşesc să-şi însuşească limbajul vorbit sau scris.
-Nu sunt capabili să se ferească de pericolele fizice care le ameninţă viaţa.
- Sunt dependenţi fizic faţă de cei din jur pentru toată viaţa.
-Au facies dismorf, marcat de numeroase malformaţii, anomalii osoase, tulburări endocrine,
-Sunt hipotrofici, hipostaturali.
-Cel mai frecvent suferă de paralizii cerebrale, spastice, displegia spastică infantilă, Little, sindroame
hipotone,
- dificultate in achiziţia mersului, a prehensiunii, vorbirii, imobilizaţrea la pat este frecvventa
-Mişcările lor sunt imprecise, parazitate de tremurături.
-In formele grave rămân inconştinenţi toată viaţa.
-Vorbirea nu depăşeşte vârsta de 1 an şi jumătate,
- de multe ori limbajul se rezuma la ţipete nearticulate sau expresii emoţionale elementare..
-Activitatea lor - este haotică, lipsită de scop, apucă obiecte, le trântesc,
- variaza - de la agresiune sau autoagresiune,.
- pana la inerţie, indiferenţie – paccientiii stau în pat
-Au o rezistenţă scăzută la infecţii, având un risc crescut de îmbolnăvire.
-Ei necesită o îngrijire deosebită. în condiţiile unei educaţii specializate, de lungă durată
-ei pot să-şi câştige controlul sfincterian şi să se alimenteze singuri

53
Stadiile dezvoltării dupa psihologul Piaget

Piaget a elaborat o teorie originală asupra genezei și mecanismelor gândirii denumită teoria
operațională
stadii și serii de operații ale inteligenței./gandirii dupa Piaget :

1- stadiul senzorio-motor, desfășurat de la naștere până la vârsta de 2 ani, când copilul este preocupa
cu câștigarea controlului motor și învățarea obiectelor fizice.
2 - stadiul preoperațional, între 2 și 7 ani, când copilul este preocupat cu calificarea verbală.
3 - stadiul concret operațional, între 7 și 12 ani, când copilul începe să se descurce cu conceptele
abstracte,
cum ar fi numerele și relațiile, înrudirile.
4 - stadiul, formal operațional, între 12 și 15 ani, etapă în care copilul începe să raționeze logic și
sistematic.

54
 Cursul 3

Sindromologie psihiatrică
Sisteme de clasificare a bolilor psihice
 Sindromologie psihiatrică
sindroame psiho - organice:
- acute
- de tranzitie
- cronice

Sindroame nevrotice
(funcţionale):
-anxios- Anx G,en
-A Panica
-fobic
-obsesivo-compulsiv,
-conversiv,disociativ,
-de somatizare.

sindroame psihotice :
- maniacal,
- depresiv
- halucinator
- delirant,
- sd.automatism mental
( transparenta-influenta)
-de dezorganizare,
-catatonic şi deficitar

56
 CLINICA SINDROAMELOR PSIHOPATOLOGICE

Sindromologia personalitãţii
Sindromologia conştiinţei
Sunt 5 trepte de destructurare
are 11 niveluri,
a personalitati :

pornind de la comã la luciditate:

1.sindromul psihopatic; 1.amenţial,
2.sindromul nevrotic; 2.oniric,
3.sindromul psihotic; 3.oneiroid-crepuscular,
4.sindromul de deteriorare psihopatoid; 4.dedublat,
5.sindromul demenţial şi oligofren 5.depersonalizat,
6.depresiv 7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.
 Sindromologia personalitãţii

1.sindromul psihopatic; caracterizat prin aptitudini intelectuale sufficient dezvoltate, insa

integrate într-un caracter dizarmonic
2.sindromul nevrotic; caracterizat:
- printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinţã psihicã
şi corporalã adica
simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
-pastrarea contactului cu realitatea
-prezenta “constiintei bolii psihice
Pacientii cu sd.nevrotic:-formeazã peste 50 % din consultaţiile de interne, de endocrinologie

3.sindromul psihotic: - se caracterizeaza prin :

- prezenta delirul sau delirul şi halucinaţia,
- pierderea contactului cu realitatea si constituirea unei lumi subiective
- absenta “constiintei bolii psihice proprii
- prezenta in psihozele endogene
(schizofrenia, PMD, paranoia,parafrenia etc ).
 

58
 Sindromologia personalitãţii

 
4.sindromul de deteriorare psihopatoid = sindrom axial (Hoche)
se caracterizeaza prin :
- scaderea performanţele cognitive de atenţie, percepţie, memorie, imaginaţie, judecatã,
- scaderea capacitatea de control afectiv, creşte impulsivitatea,
- scaderea în general nivelul social, capacitatea de luptã
- aceia ca este cauzat frecvent posttraumatic, cel mai adesea alcoolic, involutiv.
- prefigurarea sindromul demenţial
5.sindromul demenţial caracterizat prin
- deteriorare progresiv cognitiva
( a Memorie,Atentie,Gandire, intelectului, personalitatii) -
- evolutia simptomatologiei pe o constiinta clara -in absenta deliru
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
 
6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare – caracterizat prin afectarea in diverse grade: -

-Inteligenţa gândirea şi alte procese psihice,

- personalitatea, 59
 2. SINDROAMELE NEVROTIFORME

• 2.1. Sindromul neurastenic

• 2.2 Sindromul anxios
• 2.3. Sindromul obsesivo fobic
• 2.4. Sindromul isteric
 2.1. Sindromul neurastenic

Simptomatologia are la bază tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.

1.Astenia psihică şi fizică
este resimţită ca o stare permanentă de oboseală
în absenţa oricărui efort sau
imediat după începutul unei activităţi fizice sau intelectuale.
2.Cefaleea se manifestă sub formă de durere în cască,
ca o apăsare la suprafaţa scalpului sau în regiunea cervicală.
3.Insomniile fie vesperale cu trezire tardivă şi lipsa efectului reparator al somnului.
fie nocturne –cand somnul este in general superficial
alte simptome cum ar fi:
- hipoprosexia şi hipomneziile de diferite grade,
- iritabilitatea şi hiperexcitabilitatea.
-fenomene de tip -obsesivo fobic,
- anxios hipocondriac,
-depresiv de intensităţi diferite.

- Sindromul neurastenic -este nespecific şi

- este întâlnit în - nevroze,
- în intoxicaţii şi infecţii, atât în perioadele de debut sau de convalescenţă,
- în bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
- în boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
-în afecíunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroză în plăci, etc.
- în perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze
(schizofrenie, stările afective bipolare sau monopolare).
 2.2. SINDROMUL ANXIOS
• -cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
• Def. anxietatii:
-Janet- teama fara obiect
- fenomen - emotional negativ
- desprins de concret si proiectat spre viitor –m.m.potentiala decat actuala
- apare in prezenta / absenta pericolului
- de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
- Kaplan = sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext
-aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica

Anxxietate –raspuns emotional neplacut la o amenintare –Frica

-necunoscuta -cunoscuta
-interna -externa
-vaga- -definita
-Conflictuala -nonconflictuala
-cronica- - acuta

Anxietatea –normala - raspuns - adecvat fata de stimului amenintatori

-patologica - - inadecvat
62
Tabloul clinic-constituit din :

1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee

- CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA
- osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala
- genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex.,
- gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon
iritabil
- neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor
-vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii,
midriaza
2 -simptome cognitive :
-anxietatea -afecteaza gandirea
- produce confuzie
-produce distorsiuni ale perceptiei (orientarii T,S
-produce ↓ cocentrarii , ↓ evocarilor mnestice
Etiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric
-prin ipoteza – organica ce nu ar exclude manif. anxioase
- toxica

63
 2.3 Sindromul obsesivo fobic
- obsesiile: idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri persistente,nedorite
care
- Determina anxietate
- anxietatea se accentueaza progresiv pana cand pacientul realizeaza comportamentul compulsiv
- comportamentul compulsiv ,are ca efect de cele mai multe ori remiterea temporara a anxietati

- Compulsiuni - comportamente repetitive-stereotipe-

= o serie de (spalatul mainilor,cautatul,verificatul) sau
- acte mentale repetitive
(rugaciune,innumaratul,repetarea cuvintelor in gind)
pe care pacientul le percepe ca- absurde dar totodata
- necesare pentru prevenirea situatiei nedorite

- se întâlneste în cadrul
- nevrozei fobice, a nevrozei obsesive,
- în neurastenii,
- la psihopaţii psihastenici,
- în schizofrenii, -depresii,
- melacolii de involuţie,
- encefalită epidemică,
- epilepsie, intoxicaţii, hipertensiune arterială, etc.
 2.4. Sindromul isteric
-Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome în sferele
motricităţii, senzorialităţii, vorbirii, funcţiilor vegetative-viscerale
-Aceste simptome au ca notă comună
- originea emoţională sau psihogenă,
- atipia în raport cu afecţiunile medicale ce le imită,
- teatralismul şi demonstrativitatea, reversibilitatea totală şi rapidă,
- influenţabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
-Manifestările clinice isterice includ
- crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile,
- tulburările de fonaţie, - tulburările vegetative,
- tulburări psihice variate (amnezii, fugi, stări crepusculare, etc.).
Sindromul Ganser are ca simptom principal răspunsul alături.
- Bolnavul - execută greşit cele mai simple acte şi
- dă impresia că nu are cunoştinţe despre cele mai elementare lucruri
în contrast cu nivelul său socio cultural.
- Se întâlneşte în special în cadrul anchetelor penale,
în condiţii de detenţie, în timpul serviciului militar, etc.
Pseudodemenţa isterică se caracterizează prin
deficit intelectual şi mnezic aparent
răspunsuri şi acţiuni” alături “,
manifestări care sunt, influenţate de mediul ambiant.
Sindromul isteric este întâlnit în nevroza isterica ,la psihopaţii isterici,
epilepsii pe fondul tulburărilor de personalitate interaccesuale,
în melancolii,, tetanii, în schizofrenii,
în unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza în plăci, encefalita epidemică.
Manifestările isterice prezente pot produce confuzii în diagnostic.
 3. SINDROAMELE PSIHOTICE
- sunt prezente in psihozele endogene - Kraepelin
(-manie,
- melancolie,
-paranoie,
-parafrenie,
-psihozã schizoafectivã,
-schizofrenia paranoidã,
-schizofrenia catatonicã,
-schizophrenia simplã,
- schizofrenia hebefrenica)
- cuprind:
3.1. SINDROMUL CATATONIC cuprinde: a –stereotipiile .b-sugestibilitatea c - negativismul
3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE
3.3 SINDROAMELE HIPOCONDRIACE de intensitate deliranta
3.4.SINDROMUL DE AUTOMATISM MENTAL
 3.2. SINDROAMELE HALUCINATOR DELIRANTE

• 1. Sindromul Charles Bonnet

• 2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor)
• 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac

67
 3.2 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic şi paranoiac
• Sindromul paranoid (DNS+ H)
-se manifestă prin - delir nesistematizat cu conţinut persecutor
- halucinaţii.
- intalnit în - schizofrenia paranoidă,
- psihozele schizofreniforme
(intoxicaţii cr cu amfetamine, alcoolism, epilepsie, T cerebr, Htiroidism),

- boli vasculare, senilitate

• Sindromul parafrenic.(DS+H)
- este un sindrom delirant halucinator sistematizat în care
personalitatea şi afectivitatea
sunt mult mai bine conservate.
- Se întâlneşte în parafrenii, în psihozele vârstei înaintate, etc

• Sindromul paranoic (DS(-)H)

-caracterizat prin - delir sistematizat axat pe teme de persecuţie, gelozie,relaţie,invenţie,

- lipsa halucinaţiilor.
68
-poate apărea în paranoie, în psihopatia paranoiacă, etc
 SINDROMOLOGIA CONSTIINTEI

-dupa H.EY-are 11 niveluri, pornind de la comã la luciditate:

1.amenţial,
2confuz-.oniric sau delirium Sindroamele psihoorganice acute
3.oneiroid-crepuscular,
4.dedublat,
5.depersonalizat,
6.depresiv,
7.exaltat,
8.emoţionat,
9.panicat,
10.obosit,
11.enervat / supãrat.

69
 3.2.4. Sindromul de automatism mental
- A fost descris de către Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, -
reprezinta “bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice”.
=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopatica
SINDROMUL DE TRANSPARENŢĂ – INFLUENŢĂ
Acest sindrom se întâlneşte în parafrenii şi în psihozele halucinator delirante cronice.
-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in
1.psudohalucinatii
2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse
( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii)
- senzitv –senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact.
3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor - furtul G,
- comentarea actelor - insertia G
4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - - controlul
(influenta)G
- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control - emitreaG difuzare G-

- ecoul G -ghicirea,citirea G

70
 SINDROAMELE PSIHOORGANICE
• reprezintă un grup eterogen manifestat prin tulburări psihice şi comportamentale
• ce sunt determinate sau asociate de către perturbări sau leziuni ale
ţesutului cerebral, tranzitorii sau permanente.
• Se clasifică în 1.amenţial,
- sindroame psihoorganice acute 2.confuz-.oniric sau delirium
(tulburarea de conştiinţă ) 3.oneiroid-crepuscular,
- sindroamele paranoide
- sindroame de tranziţie, - sindromul schizofrenic,
- sindroamele confabulozice, amnestice

Sindromul moriatic,
- sindroame psihoorganice cronice: Sindromul Klüver-Bucy,
( exagerări ale trăsăturilor personalităţii ) Sindromul Balint.
Sindrom demential

71
 I .Sindroamele psihoorganice acute =si delirium-ul (stare confuzională acuta /
stare confuzională de tip delirant/ sindrom psiho-organic acut
/ encefalopatie metabolică sau toxică)
Se caracterizează prin:
- „sindromul apusului de soare"
- debut brusc cu dezorientare rapidă,
(sundowner syndrome)
- tulburarea de conştiinţă
(reducerea/dispariţia capacităţii de focalizare,
caracterizat prin - somnolenţă,
fixare şi mobilizare a atenţiei); - ataxie
- tulburări cognitive (atenţie - orientare, - stare confuzională
memorie, raţionament - judecată - limbaj); - apare în cazurile în care
- tulburări de percepţie - stimulii exteriori (de ex. lumina)
(iluzii patologice, halucinaţii vizuale, tactile): diminuează
- tulburări de gândire (id, delir,fragmentare); -pacienţii primesc seara doze minime
- tulburări de dispoziţie; - tulburări psiho-motor BZD
Clasic se descriu patru criterii ale deliriumului: - evoluţie în general scurtă, de câteva
• îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare) săptămâni
• dezorientare temporo-spaþialã Sindroamele psihoorganice acute se
• incoerenþã întâlnesc în
• amnezia episodului - cadrul infecţiilor intracraniene,
+/– halucinaþii vizuale si delir - stărilor infecţioase, intoxicaţiilor,
+/– manifestãri vegetative (febrã) - traumatismelor, afecţiuni CV,
neurologice, 72
 Sisteme de clasificare a bolilor psihice

● 1. Clasificarea clasica
● 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor – versiunea a X-a
● 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor mentale editia a IV-a
● 4. DSM-V

73
 1. Clasificarea clasica

distingea doua mari categorii de boli psihice:

- psihogeniile
- psihozele
 Psihogeniile
= boli psihice determinate de cauze psihice, exterioare psihicului

= boli psihice caracterizate prin:

- caracter predominant reactiv – reprezinta o reactie la un ev.psihotraumatizant
-relatie cauzala evidenta intre evenimentul psihotraumatizant si simptomatologie

Psihogeniile urmeazã cele trei legi stabilite de Jaspers (1913), adicã sunt
- 1.reactii ce urmeazã unor traume evocabile - imediat sau
(nu procese spontane) - pe parcursul evolutiei;

- 2 .toatã întâmplarea este inteligibilã, nu incredibilã sau fantasticã si

- 3. evolutia
- este cel mai adesea cãtre o revenire la nivelul initial
(scade pe mãsura rezolvãrii traumei sau îndepãrtãrii de ea)

- uneori catre dezvoltãri, evolutie > 6luni de la aparitia evenimentului psihotr.

adica o complicatie progresivã
• - Psihogeniile - functie natura factorului psihotraumatizant
- erau subdivizate in 3 categorii

1.Reactiile psihice patologice

2.Nevrozele
3.-Destructurari reactive ale personalitatii
3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii
 1.Reactiile psihice patologice
= tulburari psihice survenite ca urmare a unui eveniment psihotraumatizant acut
(survine brusc, este cu durata scurta si intensitate crescuta
– echivalentul unui eveniment de viata)
- Reactiile
- de soc dureaza pl 3 saptamani
- de subsoc dureaza pl 6 luni de la ap.factorului stresant

-reactii de soc se intalnesc in situatii de catastrofa

-reactiile de subsoc
- sunt datorate nu atat intensitatii socului cat caracaterului persoanei

-ex:-depresia reactiva de doliu

-sd.paranoid reactiv
-reactia paranoiacã
-paranoia slabilor (delirul senzitiv de relatie
-scopoze (simulãri – „malingering“).
-iatrogeniile,
-Psihozele isterice de detentie ( sindromul Ganser,
puerilismul si
pseudodementa istericã).
 2.Nevrozele
= tulburari psihice
-survenite ca o consecinta a unui context psihotraumatizant
-cu persistenta de ordinul saptamanilor sau lunilor si
- cu intensitate medie (de exemplu conflicte familiale persistente sau
conflicte cu persoane de la locul de munca)

-Nevrozele sunt considerate

- reactii daca dureaza pana la 6 luni
- dezvoltari nevrotice daca dureaza peste 6 luni de la factorul stresant
- Conceptul de nevrozã contine un conflict interior, în contrast cu
conceptul de psihopatie implicã un conflict exterior subiectului.

- Conceptul de nevrozã implicã un anume nivel al constiintei de sine, adica

pacientul nevrotic - are constiinta bolii, are insight-ul,
- cautã psihiatrul,
- cautã tratamentul si
- este în general compliant,

în contrast cu psihoticul care în general - nu are constiinta bolii,

- nu vrea sã audã de psihiatru si spital si
- nu e compliant, nu e sigur cã va face
tratam).
• 3.Destructurari reactive ale personalitatii
– dupa structurarea armonica (normala) a personalitatii,
-ca urmare a factorilor psihotraumatizanti cu durata de ordinul lunilor
sau anilor
si de intensitate medie,
apar modificari ale personalitatii cu manifestari- comportamentale si
- afective

• 3.1.Structurarile dizarmonice ale personalitatii

(psihopatii – tulburari de personalitate) afectiuni la care
-inainte de maturarea personalitatii (de cele mai multe ori in perioada
copilariei – procesul de structurare deplina a personalitatii este
considerat in mod conventional a fi incheiat la 18 ani )
– apare evenimentul psihotraumatizant cu caracteristicile anterior
descrise (durata lunga si intensitate medie) si
- are ca rezultat afectarea modului de structurare a personalitatii
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea (simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile,
- delirul,
- tulburarile constiintei precum deliriumul, derealizarea si depersonalizarea),
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
•Def. termenului de psihotic conform :
-DSM-II şi ICD-9 tulburare mentală era denumită „psihotică" dacă determina
„o deteriorare care interfera flagrant cu capacitatea de a satisface cerinţele uzuale ale
vieţii".
„o pierdere a limitelor eului" ,, deteriorare flagrantă a testării realităţii".
-DSM IV cuprinde - idei delirante sau halucinaţii proeminente,
cu halucinaţii survenind în absenţa conştientizării naturii lor patologice
si - alte simptome pozitive de schizofrenie
(de ex., dezorganizarea limbajului, comportamentul dezorganizat sau catatonic),

•Psihozele erau clasificate dupa factorul determinant in doua categorii

-Psihoze exogene
-Psihoze endogene
 Psihoze exogene
termenul exogen
- nu se refera in mod explicit la un factor extern, independent de organism,
-se refera la un factor cauzal extren care poate fi identificat, precum:

- Factori toxici – de ex -psihozele alcoolice

- intoxicatiile cu metale grele (Pb, Mercur, etc)
- Factori infectiosi – de ex sifilisul tertiar care determina un sindrom
demential asociat cu simptome asemanatoare
episodului manical, simptome reunite sub= PGP
-Factori traumatici – tulburarile psihice instalate dupa un (TCC) sever
- Afectare organica cerebrala confirmata
-tumori cerebrale
-acciedente vasculare cerebrale (AVC)
- boli degenerative cerebrale
- epilepsie
 Psihoze endogene

– termenul de endogen
- nu se refera la factori interni
(ca in unele psihozele exogene – dat. tumorile cerebrale sau boli degenerative cerebrale)
-se refera la faptul ca acesti factori constau intr-o alterare a functionarii normale a SNC,
fara ca substratul acesteia sa poata fi precizat cu exactitate

Endogenii
= asa spre sfârsitul secolului .XIX, , de Kraepelin, care a creat un
sistem unitar al psihozelor, care a rãmas valabil pânã azi.
-cuprind :manie,melancolie,paranoie, parafrenie,
psihozã schizoafectivã, schizofrenia paranoidã,
schizofrenia catatonicã, schizofrenia simplã, hebefrenia.

- Criteriul fundamental al stabilirii psihozei este relatia kantianã subiect– obiect,

- În maniacalã , subiectul este atât de dilatat încât obiectul nu mai conteazã,
- În melancolie e invers, subiectul este coplesit de obiect
- în paranoia subiectul controleazã sistematic, pânã la sadism, obiectul.
- în schizofrenie – obiectul persecutã, invadeazã, blocheazã subiectul (Scharfetter –invazi
egoului)
Desi aparent aceasta clasificare este bazata in principal pe factorii cauzali,
in realitate diferentierea dintre subcategoriile corespunzatoare grupelor initiale
(psihogenii sau psihoze)
se facea prin criterii fenomenologice (descrierea simptomatologiei).
 2. ICD-10 – Clasificarea internationala a bolilor

- Este un sistem de clasificare propus de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii),

cuprinde bolile psihice in sectiunea F – sectiunea a VI-a
(numerotarea sectiunilor se face prin litere)

- Scopul realizarii ICD-ului este unificarea diagnosticele psihiatrice

evitand confuziile create de termeni sinonimi apartinand unor clasificari diferite
(precum “scoala franceza” sau “scoala germana”)
- ICD recunoaste 3 axe:
Axa I – dg. Psihiatric si/ sau somatic (corespunzator axelor I,II,III din DSM IV)
Axa II – nivelul -functionarii individuale atat din perspectiva globala cat si a
-functionarii specifice
(ingrijirea personala, integrare ocupationala, familiala, sociala)
corespunzator axei V din DSM
Axa III – evaluarea factorilor contextuali
(ambientali, circumstantiali, stil de viata, sociali)

care pot influenta sanatatea mintala,

selectati din codurile Z (axa IV DSM IV)
 3. DSM-IV – Manualul diagnostic si statistic al bolilor
mentale editia a IV-a

• Asociaţia Psihiatrică Americană (APA) a elaborat prima ediţie a Manualului de

diagnostic si statistică a tulburărilor mintale (Diagnostic and Statistical Manual of
Mental Disorders) (DSM-I) în 1952

• După 16 ani a apărut cea de a doua revizie a DSM-I,

respectiv DSM-II prin care la acea oră erau doar listate tulburările mintale
• Publicare în 1980 a DSM-III a lărgit semnificativ numărul tulburărilor incluse în
nosologia sa
– A adoptat o abordare ateoretică a diagnosticului denumind anumite
simptome care erau legate teoretic
De exemplu - fobia care era inclusă la aşa numitele “nevroze”
a fost inclusă în cadrul tulburărilor anxioase.
– Criteriile diagnostice erau specificatecu mare precizie
– A adoptat pentru prima dată sistemul multiaxial de diagnostic
DSM-IV a apărut în 1994,
DSM-IVTR (TR- text revizion) fiind realizată în 2000. Această revizie a textului
- incorpora informaţii ştiinţifice extrase din literatura de specialitate pe perioada dintre cele doua
publicări.
- includea elemente asociate, prevalenţă, cultură, vârstă, sex, evoluţie şi pattern familial al
tulburării mintale

- DSM-V- apare in 2013

- aduce 15 categorii nosografice noi–
„Tulburarea mişcărilor stereotipe” (la cele developmentale), „
Tulburarea disruptivă a disreglării dispoziţiei” (la tulburările depresive),
„Colecţionarismul” (la tulburările corelate celei obsesiv-compulsive),
se despart tulburările dispoziţionale în capitolul spectrului bipolar şi al celui depresiv
-, o serie de entităţi tradiţionale sunt diferenţiate în clase sau categorii global-
tulburari de spectru
• - desfiinteaza axele -pentru a se elimina distinctiile artificiale intre tulburarile medicale si
mentale.
- marginalizeaza psihoza
- promoveaza diagnosticului multiplu, de tip comorbiditate,
-care provoaca clinicianul e la o crescută responsabilitate a formulării diagnosticului
- care are un caracter narativ ,descriptiv – asemantor ICD
 Sistem de evaluare nonaxial din DSM V
• include
- listarea standardelor necesare tulburări și condițiiilor din Axa I , II.III ., fără denumirea axelelor
- notarea separata a factoriilor - psihosocial și contextuale importante ( fosta Axa IV ) și
- de invaliditate ( anterior Axa V ) .

- este revizuit în concordanță cu

- textul DSM -IV care afirma
, ,distincție multiaxial dintre tulburarile din Axa I , Axa II , Axa III , nu înseamnă că
- nu există diferențe fundamentale în conceptualizarea lor ,
- tulburari psihice sunt nelegate de factori sau procese fizice sau biologice , sau
- condițiile generale sunt nelegate de factori sau proces de comportament sau psiho-social “

- indrumarea OMS și ICD de a se face separarea - intre starea funcțională a individului

status diagnostice sau de simptome
- prin abordarea separat a diagnosticului
de factorii psihosociali și
contextuală
 CURSUL 4

Tulburări mentale organice.

Demente

Delirium (delirul acut).

Sindromul amnestic organic

(sdr.Korsakov).
 TULBURARII MENTALE-DSM 5
Def =un sd.- caracterizat prin perturbari semnificative in :- cognitia individului,
- reglarea emotionala
- comportament
-ce reflecta o disfunctie in procesele - psihologice,biologice,
- de dezvoltare a functionarii mentale
• - sunt de regula asociate cu- suferinta semnificativa sau
- disabilitate - sociala,ocupationala sau
- in alte activitati importante

• nu reprezinta o tulburare mentala - un raspuns expectabil sau o

- abordare culturala a unui stresor frecvent sau
- pierderea cum ar fi decesul sau
pierderea unei persoane iubite –
- comportamentul deviant social –politic ,religios, sexual-si
- conflictele in special intre individ si societate
- cu exceptia - deviantei si
- conflictului rezultate din disfunctia individuala
 TULBURARILE MENTELE ORGANICE ICD 10-
TULBURARI PSIHICE DATORATE UNEI CONDITII MEDICAL GENERALE -DSM-IV-
-Definitie: tulburari mintale determinate de o afectare organica a SNC,
- fie izolata (de exemplu traumatica,tumorala sau vasculara)
- fie in cadrul unei conditii medicale generale-boala somatica

-Etiologie
-stari infectioase: -meningite,TBC,HV;epilepsie, hepatită;
-encefalopatii metabolice: -insuficienţă renală; -hipoglicemie;
-cetoacidozo diabetică-porfiria acută
intermitentă,
-boli endocrine: -hipotiroidism; -hipertiroidism--hiperparatiroidism;
-boli demielinizante: - scleroza multiplă;scleroza laterală amiotrofică.
-boli cerebro-vasculare: =AVC (stroke);demenţă multiinfarct
-Neoplasme: -cerebrale (glioame, rneningioame);sd. paraneoplazice;
carcinomul pancreatic;chisturile coloide intraventriculare
- Boli degenerative:boala Parkinson;,boala Huntington;,boala Wilson
 Afectarea organica cerebrala poate fi evidentiata:

-clinic – prin prezenta :

- simptomelor de afectare a functiilor cognitive
(de exemplu tulburari de memorie de grade variabile)
- semnelor neurologice care sugereaza
afectarea unei reg. a SNC

(de exemplu deficit motor sau pierderea sensibilitatii)

- paraclinic – evidentierea
- macroscopic -decelate prin examinari precum
- CT cranian – tomografie computerizata
- RMN – rezonanta magnetica nucleara
- microscopic -antomopatologic
 • Caracteristicele clinice a unei tulburări psihiatrice secundare unei boli somatice:
-debutul simptomelor psihice: - tabloul psihic să se caracterizeze prin:
- după vârsta de 40 de ani; - tulburări de conştiinţă;
- să fie concomitent - status mental fluctuant, cu ev. episod
- cu o afectiune majoră; sau recurentă;
- cu admin. unui medicament - semne de deteriorare cognitivă;
recunoscut pentru riscul de a genera - să fie prezente halucinaţii vizuale,
simptome / sindroame psihiatrice; tactile, gustative, olfactive;
- la examenul somatic să fie prezente:
- să apară brusc la un pacient - semne de disfuncţie a unor organe;
- fara istoric cunoscut de boală psihică - semne neurologice de focar;
- in absenţa unui stresor semnificativ; - semne de disfuncţie subcorticală
- bradilalie, -tulburări motorii, -ataxie,
- pacientul să utilizeze - incoordonare motorie,- tremor,
-abuziv subst. psiho-active; - mişcări coreice, -dizartrie;
- OTC-uri/
să practice auto-medicaţia; - semne de disfuncţie corticală
- tratam psihiatr.să nu dea nici un rezultat; -disfazii, apraxii, agnozii,
- să existe AHC de: -deficite vizuo- spaţiale,
- afecţ.degener./familiale/ metabolice -senzaţii alterare a percepţie prin
(diabet, anemie pernicioasa); integrare corticală defectuoasă);
- incontinenţă sfincteriană;
- tinuta neîngrijită, igienă deficitară
 Tulburarile mintale organice includ:

-Dementele(NCD- DSM 5)
-Deliriumul
-Sindromul amnestic organic- nu mai este in DSM 5 ( NCD-medie)
-Alte patologii care prezinta tablouri clinice
asemanatoare tulburarilor mintale neorganice
(de ex tulburare- schizofreniforma,psihotica organica,
-afectiva organica,
-anxioasa organica, etc. – v. ICD-10)

-
 NURSINGUL PACIENŢILOR CU DEMENŢA

-dementa = deficit progresiv cognitiv (M,AT,G, intelectul, personalitatea)

- evolueaza pe o constiinta clara-in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activitatilor cotidiene uzual
(spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala )

Debutul - este lent progresiv,

- poate fi - precoce: sub 65 ani- demență presenilă
- tardiv: peste 65 ani- demență senilă
-poate imbraca mai multe expresii clinice:
- debut de tip demential – instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie
- debut de tip psihotic – instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu

- debut de tip depresiv – instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii de

catre pacient a initierii procesului degenerativ
(simptomele depresive pot “masca” o perioada simptomele tipice ale dementei)
Perioada de stare este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;B- Sindromul AAA

A Deteriorarea memoriei –amnezia

a–manifestata prin
- I-inabilitatea de a învăţa un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata)
Ex: pacientii - pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie şi chei,
- uită mâncarea de preparat pe plită şi
- se pierd în cartiere nonfamiliare
- II- uitarea unui material învăţat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata)
Ex: persoana îşi uită profesia, studiile, ziua naşterii, membrii familiei şi uneori chiar numele.
b- testatarea formala-
1- memoria de scurta durata poate fi facuta cerând pacientului
- să înveţe (să repete) o listă de cuvinte - evalueaza înregistrare
- sa reproducă informaţia după un interval de câteva minute - evalueaza retenţie, evocare
- să recunoască cuvintele dintr-o listă multiplă - evalueaza recunoaştere
2 - memoria îndepărtată poate fi facuta cerând.individului
să evoce - informaţii personale sau
- un material vechi pe care individul îl consideră interesant
(de ex., politică, sport, spectacole).
c- impactul perturbărilor de memorie asupra funcţionării individului
ex., capacitatea de a munci, de a cumpăra, de a prepara mâncarea, de a achita notele
B instalarea sindromului AAA

– fara modificarea functiilor senzoriale si motorii (in afazii, apraxii,)

– si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale ( in agnozii)

•Afazia -predominant senzorial - compromiterea înţelegerii limbajului vorbit şi scris

a - se poate manifesta prin :
- dificultate în pronunţarea numelor -de persoane şi
- de obiecte
- dificultati in gasirea cuvantului potrivit
- uz excesiv de termeni de referire indefinită, cum ar fi „lucru" şi „asta".
- pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin
- ecolalie (adică, repetarea a ceea ce este auzit) ori
- palilalie (adică, repetarea într-una a sunetelor sau cuvintelor proprii).

b- Limbajul este testat cerând individului să

- denumească - obiectele din cameră (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, )
- părţi ale corpului (de ex., nasul, bărbia, umărul),
- să execute comenzi („arătaţi uşa şi apoi masa") ori
- să repete unele expresii (fara,nici un fel de dacă-uri, şi-uri ori dar-uri").
Apraxiile = deteriorarea capacităţii - de a efectua activităţi motorii
- în prezenta integritatii cailor motorii, senzoriale
a – manifestatate prin
1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor
- activitati uzuale (pieptănatul părului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc)
- acte motorii cunoscute (de ex., gestul de „la revedere*').
2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului – miscarile - devin neinteligibile si
- lipsite de scop,
- stereotipe si iterative / substitutive
ex- inabilitatea în prepararea mâncării, a îmbrăcatului ; a desenatului;
b- pot fi testate cerând individului - să execute diverse activităţi motorii
(de ex.,- să arate cum se spală pe dinţi, să copieze două pentagoane care se intersectează,;
- să asambleze cuburi ori să aranjeze beţe în anumite desene).

• Agnozia = incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale intacte
- manifestata prin
- incapacit. de a recunoaşte- obiecte cum sunt scaunele/ creioanele in prezenta acuitatii vizuală normală.

- membrii familiei
- incapabili de a recunoaste - propria lor imagine în oglindă.
- incapacitatrea de a identifica obiectele puse în mână, numai prin tact
In perioada de stare mai apar :
- agravarea tulburarilor de memorie – amnezie retro-anterograda si ecmnezie
-dezorientare temporală și spațială, pierderea inițiativelor
-Perturbarii in functia de executie
 Stadiul terminal-tablou clinic de dementa profunda

- pacientii devin gatosi, fiind imposibila realizarea unei igiene minime

- Incontinență urinară și pentru materii fecale,
satisfacerea nevoilor fiziologice în locuri neadecvate sau
în prezența altor persoane
- apar tulburări ale comportamentului alimentar:
reducere sau creștere exagerată a apetitului,
ingerare de substanțe non-alimentare. duc toate obiectele la gura, sug si mesteca in permanenta
(Sd.Kluver-Bucy= hiperoralitate , hipersexualitate, hipoemotivitate)
-dezinhibiție sexuală:
comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuală
-decesul survine ca urmare a unor infectii intercurente sau in cadrul crizelor epileptice
 Clasificarea dementelor:
dupa etiologie
a) Dementele primare – boli degenerative cerebrale
(boala Alzheimer, Pick – dementa este manifestare intiala si principala)
b) Dementele secundare – apar ca manifestari consecutive ale unor boli preexistente
- in boli degenerative neurologice (coreea Huntington, scleroza multipla, b. Parkinson)
- afectiuni vasculare cerebrale (dementa multiinfarct)
- traumatica (dupa TCC repetate – de ex la boxeri =sd.punch-drunk-dementa pugilistilor)
- infectioase (encefalite, boala Creutzfelt-Jakob, sifilis tertiar)
- metabolice (insuficienta renala cronica, insuficienta hepatica, carente de vit B1B12),

- procese expansive intracraniene

(tumori cerebrale, hematoame subdurale sau intraparenchimatoase)
- toxice (alcool, metale grele – Pb, Al)
- anoxice (insuficienta respiratorie cronica, post-anestezie)

dupa zona SNC predominent afectata

a. - Dementa corticala – corespunde tabloului clinic descris anterior
b - Dementa subcorticala – tabloul clinic consta in incetinirea proceselor cognitive cu
- dificultati in realizarea sarcinilor intelectuale complexe si
- perturbare afectiva fara deficit al limbajului, calculului sau memorarii
 Delirium

= sd oniric = sd axial acut

= sd psihorganic acut =encefalopatie (toxică/ metabolică)

= tulburare a constiintei +AT si a cunoasterii,

- asociata unei conditii medicale generale/substante,

-care se dezvolta intr-o perioada scurta de timp

- este un sindrom !!!

-Intotdeauna urgenta –metabolica si psihiatrica
(trebuie tratata in sectiile de ATI nu medicala ,psihiatrie)
- majoritatea cauzelor - in afara SNC
- subdiagnosticat, subtratat
 CRITERII DSM ALE DELIRIUMULUI

A Perturbare de conştientă
(adică - reducerea clarităţii conştientei ambianţe
-actele ideomotoriii nu sunt orientate distinct corect)
-cu reducerea capacităţii de a focaliza, susţine sau deplasa atenţia.
(Ex: datorita dificultatii in angajarea unei discutii cu pacientul
- intrebarile trebuie repetate pt.ca atentia pacientului .rataceste
- perseverare in raspuns la o intrebare anterior pusa
- persoana este usor de sustras prin stimulii irelevanti)
B. 0 modificare în cunoaştere
- cum ar fi :
- deficitul de memorie-imediate/recente
- dezorientarea - initial-T
ex -crede ca e dimineata in mijlocul noptii
- in cazuri grave –S
ex-crede ca e mai curand acasa decit la spital
- perturbarea limbajului: ratacirea vorbirii,presiunea vorbirii
un anumit grad de incooerenta
- dezvoltarea unei perturbări de percepţie,-false interpretarii ,
halucinatii vivide,zoopsice casnice
- care nu este explicată mai bine de o demenţă preexistentă, stabilizată ori
evolutivă
C. Perturbarea - se dezvoltă în decursul unei perioade scurte de timp
(de regulă,în câteva ore sau zile-ICD X :1S-4S;
-durata deliriumului ->6 luni hepatite cr. Cancer,endocar. bacter.)
- şi tinde să fluctueze în cursul zilei.-mai acc.noaptea
(tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
– insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri

D. Exista proba, din istoric, examenul somatic sau datele de laborator,

că perturbarea este cauzată de - o cond.medical generala ,
- intox/abstinenta la o substanta
(Exista –febra
- manifestari vegetative: hipermie faciala, tahicardie,transpiratii-
-tulb.emotionale :
-depresii,anxietate,teama,iritabilitate si
euforie evidentiate prin strigate,insulte, gemete
-simpt.neurologice:
-disfazie,tremor,asterixis,incoordonare,incontinenta urinare,epilepsie.)

Notă Dacă deliriumul este suprapus peste o demenţă vasculară,

Demenţă vasculară, cu delirium.
 Diagnostic ≠

Delirum
- debut-brusc
- deteriorarea cog.
-exacerbata nocturn
-deficit.de AT-intotdeauna prezent
Dementa
-debut-insidios
-deteriorarea cog.-
mai stabila in timp
- deficit.de AT - ocazional prezent
 Sindromul amnestic organic

• Definitie: tulburare mintala organica caracterizata din

punct de vedere clinic prin
- amnezie sau hipomnezie de fixare si
- dezorientare temporo-spatiala.
 Etiologie –(clasificarea Sindromul amnestic organic)
1 Sindromul amnestic organic – datorat conditie medical generale
–cu specificatia –tranzitorie deteriorarea memoriei < 1 luna
-cronica > 1 luna

- conditie medical generale : - inanitie,

-deficitul de tiamina - carcinom gastric
- alte conditii-medicale-ale-deficitului-de tiamina - hemodializa,
- hiperemie- gravidica
- hglicemie
- epilepsie ,TCC,Tumori ( talamice , de lob temporal)
- afectiuni cerebrovasculare(talamice , de lob temporal –in special)
- interventii chirurgicale pe creier
- hipoxie,intoxicatie cu CO

2 Sindromul amnestic organic- datorat unei substante :

- alcool
- neurotoxine
- BZD
- OTC(over the counter prescription
 Tablou clinic: criterii DSM adnotate
A perturbarea memoriei -
- de scurta durata = capacităţii de a învăţa informaţii noi
- evidentiata prin incapacitatea de a
reproduce numele a 3 obiecte dupa 5
minute
- de lunga durata = incapacitatea de a evoca informaţii învăţate anterior.
- evidentiata prin incapacitatea de a reproduce :
- experiente personale trecute-data,locul nasterii,ocupatia avuta

- fapte/evenimente cunoscute
B. Perturbarea memoriei
- cauzează o deteriorare semnificativă în funcţionarea - socială
- profesională
-reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv în cursul unui
- delirium: perturbarea constiintei ↓claritatii+↓ - focalizarea,
- sustinerea,schimbarea AT
- demenţe : -.sd a-a-a + perturbarea in functia de executiei:
-↓ abilitatii de a gandii abstract
-gasiti asemanari,difrente intre cuvinte inrudite
- ↓ abilitatii in schimbarea seturilor mentale:
-evaluare : inumara inapoi din 7 in 7;alfabetul in ordine inversa
- generararea informatiilor verbale/nonverbale
-sa spuna cit mai multe animale intr-un mimut
- sa execute activitatii motorii seriate
Linie continua de ,,m”,,n’
D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezultă că perturbarea
este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale (inclusiv
traumatismul fizic).
 Cursul 5

• -Schizofrenie,
• -Tulburarile delirante
(tulburari incadrate in categoria psihozelor)
 Psihozele
= definite ca boli psihice severe caracterizate prin
1 - pierderea contactului cu realitatea
2 - absenta “constiintei bolii psihice”
-simptome psihotice tipice sunt
- halucinatiile,
- ideile delirante
- tulb. constiintei precum: deliriumul, derealizarea si depersonalizarea
•Def. termenului de psihotic conform :
-DSM IV cuprinde asa = simptome pozitive ale schizofreniei
- idei delirante
- halucinaţii proeminente,
survenind în absenţa conştientizării naturii lor patologice si
- dezorganizarea limbajului,
- comportamentul dezorganizat sau
- comportamentul catatonic
 Schizofrenia
Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici
-Pe plan clinic
- simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate):
- idei delirante,
- halucinatii,
- dezorganizarea limbajului,
- comportamentul dezorganizat sau
- comportamentul catatonic
- simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):
- aplatizare afectiva,
- apato-abulie,
- retragere sociala,
- anhedonie
-Durata
- dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni
- dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna
-Etiologie – necunoscuta-multifactoriala
-Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva
-Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)
 Simptomatologia schizofreniei
Simptomele (+) si( -) sunt prezente in faza activa a afectiunii
Simptomele similare celor (+) si ( - ) sunt prezente in faza prodromala si reziduala a afectiunii
• Simptome pozitive 1,2,3,4
- pot comporta două dimensiuni distincte
- „dimensiunea psihotică" include halucinaţiile, ideile delirante şi
- „dimensiunea dezorganizării" include dezorganizarea - limbajului
- includ si catatonia - comportamentului.
1-a - halucinatii auditive complexe:
- voci care comenteaza actiunile pacientului
(de cele mai multe ori se adreseaza la pacient folosind persoana a treia:
el face sau nu face …, “el” corespunzand pacientului, acesta simtindu- se vizat)
- voci care converseaza intre ele
- voci care ii comanda pacientului (halucinatii imperative);
frecvent aceste comenzi se refera la a comite acte de auto sau heteroagresiune
(de exemplu: o pacienta auzea o voce care ii ordona sa se arunce de pe balcon, motiv pentru
care familia a blocat usa spre balcon)
b - Halucinatii vizuale mai rare decat cele auditive, de cele mai multe ori complexe,
fiind in consens-congruente - cu tematica deliranta (de exemplu: viziuni cu personaje mistice )
c - halucinatii olfactive si gustative, deseori cu caracter neplacut,
frecvent corelate cu tematica deliranta (de ex: in delirul de otravire)
d -Halucinatii - tactile (in cazul ideilor delirante de tipul ca anumiti oameni vor sa-l contamineze)
- interoceptive (de ex in cazul delirului de posesie diabolica)
e -halucinatii din sfera genitala – caracteristice daca apar in concordanta cu tematica deliranta
(de ex : orgasm produs de la distanta – expresie a abuzului sexual)
2 -idei delirante – sunt in general nesistematizate sau slab sistematizate;
- sunt de obicei in consens cu halucinatiile.
- def= sunt convingeri eronate care implică o interpretare falsă a percepţiilor sau experienţelor.
- def = convingerea - susţinutinerea unei idei în dispreţul evidenţei de contrariu
- Conţinutul tematic
- Frecvent:de persecuţie, de referinţă, somatice, religioase sau de grandoare
- Macromanic: grandoare,inventive,reforma,filiatie,erotomanice.mistice
- micromanice: prejudiciu (persecutie,revendicari) gelozie,culpabilitate,
inadecvare, negatie, transa si posesiune, hipocondriace, relatie
influenta(care +psudohalucinatiile =sd.de automatism mental)
de control : furt,insertia G,emiterea,controlul G
Ideile delirante de persecuţie sunt cele mai frecvente;
Persoana respectivă crede că este vexată, urmărită, înşelată, spionată sau ridiculizată.
Ideile delirante de referinţă sunt, de asemenea, frecvente, persoana crede că
anumite gesturi, comentarii, pasaje din cărţi, ziare, cântece lirice ori alte semnale ambientale
îi sunt adresate în mod special.
idee delirantă bizare,
- sunt idei clar implauzibilei incomprehensibile şi
- nu derivă din experienţele de viaţă comune.,
ex; un străin i-a îndepărtat organele interne şi i le-a înlocuit cu organele altcuiva,
fără. să lase vreo plagă sau cicatrice.
≠ idee delirantă nonbizară
ex: convingerea falsă a unei persoane, cum că se află sub supravegherea poliţiei .
Ideile delirante care exprimă o pierdere a controlului asupra minţii sau corpului,
(adică, cele incluse printre „simptomele de rangul I" din lista lui Schneider)
sunt considerate în general a fi bizare; acestea includ - convingerea unei persoane
- că gândurile i-aufost sustrase de o forţă exterioară („sustragerea gândirii"),
- că gândurile unui străin au fost introduse în mintea sa („inserţia gândirii")
- că acţiunile sale sau corpul său sunt influenţate ori
manipulate de o forţă ext. („idei delirante de control").
Dacă ideile delirante sunt considerate a fi bizare, numai acest singur simptom este suficient
pentru a satisface criteriul A pentru schizofrenie.

3. dezorganizarea- limbajului = relaxarea asociaţiilor

- deraierea - forma superioara de relaxare a asociatiilor
= salatul de la un subiect la altul
- slabirea asociatiilor - o forma severa a deraierii discursului
= saltul de la un subiect la altul se face fara a pastra o conexuine logica

-incoorenta -o forma severa a slabirea asociatiilor

- frazele sunt incomprehensibile dpdv al continutului informational
- are 2 forme
- verbigeratia- repetarea stereotipa /anarhica a unuo cuvinte lipsite de continut
- salata de cuvinte amestec de cuvinte fara continut logic
4-comportament dezorganizat
- lipsa orientarii spre un scop, a comportamentului ce determina dificultatea / inabilitatea in
îndeplinirea activităţilor vieţii cotidiene,
ex prepararea mâncării sau menţinerea igienei.
- tinuta extrem de dezordonată, se poate
- îmbrăca de o manieră insolită
(de ex., îmbracă mai multe paltoane, poartă eşarfe şi mănuşi într-o zi călduroasă)

- un comportament sexual clar inadecvat (de ex., se masturbează în public)

- prostii , tonterii infantile pana la agitate imprevizibilă de ex., strigăte sau înjurături

5-comportament catatonic include

- reducere marcată a reactivităţii la ambianţă, uneori atingând gradul extrem de
stupor catatonic sau akinezie
- catalepsie-
- rigiditate catatonică- rezistenţă la eforturile de a fi mobilizat
- negativism catatonic - rezistenţa activă la instrucţiuni ori
la tentativele de a fi mobilizat
- postură catatonică - mentinerea voluntara a unei posturi
- excitaţie catatonică- activitate motorie excesivă, fără scop şi fără stimul declanşator
Criteriile DSM de diagnostic pentru Schizofrenie
A. Simptome caracteristice: ≥2 dintre următoarele simptome,
- fiecare prezent o porţiune semnificativă de timp
- în cursul unei perioade de o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaţii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenţă);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau avoliţie.
Notă: Este necesar numai un singur simptom de la criteriul A, dacă
- ideile delirante sunt bizare ori
- halucinaţiile constau - dintr-o voce care comentează - gândurile persoanei,
ori - două sau mai multe voci care conversează între ele.
B. Disfuncţie socială/profesională
C. Durata: Semne continue ale perturbării persistând timp de cel puţin 6 luni
- trebuie să includă cel puţin o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes)
simptome care satisfac criteriul A (adică,simptome ale fazei active)
- şi poate include perioade de simptome prodromale sau reziduale.

.D.Excluderea tulburării schizo-afactive şi a tulburării afective

F. Relaţia cu o tulburare de dezvoltare pervasivă:

•Examenul psihic in schizofrenie
Nu exista simptome patognomonice
Importanta anamnezei, a duratei simptomatologiei,
a debutului deseori mult anterior spitalizarii

Atentie la provenienta socio-culturala - care poate nuanta tabloul clinic

Aspect: bizar, manierisme, neliniste,

ostilitate pana la atitudini catatonice
frecvent igiena deficitara

Contactul psihic : dificil, distant, impersonal

Perceptie: halucinatii, pseudohalucinatii, iluzii
Atentie si memorie: diminuate
(tulburari cognitive de intensitate variabila, markeri de trasatura)
Constiinta bolii: absenta sau relativa
Gandire: -tulburari formale (circumstantialitate, tangentialitate,
slabirea asociatiilor, incoerenta,
baraj, neologisme, )
- tulburari de continut (idei delirante);
- afectarea- logicii,
- capacitatii- de abstractizare,
- de sesizare a absurdului
Dispozitie : tocire, inadecvare, inversiune afectiva, ostilitate
Ritm nictemeral: insomnii
Activitate: apatie, avolitie:
dificultatea de a initia activitati si de a le duce la bun sfarsit,

neliniste, agitatie
Risc de violenta: idei delirante de persecutie etc
Risc de suicid: mare! 50% TS, 10-15% reusesc
• Schizofrenia Paranoida -DSM-ICD
- este cea mai frecventa forma de sk. -afective
- cea mai tipica forma de sk.pt.ca fenom. paranoide se pot adauga la elementele -catat.
- debutul este mai tardiv comparativ cu sk.catatonica,hebefrenica -hebefren.
clinic: criterii DSM
Un tip de schizofrenie în care sunt satisfăcute următoarele criterii:
A. Preocupare pentru una sau mai multe idei delirante sau halucinaţii auditive frecvente.
B. Nici unul dintre următoarele simptome nu este proeminent:
- limbaj dezorganizat,
- comportament catatonic sau dezorganizat

,
• Schizofrenia Hebefrenica (denumita forma dezorganizata in DSM-IV)
debutul simptomelor este intre 15 – 25 ani

Criterii DSM- Un tip de schizofrenie în care sunt satisfăcute următoarele criterii:

A. Oricare dintre următoarele sunt proeminente:
(1) limbaj dezorganizat;
(2) comportament dezorganizat;
(3) afect plat sau inadecvat.
B. Nu sunt satisfăcute criteriile pentru tipul catatonic.
 • Schizofrenia Catatonica DSM-ICD 10
- este mai rara decat celelalte forme clinice (in prezent)
- debut frecvent acut
- clinic –v.sd.catatonic
- Criterii DSM
Un tip de schizofrenie în care tabloul clinic este dominat ≥2 din dintre următoarele:
(1) imobilitate motorie completa + Htonie sau stupor;
evidenţiată prin : = imobilitate motorie cvasi completa
- catalepsie ↓- misc.spotane
= pacientul patreaza pozitia in care sa afla ↓ -reactiv.la solic.din ambient
- flexibilitatea ceroasă
= pacientul patreaza pozitia imprimata de examinator
(2) activitate motorie excesivă
(care este evident lipsită de sens şi nu este influenţată de stimuii externi);
(3) negativism extreme sau mutism;
= o rezistenţă evident nemotivată la toate instrucţiunile
= ori menţinerea unei posturi rigide la încercările de a fi mişcat
(4) - mişcări stereotipe -
- de repaus - de postura – mentinerea voluntara a unei pozitii = posturing
- de miscare – repetare identica a unor misc voluntare
- (5) ecolalie sau ecopraxie.
 Tulburarea schizoafectiva

debut –brusc – la varsta adulta tanara dar si in adolescenta

Definitie: afectiune
-evolutie episodica
-coexistenta pe plan clinic a simptomelor schizofreniei cu
simptome ale tulb.afective
-ponderea simptomelor sk si af. este aproximativ egala
fara a se putea stabili care dintre ele se afla pe primul plan
-in general nici simptomele schizofreniei nici ale tulburarii afective luate izolat
nu sunt suficiente
pentru formularea unuia dintre cele doua diagnostice
Particularitati evolutive:
•Faza activa:
- simptomele sunt predominant pozitive si constau in :- halucinatii, idei delirante,
-comportament catatonic sau
- afectivitate si comportamente - bizare,

-inadecvate
- este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv al schizofreniei (exceptie forma simpla)
• Faza reziduala
- simptomele sunt predominant negative, la care se adauga
- dificultati de reluare a functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute
- disparitia completa a simptomelor se intalneste mai rar
fata de restabilirea in/completa a functionarii sociale
• Deteriorarea nivelului de functionare psihosociala
-In prezent se considera ca deteriorarea progresiva pe perioada intregii vieti nu este obligatorie
(doar 25 % din cazuri prezinta o evolutie progresiva spre deteriorare asa cum a descris-o
Kraepelin)

-EVOLUTIA –Defectuala-ireversibil - sd.neurasteniform

-defecte postprocesual - sd.ob.fobic,sd.depresiv
- sd.psihopatoid
- Procesuala-pe toata viata
• Factorii de prognostic:
exista factori care au capacitate de predictie a evolutiei pe termen lung a schizofrenie

bun-favorabil Prognostic rau-nefavorabilb

-buna adaptare premorbida (soc,prof) - rea
- prez. fact.precipitanti - absenta
- brusc debut - insidios
-F sex - M
-casatorit statut marital -
necasatorit
- mai inaintata - varsta la debut - tanara
- scurta - durata fazei active - lunga

- pozitive -simptome dominante - negative

- minime - simptome reziduale -
abundente
- buna -complianta terapeutica - scazuta
- adecvat -existenta unui suport social -
inadecvat

FORMA CLINICA: catatonica, schizoafectivă

Terapia medicamentoasă.- are la baza principiul simptomului-ţintă, în doze moderate,
- va fi individualizat în funcţie de toleranţa la medicaţie
Tratamentul episodului acut se realizează cu ajutorul
- neuroleptice standard-clasice (tipice) şi atipice;
- neuroleptice cu acţiune prelungită;
- benzodiazepine;
- antiparkinsoniene.
Tratamentul de întreţinere al schizofreniei se realizează cu ajutorul NL depozit sau
cu doze mici de neuroleptice tipice, atipice.
Studiile recente arată că
- 25% -50% din pacienţii cu schizofrenie nu răspund la tratamentul cu neuroleptice clasice,
- 35% dintre aceştia prezintă recăderi severe în fiecare an
Rata mare de non-responsivitate terapeutică la neurolepticele clasice „tipice"
este accentuată de scăderea complianţei la tratament datorită efectelor secundare extrapiramidale.
Neurolepticele atipice sunt definite ca antipsihotice, cu- efecte extrapiramidale reduse şi
- eficienţa terapeutică în schizofreniile rezistente.
In concluzie, managementul schizofreniei include mai multe aspecte:
- tratamentul episodului acut, inclusiv al re-acutizărilor;
- reducerea rapidă a simptomatologiei pozitive;
- tratamentul specific şi limitarea simptomelor negative;
- profilaxia lezionalităţii, a modificărilor induse de terapia neuroleptică;
-prevenţia recăderilor, menţinerea terapiei neuroleptice
- combaterea stresului social şi familial;
- reabilitarea.
In comparaţie cu populaţia generală, speranţa de viaţă a pacientului cu schizofrenie este mai mică,
cauzele cele mai frecvente de deces fiind - sinuciderile, cu o rată de până la 10% din cazuri.
Tratamente adiţionale.
-Nu este clar dacă lipsa sau precaritatea suportului social reprezintă
cauza a schizofreniei ori
consecinţă a bolii latente sau manifeste.
Pentru persoanele cu schizofrenie devine importantă lărgirea reţelei de suport social, prin
acţiuni medico-sociale, inclusiv prin
dezvoltarea mecanismelor de coping,
creşterea abilităţilor sociale sau de viaţă, pentru a face faţă cu succes
problemelor existenţial-sociale.
Suport social, poate diminua recăderile şi ameliora perspectiva evolutivă a bolii.
Rolul familiei. Trăirile interpersonale tensionate, conflictuale, ale grupului familial, generate
- de contactul nesatisfăcător cu pacientul şi
- de nerealizarea aşteptărilor familiei,
pot duce la o „expresie emoţională crescută" (E.E.), adică la
manifestări de ostilitate, nemulţumire, respingere faţă de familie
Ele vor creşte riscul de recădere în următoarele 9 luni, în cazul în care persoana cu
schizofrenie va petrece (imediat după remisie) săptămânal mai mult de 35 de ore de
contact direct cu o familie negativă.
Pentru a reduce acest risc, se impune informarea familiei cu privire la boala psihică şi la
stilul relaţional de adoptat, evitându-se atitudinile de tip critic, ostil, rejectiv familial. Se
poate crea o stabilitate şi securitate afectivă în familie cu evitarea expunerii pacientului la
emoţii puternice.
Factorii de risc ce pot anticipa o recădere sunt:
- discontinuitatea tratamentului de întreţinere,
- creşterea stresului,
- pierderea relaţiilor interpersonale şi/sau dis-funcţia socială.
Factorii predictivi ai recăderii pot fi grupaţi în următoarele categorii:
-simptomatici - accentuarea tensiunii intrapsihice,
- sentimentul de tristeţe, anhedonie, insomnie,
- instabilitate psihomotorie;
-de mediu: proastă adaptare socio-profesională pre-morbidă, stresul intra-familial;
- rezistenţa la tratament;
-biologici.

Recăderile se pot dezvolta rapid, în câteva zile, sau gradat, pe parcursul mai
multor luni.
 Tulburarea deliranta
Definitie - DSM-IV-TR,= tulburari sunt caracterizate de convingeri false, cu o
bază plauzibilă în realitate.
= anterior = tulburări paranoide
- implica teme erotomanic, grandioase, gelozia , sau somatice, idei delirante de persecuţie.
-Unii pacienti prezinta mai multe tipuri de idei delirante ;
-alţi pacienţi experienta idei delirante nespecificate, care nu au nici o temă dominantă.
-debutul-de obicei la varsta adulta mijlocie sau tarziei, de obicei între 40 şi 55 ani ,
- poate fi si la o varsta mai tanara.
-prevalenta- mai puţin de 1% din populaţie,
-incidenta este aproximativ egal la bărbaţi şi femei.
-evolutia - cronică,
- de multe ori interfera cu relatiile sociale si civila,
- rareori afecteaza funcţionarea intelectuale sau profesionale în mod semnificativ.
Cauze- T.d. aparute la varsta adulta tarziei sugerează o puternica predispoziţie ereditară.
Cel puţin un studiu a legat dezvoltarea de t.d de sentimente de inferioritate în familie.
Uneori tulburari delirante sunt produsul de experienţe specifice in copilăria timpurie,
intr-o familie autoritar.
Alţii susţin că oricine are o personalitate sensibila este deosebit de vulnerabil la a dezvolta o
tulburare deliranta.
Anumite condiţii medicale sunt cunoscute de a exagera riscurile de tulburări delirante:
traumatism cranian, alcoolismul cronic, surditate, si de imbatranire.
Factorii predispozanti legati de imbatranire includ izolarea, lipsa de stimulare a relaţiilor
interpersonale, boala fizică, şi auzul diminuat şi viziune. În plus, stresul sever (cum ar fi o mutare
Examinare psihiatrică confirmă prezenţa următoarelor criterii de diagnostic din DSM-
IV-TR:

- Idei delirante nonbizarre sunt prezente, de cel puţin 1 lună si

implică situaţii din viaţa reală, cum ar fi
urmarit, otrăvit, infectat, iubit de la distanţă, sau înşelaţi de către soţ sau iubit.
- Halucinaţii auditive sau vizuale, în cazul de faţă, nu sunt proeminente.
- În afară de delirul sau a ramificaţiilor sale,
comportamentul nu este în mod evident ciudat sau bizar,
nefiind semnificativ afectat funcţional.
- Dacă un sindromul depresiv majora sau maniacal
a fost prezent în timpul tulburări delirante,
durata totală a tuturor episoadelor dispozitionale a fost relativ scurtă
fata de durata totală a tulburarii delirante.
- Pacientul nu a îndeplinit niciodata criteriile de diagnostic pentru schizofrenie
(prezenţa simptomelor psihotice caracteristice în faza activă, pentru cel puţin 1
săptămână), şi
- nu poate fi stabilit că un factor organic a iniţiat şi menţinut perturbare.
- În plus testele , de sânge şi urină, teste psihologice, şi de evaluare neurologică
exclud cauze organice de idei delirante, cum ar fi
psihoze indusa de amfetamine- si bolii Alzheimer.
Teste ale funcţiei endocrine sunt efectuate pentru a exclude hyperadrenalism, anemia
pernicioasa, şi tulburări tiroidiene, cum ar fi â nebunia mixedematoasa
Tratament combinaţie de terapie medicamentoase şi de psihoterapie,
pentru a - corecta comportamentul şi
tulburări de dispoziţie, care rezultă din sistemul delirant al pacientului.
- mobiliza un sistem de sprijin pentru pacientul izolat, vârstănic.
Tratament cu antipsihotice este similar cu cel utilizat în tulburări schizofrenice.
Antipsihotice par să funcţioneze prin blocarea receptorilor postsynaptic dopaminergici.
- reduc incidenta simptomelor psihotice, cum ar fi halucinatii si idei delirante,
- reduc/elimina anxietatea şi agitaţia.
Alte medicamente psihiatrice, cum ar fi antidepresive şi anxiolitice, pot fi prescrise pentru a controla
simptomele asociate.
Antipsihotice cu potenţă crescuta includ fluphenazine, haloperidol, thiothixene, şi trifluoperazine.
Antipsihotice cu potenţă intermediar sunt Loxapine, molindone, şi perfenazina
Antipsihotice cu potenţă scazuta . sunt şi clorpromazină şi tioridazină
Haloperidol şi fluphenazine sunt Antipsihotice depo, care sunt injectate IM ( eliberarea medicamentu
are loc treptat, pe o perioadă de 30 de zile,) pentru a îmbunătăţirea complanta.
Clozapina, care diferă chimic de alte medicamente antipsihotice,
- poate fi prescris pentru pacienţii grav bolnavi, care nu răspund la tratament NL standard.

- efecte adverse.
somnolenţă, sedare, salivatie excesiva, tahicardie, ameţeli, convulsii şi, precum si agranulocitoza,
(o tulburare snguina cu potenţial letal caracterizat de un număr mic de celule albe sanguine şi
neutropenie pronunţată). Monitorizare sanguina de rutina este esenţială pentru a detecta aproximativ
1% la 2% din toţi pacienţii care iau clozapina care dezvolta agranulocitoză. Dacă tulburare sanguina
este sesizata în stadii incipiente, este reversibilă.
 Cursul 6
Tulburarea afectivă .
 Tulburarile afective

Definitie: sunt tulburari psihice a caror caracteristica clinica - este alterarea dispozitie
-Tulburarile afective pot fi :
- tulburarea unipolară, =succesiunea de episoade depresive
- tulburarea bipolară. = succesiunea de episoade depresive şi maniacale-PMD
Actualmente, clasificările DSM şi ICD nu mai vorbesc de boala sau de psihoza maniaco-depresivă
ci de tulburarea de afectivitate bipolară

CLASIFICARE TULBURARI LOR AFECTIVE In DSM- exista categoria I care nu exista in ICD X

I • Tulburari depressive FAS cuprind tulb. cu elem. depres. care nu satisfac criteriile -TDM
- distimie,

1, TD minoră: ep. de simptome depressive cu durata ≥2 săpt,

dar <5 itermi ceruţi pentru TDM
2 Tulburarea disforica premenstruală:
3.. TD scurtă recurentă: - > 5 din 9 itemi Ep.DM
- durata de la 2z,- 2S care
- apare ≥1 luna din 12 luni
4. TD postpsihotică a schizofreniei: un Ep,DM care
ap. în faza reziduale a SK
 DSM- CLASIFICARE TULBURARI LOR AFECTIVE-ICD 10

Episod depresiv-cu
II • Tulburarea depresiva majora
Simptom. somatice/ mediu/moderat/sever
- singurul episod ± simpt.psihotic
- recurenta ≥2 episoade separate ≥2 luni Tulburare depresiva recurenta
- cu / fara recuperare interepisodica-superpozabila - ep actual-moderat,mediu,sever
peste distimie =dubla depresie ± simpt.psihotice
- ep.actual in remisie
- alte tulb.depresiv recurente /nespecificat
• Tulburarea distimica
Kaplan=sd.depresiv incomplet fara ev.episodica
cronica
= DSM-≥2 ani de dispoz. depres m.m.zile da decat nu
( + )simptome depresive ce nu intrunesc criteriile ep.DM
-Ep.manical - hM .M ±simpt.psihotice,
III • Tulburarea bipolara alte ep.M,nespecificat
Tulb. afectiva bipolara-
TB tip I = 1 sau m.m. ep.M /Mx( ±) (ep).DM
- ep. actual - hM,M ± simpt.psihotice
TB tip II= 1 sau m.m. (ep.) DM recurent (+).>1 ep.hM - ep D .-moderat,mediu,sever
± simpt.psihotice
TBI/TB II-cu cicluri rapide - ep.Mx
Tulburarea ciclotimica = - ep.actual in remisie
per.cu simpt.hM + per.D,pt.≥2 ani din care < 2 luni nu - alte tulb.bipolare / nespecifica
au fost simptome
Tulburari persistente ale dispozitiei
- Ciclotimia
- Distimia
 Episodul depresiv
Debutul - este de obicei lent,
- mai rar brusc, prin cefalee, astenie, indispoziţie, insomnii, inapetenţă.
Treptat bolnavii devin tăcuţi, inactivi, retraşi, impresionabili, hiperemotivi, cu tendinţă la pesimism.
Apare o lentoare în desfăşurtarea ideaţiei, nehotărâre şi detasare care poate merge până la neglijenţă.
Perioada de stare a episodului depresiv se conturează treptat,
prin amplificarea progresivă a simptomatologiei din perioada de debut, în
câteva zile sau săptămâni.
Afectivitatea- reprezentată de hipertimia negativă care - este însoţită de sentimente de culpabilitate,
dezonoare, ruşine şi durere morală.
- det. perturbări în toate celelalte sfere ale psihismului
Ţinuta vestimentară a depresivului este neglijentă, dezordonată, starea de igienă precară.
Atitudinea este inertă, capul aplecat
Expresia feţei reflectă tristeţe,
fruntea este plină de cute, în formă melancolic,- Ώ - privirea fixă, imobilă.
Mimica este hipomobilă, cu expresie de durere morală,
Gesturile se caracterizează prin mişcări lente, ezitante, de amplitudine redusă.
Aceiasi postură, este păstrată mult timp într-o atitudine de abandon.
Contactul verbal se stabileşte cu dificultate,
vocea este de intensitate scăzută, uneori şoptită,
se exprimă rar, monoton,
răspunsurile - sunt scurte, sărace şi
-apar după intervale de latenţă ilustrând parcă indecizia şi efortul comunicării.
Percepţia nu este modificată calitativ,
Proprioceptorii reflectă o proastă cenestezie, senzaţiile interne fiind neplăcute şi resimţite penibil.
Atenţia - are un volum restrâns şi este orientată spre interior,
- concentrată asupra conţinutului ideativ negativ cu lipsa de interes pentru toate celelalte aspecte ale
realităţii.
Memoria - hipermnezie selectivă univoc negativă
“scotomizarea” aspectelor negative ale realităţii.
readucerea din trecutul bolnavului doar a amintirilor neplăcute, penibile
Vointa - incapabil de orice iniţiativă şi efort datorită hipobuliei exprimate prin
aprecierea dificultăţilor vieţii ca fiind de neînvins
Gândirea - este încetinită,
- ritmul ideativ este lent şi sărac,
- asociaţiile între idei efectuându-se cu greutate.
Reducerea randamentului intelectual prin
- inhibiţia psihică gneralizată -bradipsihie
- lipsa de interes ce poate creea impresia de aparentă deteriorare psihică.
Conţinutul ideativ al gândirii
- este sărac şi are o coloratură exclusiv micromanică, pesimistă.
- reflectă - renunţarea, descurajarea, resemnarea, dezgustul, uneori disperarea.
- ideile hipocondrice, bolnavul oscilând între teama şi dorinţa de boală.
-Temele dominante sunt însă cele de culpabilitate şi autodepreciere
-“Depresivul, -se consideră mai mult vinovat decât bolnav”. - H.Ey,
- se percepe - nedemn de orice apreciere favorabilă, de orice stimă,
- un om incapabil de idei sau sentimente pozitive,
ceea ce îi măreşte durerea morală în care se zbate.
Acest fenomen prin care bolnavul suferă pentru că, , nu mai este în stare să sufere,
se numeşte “anestezie psihică dureroasă”sau anhedonie
-Bolnavul are impresia,- adesea delirantă, -că în jurul său totul se ruinează,
- cei apropiaţi lui sunt bolnavi, toată lumea o să dispară.
- Situaţia în care se află îi apare ca fiind de nerezolvat, implacabilă iar
-ca viitorul lipsit de orice perspectivă luminoasă.
Ideea suicidului decurge aproape de la sine în contextul acestor trăiri şi
este prezentă întotdeauna în mintea unui depresiv,
chiar şi în depresiile de mai mică intensitate.
Uneori depresia este acompaniată şi de anxietate, la cote variabile, comportamentul bolnavului reflectând acest
lucru (starea de agitaţie anxioasă).
Dispoziţia depresivă induce un grad variabil de inhibiţie a psihomotricităţii care , în formele mai grave,
poate ajunge la starea de stupoare melancolică.
Cel mai adesea bolnavii prezintă şi tulburări de somn,
- deşteptările matinale, când intensitatea depresiei este maximă, la fel ca şi pericolul
suicidar.
- insomnii rebele,
Instinctele de apărare, alimentar,sexual sunt inhibate
Bolnavii depresivi nu prezinta tulburări de conştiinţă dar
Conştiinţa bolii psihice este modificata in sensul ca depresivii se considera mai curând bolnavi somatic.
Tulburări somatice
-Cele mai frecvente sunt cele digestive: limba saburală, halena grea, anorexie, constipaţie.
-Se mai notează cefalei, cenestopatii, dureri articulare, slăbire în greutate.
Există bolnavi la care depresia se limitează la existenţa periodică a acestor "echivalente depresive"

FORME CLINICE

1.Depresia simplă corespunde tabloului descris cu precizarea faptului că lipsesc ideile delirante.
2.Depresia anxioasă se caracterizează prin prezenţa anxietăţii la cote mari,
3.Depresia stuporoasă este dominată de intensitatea inhibiţiei psihomotorii care poate ajunge până la stupoare.
4.Melancolia delirantă se caracterizează prin faptul că tematica delirantă domină tabloul clinic.
5.Depresia cronică este o formă de depresie care nu se mai remite şi
la care se poate ajunge printr-o evoluţie îndelungată.
 TABLOUL CLINIC :EPISODUL DEPRESIV -DSM
• durata - min 2 sapt
1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. Scaderea / cresterea apetitului alimentar si
scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
• Simptomele provoaca - suferinta sau
- incapacitare familiala, sociala, profesionala
 Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Episodul Depresiv Major
A.- ≥5 din 9 simptome - prezente .în cursul aceleiaşi perioade de 2 săptămâni, şi
- cel puţin un simpt. dintre (1) dispoziţie depresivă, sau /si (2) pierderea interesului sau plăcerii:
(1)dispoziţie depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, indicată
fie prin relatare personală (de ex., se simte trist sau inutil),
fie observaţie făcută de alţii (de ex., pare înlăcrimat).
Notă: La copii şi adolescenţi, dispoziţia poate fi iritabilă;
(2) diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile,
cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi
(după cum este indicat, fie prin relatare personală, fie prin observaţii făcute de alţii;
(3) pierdere semnificativă în greutate, deşi nu ţine dietă, ori luare în greutate
(de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului într-o lună)
ori scădere sau creştere a apetitului aproape în fiecare zi.
Notă: La copii, se ia în consideraţie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;
(4) insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;
(5) agitaţie sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi
(observabilă de către alţii, nu numai senzaţiile subiective de nelinişte sau de lentoare);
(6) fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;
(7) sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă ori inadecvată (care poate fi delirantă)
aproape în fiecare zi (nu numai autoreproş sau culpabilizare în legătură cu faptul de a fi suferind);
(8) diminuarea capacităţii de a gândi sau de a se concentra ori indecizie aproape în fiecare zi
(fie prin relatare personală, fie observată de alţii);
(9) gânduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaţie suicidară recurentă fără un plan
continuare - Criteriile de diagnostic DSM pentru Episodul DM–

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt – nu mai este in DSM V

C. Simptomele cauzează o detresă sau o deteriorare semnificativă clinic
în domeniul social, profesional ori în alte domenii de funcţionare.
D. Simptomeie nu se datorează - unei substanţe
(de ex., un drog de abuz, un medicament)
- unei condiţii medicale generale (de ex., hipotiroidism).
E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adică, -nu mai este in DSM V
după pierderea unei fiinţe iubite,
simptomele persistă - mai mult de 2 luni
- sunt caracterizate prin:
- deteriorare funcţională semnificativă,
- preocupare morbidă de inutilitate,
- ideaţie suicidară,
- simptome psihotice sau
- lentoare psihomotorie.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Se impune în
- depresiile reactive (care s-ar datora unor cauze psihogene),
cu melancolia de involuţie,
- depresiile atipice care pot inaugara evoluţia unei schizofrenii,
-depresiile simptomatice în cadrul unei afecţiuni organice ( leziuni cerebrale prin tumori,
encefalite, tulburări vasculare arterioscleroză, perturbaţii metabolice sau endocrine), asa
- =echivalenţele somatice ale depresiei, =si depresiile “mascate”.
- Stupoarea depresivă trebuie diferenţiată de cea catatonică şi confuzivă.
-Uneori depresiile psihotice trebuiesc diferenţiate de demenţe.

EVOLUŢIE
Episodul depresiv poarte dura de la 6 săptămâni la 4-6 luni, rezoluţia fiind lentă.
În tot acest răstimp exista posibilitatea suicidului care pune viaţa depresivului în pericol,
necesitând observarea continuă a bolnavului, cu atât mai mult cu cât acesta are adesea tendinţa
de a disimula simptomele psihice în scopul inducerii în eroare a anturajului
(pentru ca scăpând de observaţia celor din jur să se poată sinucide mai uşor).
 EPISODUL MANIACAL

Se caracterizează printr-o stare de excitaţie, care predomină în sfera afectivităţii, ideaţiei şi activităţii.
De obicei primul acces apare între 20-40 de ani.
Debutul -poate fi
-insidios - precedat de o fază prodromală caracterizată prin nelinişte, iritabilitate crescută,
conduită zgomotoasă, tulburări de somn
- brusc, fără prodrome, instalându-se dintr-o dată o stare de agitaţie psihomotorie considerabilă.
Perioada de stare.
Afectivitatea- reprezentată de de hipertimia pozitivă (euforie).
Pacienţii se simt fericiţi, sunt veseli, exuberanţi, buna lor dispoziţie fiind una contagioasă,
care se transmite cu uşurinţă anturajului.
Veselia maniacalilor se citeşte pe faţa lor mereu zâmbitoare ,
în privirea care emană vioiciune şi
în gesturile largi, degajate cu care îşi subliniază discursul.
Uneori se constată o anumită labilitatae a stării lor emoţionale în sensul că pot face treceri destul de rapide
şi neaşteptate de la veselie la mânie, mai ales dacă sunt contrazişi
Vestimentaţia, adesea neglijentă, este frecvent împodobită cu floricele, insigne sau alte obiecte viu colorate.
Atitudinea jovială, extrem de prietenoasă, cu care îi întâmpină pe cei din jur face contactul verbal uşor, spontan.
Sunt hipersociabili şi de neintimidat.
Percepţia nu este modificată calitativ dar se constată un oarecare grad de hiperstezie senzitivo-senzorială.
Atenţia are un volum mărit şi o mobilitate crescută, capacitatea de concentrare este însă diminuată.
Evocările mnezice sunt extrem de facile şi tumultuoase,
capacitatea de fixare suferă însă datorită tulburărilor de atenţie.
Conştiinţa nu este modificată
Conştiinţa bolii psihice lipseşte cu desăvârşire
Imaginaţia este exaltată iar
Sfera instinctuală în întregime dezinhibată.
• Gandirea apar concomitent atâtea gânduri despre care ei consideră
că ar fi important să fie comunicate anturajului
încât, începând să relateze ceva,
trec la o altă temă înainte de a o fi epuizat pe prima
deschizând o paranteză pe care apoi uită să o mai închidă
deoarece între timp apare o altă idee, la fel de importantă, astfel că,
în final nu se mai ştie de unde au pornit şi unde vor să ajungă.
Acest fenomen poartă denumirea de fugă de idei
• Conţinutul ideativ al gândirii este colorat în roz, temele dominante sau delirante având
invariabil un caracter expansiv, de grandoare.
• Vocabularul este presărat adesea cu expresii picante, uneori cu grosolănii, injurii sau aluzii cu
caracter erotic..
• Activitatea- se angrenează concomitent în activităţi multiple şi variate
pe care nu au însă răbdarea să le ducă la bun sfârşit pentru că se plictisesc repede.
Acest fenomen poartă denumirea de hiperactivitate sterilă. (polipragmazie la nivel initiatic)
Se află într-o continuă mişcare ce poate atinge si intensitatea unei stări de agitaţie psiho-motorie
În altruismul lor debordant maniacalii sunt capabili să risipească valori însemnate în obiecte sau bani
Tulburările somatice sunt constante, strâns legate de cele psihice.
reprezentate de exgerarea tonusului simpatic exprimată prin
tahicardie, midriază şi creşterea secreţiei sudorale.
Deşi setea şi foamea sunt accentuate şi
bolnavul mănâncă destul de mult, în cursul episodului maniacal
se constată o scădere ponderală
 FORME CLINICE

1. Mania acută se prezintă aşa cum a fost descrisă mai sus.

2. Mania supraacută sau coleroasă diferă de precedenta prin
- intensitatea extrem de mare a stării de agitaţie psihomotorie şi
-gravitatea tuturor celorlalte simptome.
3. Mania confuzivă este o formă a stării maniacale caracterizata de incoerenţă,
apariţia unor tulburări de conştiinţă.
4. Hipomania reprezintă o stare maniacală atenuată,
în care fenomenele clinice nu ies cu mult în afara normalităţii.
5. Mania cronică este o stare maniacală permanentă, care nu se mai remite,
de obicei de intensitate uşoară sau moderată,
caracterizată în primul rând prin
tendinţa- bolnavilor spre colecţionarism şi
-a se împodobi cu diverse obiecte.
 EVOLUŢIE

Evoluţia spontană (fără tratament) a unui acces maniacal este de 4-5 luni.
Astăzi, sub influenţa chimioterapiei ea s-a redus mult, variind de la câteva zile la câteva
săptămâni.
Urmează o perioadă de remisie completă, dar recidivele sunt frecvente.

Prognostic
-imediat, al crizei, este favorabil,
-îndepărtat este mai rezervat, în sensul că nu se poate prevedea un nou acces care poate
surveni oricând pe parcursul vieţii.
Diagnostic diferenţial
-cu aşa zisele "manii simptomatice", care apar în cadrul altor afecţiuni (psihice sau somatice),
de exemplu accesul maniacal care poate marca debutul unei psihoze senile ,
- cu accesul maniacal toxic (din alcoolism, intoxicaţii cu oxid de carbon, consum de amfetamine,
cocaină sau după tratamente medicamentoase cu ACTH, cortizon, hidrazidă etc.),
- cu accesul maniacal posttraumatic (după unele traumatisme cranio-cerebrale),
- cu accesul maniacal din tumorile regiunii diencefalice şi hipotalamice ale creierului,
- cu stările maniacale din tulburările endocrine
(maniile puerperale, ale pubertăţii şi menopauzei,
sindroamele de excitaţie maniacală care însoţesc uneori
- hiperfoliculinemiile,
- hipertiroidiile,
- tulburările hipofizare şi suprarenale).
 TABLOUL CLINIC EPISODUL MANIACAL-DSM –IV ;
durata - min 1 saptamana
1.Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2.cresterea autostimei, idei de grandoare
3.scaderea nevoii de somn
4.logoree
5.fuga de idei
6.distractibilitate
7.implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
-Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost
-dezinhibiţie (verbală, sexuală, în maniera de a şofa, în cheltuirea banilor,
în iniţiative neaşteptate de a iniţia călătorii).
-cresterea volumului si vitezei activitatii motorii
– mimica si gestica ample si rapide,
-Polipragmazie - la nivel de initiativa
-se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit
- p.l. agitatie psiho-motorie sau furor maniacal.
-Simptomele psihotice se adauga in cazul maniei cu simptome psihotice:
Criterteriille DSM de diagnostic pentru Episodul Maniacal

A 0 perioadă distinctă de dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă anormală şi persistentă,

durând cel puţin o săptămână (sau orice durată, dacă este necesară spitalizarea)
-dispoziţie expansiva = entuziasm nedisciminatoriu pt.interactiuni - interpersonal,
- ocupationale,sex,
- dispoziţie iritabila = expresia tensionata afectiv (-) miniaturala a maniei coleroase
B. în timpul perioadei de perturbare a dispoziţiei,
≥3 din 7 simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este numai iritabilă
(1) stimă de sine exagerată sau grandoare;
(2) scăderea necesităţii de somn (de ex., se simte refăcut după numai trei ore de somn);
(3) mai locvace decât în mod uzual sau se simte presat să vorbească continuu;
(4) fugă de idei (relativ coerenta) sau experienţa subiectivă că gândurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (Hipoproxesie voluntata + hiperprosexie spontana)
(adică, atenţia este atrasă prea uşor de stimuli externi fără importanţă sau irelevanţi);
(6) creşterea activităţii orientate spre un scop
(fie în societate, la serviciu sau a şcoală, ori din punct de vedere sexual)
sau - agitaţie psihomotorie;
(creşterea activităţii la nivel de initiative,- apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit )
Creşterea activităţii se manifesta si prin neliniste ,mers de colo-colo,
conversatii multiple,intrusive,crize clastice,ajunge .p.l.furie maniacala)
(7) implicare excesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de consecinţe nedorite
(de ex., angajarea în cumpărături excesive, indiscreţii sexuale ori investiţii în afaceri nesăbuite).
(isi cumpara 20 perechi de sosete,antichitati costisitoare fara sa aiba bani)
C. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt
D. Perturbarea de dispoziţie este suficient de severă
pentru -a cauza o deteriorare semnificativă în funcţionarea -profesională
- sociale uzuala ori
- în relaţiile cu alţii, ori
- a necesita spitalizare
- a preveni vătămarea sa sau a altora, ori există elemente psihotice.
E. Simptomele nu se datorează
- unei substanţe
(de ex., abuz, de un drog / medicament sau un alt tratament)
- unei condiţii medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
Notă: Episoadele care nu trebuie să conteze pentru un diagnostic de T.bipolară I
episoadele - asemănătoare celor maniacale şi care sunt
- clar cauzate de tratamentul antidepresiv ,somatic
(de ex., medicamente, terapie electrocovulsivantă, fototerapie)
Trasaturi asociate:- labilitate dispozitionala
- Ap.mom.de depresie
- halucinatiile,id.delir. sunt frec. concordante cu dispozitia
 TABLOUL CLINIC EPISODUL MIXT -DSM –IV
Episodul mixt – episod afectiv care prezinta simptome atat ale episodului depresiv
cat si a celui maniacal,
fara ca una dintre cele doua tipuri de manifestari sa domine in mod evident tabloul clinic.

Criteriile DSM de diagnostic pentru Episodul Mixt

A. Sunt satisfăcute criteriile, atât pentru episodul maniacal , cât şi pentru ep.DM
(cu excepţia duratei) aproape în fiecare zi, în cursul unei perioade de cel puţin o săptămână.
B. Perturbarea afectivă este suficient de severă
-pentru a cauza -o deteriorare semnificativă în funcţionarea profesională sau în
activităţile sociale uzuale ori
în relaţiile cu alţii, sau
- pentru a necesita spitalizare spre a preveni vătămarea sa / a altora,
există elem. psihotice.
C. Simptomele nu se datorează -efectelor fiziologice directe ale unei substanţe
(de ex., abuz de un drog .un medicam. sau alt tratament)
- condiţiei medicale generale (de ex., hipertiroidismul).
Notă: Episoadele similare celor mixte şi care sunt evident cauzate de
tratamentul antidepresiv somatic (de ex., un medicament, terapie electroconvulsivantă,
fototerapie) nu trebuie să conteze pentru diagnosticul de tulburare bipolară I.
 TABLOUL CLINIC EPISODUL HIPOMANIACAL

durata - min 4 zile

1.Dispozitie euforica, expansiva, iritabila
2.autostima crescuta, grandoare
3.scaderea nevoii de somn
4.presiune de a vorbi
5.distractibilitatea atentiei
6.implicare excesiva in activitati, neliniste
7.Implicare excesiva in activitati care presupun riscuri - superficializarea judecatii
Practic simptomele - sunt identice cu ale ep.M
- sunt de mai mica intensitate in sensul :
- reprezinta o modificare in functionarea persoanei
- tulburarile sunt observabile de catre ceilalti
- nu duce la disfunctii importante,
- nu necesita spitalizare,
- nu are elemente psihotice
 Cursul 7

NEVROZE

Nursing in - Tulburări anxioase

- Tulburări somatoforme
(clivarea in plan orizontal simptomelor somatice) .
- Tulburări disociative
(de conversie)
(clivarea in plan vertical a simptomelor- psihice - disociere)
- somatice- neurologice- conversie)
 CLASIFICARI – ICD 10 CLASIFICARI – DSM IV
afectiunilor , pentru care in trecut se folosea
termenul de nevroza:

TULBURARI FOBIC ANXIOASE

ALTE TULBURARI ANXIOASE TULBURARI ANXIOASE
Tulburarile fobice
Tulburarea de panica
Tulburarea de panica
Tulburarea anxioasa generalizata Tulburarea anxioasa generalizata

Tulburarea mixta anxios depresiv

TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVA Tulburarea obsesiv compulsiva

TULBURARI LEGATE DE STRESUL SEVER

SI TULBURARILE DE ADAPTARE

Tulburarea acuta de stres Tulburarea acuta de stres

Tulburarea de stres posttraumatic
Tulburarile de adaptare Tulburarea de stres posttraumatic
-
TULBURARILE DISOCIATIVE (CONVERSIVE) TULBURARILE DISOCIATIVE
TULBURARILE SOMATOFORME
ALTE TULBURARI NEVROTICE TULBURARILE SOMATOFORME
-
Neurastenia
Sindromul de depersonalizare –
derealizare
Alte nevroze
 NEVROZA
• Termenul nu se mai foloseste
• Definitie: tulburare caracterizata
- printr-un simptom sau grup de simptome egodistonice
(percepute de subiect ca fiind straine, neplacute si perturbatoare)
- care perturba semnificativ activitatea subiectului.

• Simptomul comun al tuturor nevrozelor este anxietatea.

• Nu determina tulburari de comportament.
• Testarea realitatii prezenta.
 Situatii medicale psihiatrice sau nepsihiatrice care pot det. apar. anxietatatii

Tulburari mentale afectiuni respiratorii

─embolia pulmonara
- depresia:
─criza de astm bronsic
70 % dintre pacientii depresivi sunt anxiosi ─hipoxia de cauza pulmonara
20 – 30 % dintre cazurile aparente de boli endocrine
tulburari anxioase sunt determinate de o ─ hipoglicemia
stare depresiva latenta ─hipertiroidismul
- schizofrenia sau alte tulburari psihotice – ─hipocalcemia – crizele de spasmofilie
anxietatea poate fi deseori intensa, ea afectiuni tumorale
avand o motivatie irationala si aberanta ─insulinomul
─tumorile carcinoide
─feocromocitomul
Boli somatice (facultativ)
boli neurologice
- boli cardio-vasculare ─scleroza multipla
cardiopatia ischemica – crizele de angina ─epilepsia temporala
pectorala si infarctul miocardic acut ─boala Meniere
tahicardia paroxistica  Concluzie
prolapsul de valva mitrala – prezenta anxietatii nu este echivalenta
cu
sindromul hiperkinetic
diagnosticul de Tulburare anxioasa
-anx-simptom –sindrom- boala
 TULBURĂRILE ANXIOASE
-sunt stări de emoţie exagerată, de nelinişte, tensiune sau frică
ce nu sunt dependente de un anumit stimul.
-Sunt declansate - factori psihologici şi sociali negativi,
- factori constituţionali, genetici, care reprezintă elemente de vulnerabilitate.
-prevalenta a fost considerată între 2 şi 5% din populaţia generală,
-debutează în general la vârsta tânără, către sfârşitul adolescenţei până în 40 de ani.
-se pot grupa în anxietate generalizată , atacul / tulburarea de panică ,agorafobie

Anxietatea generalizată.
se caracterizează.
a - anxietate de cel puţin 6 luni
b - teama sau ingrijorare nerealista fata de doua sau mai multe situatii obisnuite de viata
c – a si b sa fie insotite de cel putin 3 din 6 simptomele somatice caracteristice
(1) nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi;
(2) a fi rapid fatigabil;
(3) dificultate în concentrare sau senzaţia de vid mintal;
(4) iritabilitate;
(5) tensiune musculară;
(6) perturbare de somn (- dificultate în - a adormi sau în
- a rămâne adormit ori
- somn neliniştit şi nesatisfăcător).
Faciesul anxios este tipic.
Pacientul cu dispoziţie anxioasă
- se simte ameninţat în permanenţă de un pericol neprecizat,
- resimte o stare de nelinişte, de tensiune interioară neplăcută,
- trăieşte prezentul în tensiune.
Aceasta este anxietatea liberă, flotantă, de fond, percepută pe plan mintal.

-Anxietatea -in raport cu intensitatea tulburărilor,- poate fi clasificata :

Anxietatea uşoară presupune mai curând o stare de alarmă,
cu creşterea atenţiei, irascibilitate, dorinţa de a face faţă greutăţilor.
Anxietatea moderată duce la reducerea - capacităţii de percepţie a mediului,
- atenţiei selectivă,
- clarităţii judecăţii.
Anxietatea severă îngustează câmpul perceptual şi
scade capacitatea de concentrare a atenţiei,
subiectul rămâne fixat asupra unor detalii nesemnificative
 ATACUL DE PANICA
Definitia atacului de panica
O perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort ≥ 4 din 13 următoarele simptome
- apar brusc şi
- ating intensitati max. în 10 min
(1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraţii;
(3) tremor sau trepidaţie;
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;
(5) senzaţie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) greaţă sau detresă abdominală;
(8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii {senzaţii de amorţeală sau de furnicături);
(13) frisoane sau valuri de căldură

-in functie de amploarea si numarul simptomelor somatice prezente se disting:

- atacuri complete – cel putin 4 dintre simptomele somatice ale anxietatii, avand in general
durata de peste 15 minute
- atacuri incomplete – mai putin de 4 simptome somatice si
cu o durata in general de 5 - 10 minute
 TULBURAREA DE PANICA
= Conditie patologica definita prin prezenta atacurilor de panica
cu aparitie neasteptata si
nedeterminate de un stimul fobogen cunoscut,
insotite de anxietate anticipatorie (teama de un nou eventual
atac)
- Debutul panicii cel mai frecvent se situează între ultima parte a adolescenţei şi mijlocul anilor 30.
- prevalenta pe viaţă a panicii 3,5%- 5,6%- raportul F:B= 3:1,
DIAGNOSTICUL POZITIV - pe tabloul clinic
- pentru diagnostic sunt necesare cel putin 3 atacuri de panica pe o perioada de 3 saptamani
- criteriile atacului de panica
- atacurile de panica sunt autolimitate – durata variind intre 5 si 30 de minute, ele fiind urmate
de
o perioada variabila de senzatie de epuizare sau slabiciune
- tulburarea de panica se asociaza relativ frecvent cu
- agorafobie
- depresie secundara (reactiva)
Evolutie - uzuala –este cronica dar cu ameliorari si agravavarii
- Unii pot avea accese episodice cu ani de remisiune intre ele
- Altii pot avea o simptomatologie severa continua
Complicatii - depresia la 40-80% din pacientii cu panica
- Ideatie suicidara
- Dependenta de alcool si de alte substante
- Afectarea bunei functionarI familiale,sociale,profesionale
Prognostic favorabil daca;
- functionarea premorbida este buna
- exista durata scurta a simtomelor
 AGORAFOBIA :
Termen utilizat de Westphal 1871
= Trasatura esentiala este frica de a fi in locuri sau situatii
- din care scaparea ar putea fi dificila
sau - in care ajutorul ar putea sa nu fie posibil in cazul
- unui atac de panica sau
- unor simptome panic-like
-debutul – Kaplan -in multe cazuri urmeaza unui eveniment traumatic
- agoraphobia este dezvoltata ca o complicatie a tulburarii de panica
Frica de a avea un atac de panica intr-un loc public din care scaparea ar fi dificila
- are loc de regula in primul an de la aparitia atacului de panica
Aspecte clinice
Manifestari somatice: palpitatii, slabiciune, dureri toracice, dispnee etc.
Manifestari psihice: frica de a-si pierde controlul, de a muri sau lesina
COMPORTAMENTUL DE EVITARE a situatiilor fobogene:
de a iesi singur,
de a fi singur in casa,
de a se afla in spatii aglomerate,
de a calatori cu mijloacele de transport etc.
 Evaluarea stării de anxietate

-este dificilă la persoanele care se prezintă pentru prima oară pentru ajutor,
întrucât manifestările lor seamănă cu cele întâlnite în bolile somatice grave.
-Implica examinarea atentă, întrucât pe fondul lor anxios pot surveni unele boli organice
intercurente severe
Anxietatea patologică este un diagnostic de excludere, care se stabileşte
după ce au fost eliminate celelalte cauze de angoasă secundară:
- crizele de hipertensiune arterială,
- bolile coronariene, infarctul de miocard, astmul bronşic,
- sarcina extrauterină ruptă,
- hipertiroidismul,
- stările de sevraj după consumul de substanţe opioide, alcool, de amfetamine şi altele toxice.

Anxietatea nevrotică trebuie diferenţiată de cea psihotică, în care domină suspiciunea,

ideile delirante, incoerentă, tulburările de percepţie, halucinaţii, depresie, acte impulsive, bizare

Anamneză efectuata este menită să evidenţieze :

-boli anterioare, stării de anxietate în trecut, numeroase analize neconcludente,
-circumstanţe evocatoare, cum ar fi - o psihotraumă majoră, sau
- alte situaţii psihosociale nefavorabile,
-consumul accidental sau voluntar de substanţe.
-schimbări recente de mediu, familiale, şcolare, modificări în stilul de viaţă,
dificultăţi la serviciu, în relaţiile cu cei apropiaţi, greutăţi financiare greu de rezolvat,
probleme de sănătate, pierderea persoanei de sprijin, confuzii asupra valorilor, a sensului vieţii,
In anxietatea severă, la intervenţiile deja descrise, se vor adăuga:
- reducerea stimulilor din mediu prin linişte şi oarecare izolare,
- pacientul va fi învăţat să respire lent şi profund, în caz de hiperventilaţie
- se va cere concentrarea asupra senzaţiilor folosind propoziţii scurte, concise pentru comunicare,
- se oferă activităţi simple, concrete, fără nevoie de concentrare, se adaugă medicaţia.
-Nu se părăseşte pacientul până nu se reduce intensitatea anxietăţii.

In starea de panică, pacientul

- va fi supravegheat îndeaproape,
- nu va fi părăsit până la depăşirea crizei.
- va fi plasat într-o cameră , liniştită, în care se creează securitate şi intimitate.
- va fi asigurat că poate stăpâni situaţia.

Asistenta va adopta o atitudine sigură, calmă, fermă, profesională.

-Poate fi nevoie de un gest de întărire prin atingerea pe umeri; gestul poate însă înspăimânta
- Energia sa va fi canalizată asupra activităţilor fizice, prin efectuarea de gesturi simple, repetitive.
-Vor fi administrate anxiolitice şi antidepresive
-Este încurajată utilizarea mecanismelor normale de confruntare în anxietate:
- verbalizarea şi implicarea în activităţi: „hai să ne plimbăm".
- va fi învăţat să efectueze exerciţii de relaxare.
- Asistenta nu va împărtăşi anxietăţile personale.
- Nu se vor neglija problemele de natură somatică.
 TULBURAREA OBSESIV COMPULSIVA -DSM;ICD 10 -

Definitie: tulburare caracterizata prin prezenta obsesiilor si /sau compulsiilor

suficient de severe pentru - a crea suferinta si
- a perturba functionarea normala a pacientului.
(O)= idei, reprezentari mentale, amintiri sau impulsuri recurente cu caracter obsesiv
- care accentuiaza progresiv anxietate
- care determina compulsiile
(C) = o serie de actiuni stereotipe sau ritualuri
- pe care pacientul le percepe ca absurde dar totodata
- necesare pentru a reduce anxitatea
- Ex :
(1) - comportamente repetitive (de ex., spălatul mâinilor, ordonatul, verificatul) sau
- acte mentale ( de ex., rugatul, calculatul, repetarea de cuvinte în gând)
pe care persoana se simte constrânsă sa !e efectueze
- ca răspuns la o obsesie, ori
- conform unor reguli care trebuie aplicate în mod rigid;
(2) comportamentele sau actele mentale
- sunt destinate - să prevină / reducă detresa, ori
- sa prevină un eveniment / o situaţie temută oarecare
- nu sunt conectate în mod realist cu ceea ce sunt destinate să neutralizeze
 MANIFESTARI CLINICE
Obsesiile si compulsiile au manifestari clinice extrem de diverse.
Pattern-uri clinice “clasice”:
– Obsesia contaminarii + ritualul de spalare
– Obsesia indoielii + compulsii de verificare
– Obsesii ideative
• Ganduri intruzive, de obicei cu continut somatic, religios, agresiv sau sexual
• Impulsuri agresive
• Imagini obsesive
– Obsesia simetriei sau a preciziei asociata cu lentoarea obsesionala
– Obsesia pastrarii

– Pacientul are o atitudine critică faţă de ele,

recunoscându-le ca fiind anormale,
motiv pentru care are o teamă permanentă de a nu fi sesizate de anturaj.
El încearcă să le înlăture prin ritualuri simbolice, să le amâne, să le disimule

- Obsesiile se însoţesc de o stare de tensiune, de nelinişte.

se accentuează dacă clientul încearcă să le reprime.
In cazul compulsiilor, este necesar mult efort psihic pentru a-şi controla
impulsurile agresive, în contrast cu convingerile bolnavului pentru a nu se
materializa în acte iraţionale
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:
– Depresia (ruminatii depresive,)
– Tulburarea de panica
(atacuri de panica recurente, anxietate anticipatorie,
schimbarea comportamentului in legatura cu posibilele consecinte ale atacului de
panica)
– Fobia
(absenta relatiei intre obiectul fobic si idei obsesive sau compulsii)
– Tulburarea de personalitate de tip OC
(preocupare cu perfectionismul, detalii, reguli, controlul)
– Schizofrenia (idei delirante sunt egosintonice)
– Afectiuni care implica ggl. bazali; coreea Sydenham; b. Huntington.

– Evoluţia este variabilă cu : - ameliorare până la vindecare,

-remisiuni cu oarecare simptome şi
- cronicizare
– Tratamentul nevrozei obsesiv-compulsive este.
- medicamentos cuprinde antidepresive, anxiolitice, valproat de sodiu,
posibil neuroleptice atipice.
Efectele terapeutice se instalează foarte lent.
- psihoterapeitic cuprinde terapie - psihanalitică
- comportamentală
 TULBURARI SOMATOFORME:
Definitie: tulburari psihice - determinate de factori psihologici,
- cu tablou clinic dominat de simptome somatice care
nu sunt induse in mod voluntar.

DSM TULBURARI SOMATOFORME

ICD 10 TULB.SOMATOFRME
Tulburare de somatizare
Tulburare de somatizare
Tulburare de conversie
-
Hipocondrie
Tulburare hipocondriaca
Tulburare dureroasa
Sindrom dureros somat. persistent
Tulburare de somatizare nediferentiata-
Tulburare somatoforma nediferentiata
cuprinde neurastenia
Tulburare de somatizare nespecificata
Tulburare somatoforma, nespecificata
cuprinde
Disfunctie autonoma somatoforma,
(distonia neurovegetativa )

Tulburare dismorfica
 TULBURARARI DISOCIATIVE

Definitie: tulburari psihice- determinate de factori psihologici

cu tablou clinic dominat de simptome psihice neinduse in mod voluntar.
Definitie: -ICD 10=-pierderea totala/partial a - Integrarii normale intre amintirile trecutului
-constientizari identitatii senzatiilor imediate
-controlul miscarilor corpului

Sd.isteric = sd.conversiv + sd.disociativ = sd.CHARCOT BRIQUET

Clasificare:
• ICD-10 – tulburarile disociative sunt impartite in doua subtipuri
- tulburari disociative ale memoriei, constiintei si identitatii
- tulburari disociative motorii si senzoriale
•DSM-IV –
tulburarile disociative se refera la acele afectiuni a caror clinica este dominat de simptome psihice,
 ICD 10
DSM
Tulburari dissociative( = conversive)
Tulburari dissociative( ≠ conversive)
Amnezie disociativa
Amnezia disociativă,
Fuga disociativa
Fuga disociativă,
Tulburarea de identitate disociativă
-
(anterior, tulburarea de personalitate
multiplă),

Tulburarea disociativă de transa Tulburari privind starea de transa si posesie

Tulburarea de depersonalizare,
Tulburarea disociativă fără altă specif -
-Stupoare disociativa - miscarilor si senzatiilor
-Tulburari disociative [de conversie] -ale - motorii disociative
- mixte
-Convulsii dissociative
-Anestezie dissociative
-Alte tulburari disociative
- Sindromul Ganser
-Tulburare de personalitate multipla
-Tulburari disociative tranzitorii
[de conversie] care se produc in - copilarie
- adolescenta
-Alte tulburari disociative specificate
-Confuzie psihogena
-Tulburare disociativa nespecificata
 Tulburările conversive-
-fac parte dintr-o afecţiune bine cunoscută încă din antichitate sub numele de isterie
-au fost despărţite recent, de tulburările înrudite denumite disociative şi de personalitate multiplă.
- termen - existent in DSM-IV - dar apartine T.somatoforme
- ≠ deT. disociatie
- dar absent in ICD-10 (cazurile corespunzatoare sunt incluse in grupul tulburarilor dissociative)
- incidenta mai mare la sexul feminin
- incidenta este mai crescuta la persoanele din clasele sociale joase
- debutul este mai frecvent in adolescenta, dar poate apare si la alte varste
-Conversia reprezintă deplasarea ( în plan somatic) a unei stări de mare emoţie-trăiri psiho-traumatizante
- Simptomele conversive pot să mimeze:
1 - tulburările neurologice: criza isterică,
- este precedată adesea de scandalul isteric: ţipete,plânset zgomotos, ameninţări, totul foarte zgomotos
-se caracterizeaza
- printr-o cădere lentă, care permite bolnavului să se aşeze,
- prin o mică îngustare de conştiinţă, care permite subiectului să perceap ce se întâmplă în jurul său,
- prin mişcări dezordonate ale membrelor, agitaţie haotică, contorsiuni, ≠ clare faţă de criza epileptică
- semne clinice mai mult sau mai puţin caracteristice:- tremor palpebral,
- mişcări ale globilor oculari sub ploapele închise,
- apariţia unei reacţii de apărare sub forma contracturii orbicularului,
- rezistenţă la manevrele examinatorului.
Senzaţia de „nod în gât", ţipatul ce precede instalarea crizei,
existenţa unui „dialog" minim cu realitatea obiectivă înconjurătoare.
Criza isterică poate dura ore întregi.
-Tot crize isterice sunt lipotimiile, „leşinuri" survenite la supărare, la contrarieri;
2. tulburări senzoriale, pierderea vederii, vederea în tunel, surditate,
anestezie tactilă în mânuşă/ ciorap (nu respectă metamerele);
3. tulburări motorii dificultăţi de mers (astazie/abazie), paralizii,
tremurături de mai mare amplitudine, crampe.
De multe ori, ele sunt însoţite - de o anumită detaşare a bolnavului, „belle indiference";
- cefalee la supărări, numeroase cenestopatii trăite dramatic,
- tulburări respiratorii de tip hiperventilaţie, strângeri precordiale;
4 - tulburări psihice, plângeri referitoare la astenie, pierderea memoriei,
dificultăţi de concentrare a atenţiei,
mutism,
stări de agitaţie psihomotorie cu plânset,
labilitate afectivă accentuată,
puerilismul isteric, pseudo-demenţa isterică, Sindromul Ganser.

Particularităţile manifestările conversive constau in:

-condiţionare psihogenă,
-dependenţa evidentă de anturaj,
-nu apar niciodată când subiectul este singur,
-au caracter atipic,
-neîndeplinind condiţiile definitorii pentru afecţiunea organică ce o sugerează,
-sunt influenţate prin mijloace persuasive, de atitudinea anturajului.

Atribuirea termenului de nevroză sau reacţie este cu risc, ea fiind realizată numai după eliminarea bolilor
organice şi a cauzelor lor.
-diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiţii somatice, ceea ce presupune
- un examen neurologic amănunţit şi
- investigaţiile paraclinice care se impun