PSIHIATRIE

1. Ingrijirea persoanelor expuse la stres sever

Ce este stresul?
Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu
cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare
importanta pentru persoana respectiva (Baban, 1998).
Etape importante
1) Identificarea modului în care fiecare persoană percepe stresul
Pacientul este rugat să descrie în cuvintele sale situația în care se
află, modul în care o percepe.
Pot fi diferențe, în funcție de nivelul intelectual, cultural, concepții despre
lume și viață.
2) Puncte cheie de acțiune:
 Recunoașterea momentului în care apare evenimentul
stresant; se evită astfel discuțiile generale care nu focalizează pe problemă.
 Recunoașterea semnificației pe care o are acest moment:
semnificație dependentă de perioada de viață în care se află pacientul, de
contextul emoțional și de suportul social pe care îl are pacientul.

 Analiza schimbărilor și a consecințelor pe care le poate

antrena stresul; se analizează atât pe direcția negativă, dar și pe cea pozitivă
(care de multe ori există, dar este mai greu de găsit de către pacient)
 Se punctează faptul că momentul, indiferent de consecințele
sale, face parte din viață, care continuă, nu se oprește.
 Se face un inventar al modalităților de adaptare ce ar putea fi
luate în calcul cu toate avantajele și dezavantajele ce ar putea să apară.
 Trebuie învățat pacientul să nu se pripească în a lua decizii
 Conștientizarea faptului că nu este singur și că au mai „trecut și
alții pe acest drum”
3) Relația stres – conflict – este o relație de cele mai multe ori circulară,
în care unul se determină pe celălalt.
Medierea conflictului se realizează prin negociere pe baza principiului
neutralității.
 4) Modalități de coping (de abordare, de luptă) cu stresul
 Discuția cu o persoană cu care pacientul se simte
confortabil, în care are încredere. Asistenta medicală poate fi o
astfel de persoană.
 În discuție se focalizează pe autodisciplină:
o Toată lumea trebuie să învețe să suporte o cotă parte de
disstres (face parte din viață)
o Abordează problema cu umor (atenție însă la situațiile ce
implică risc vital sau pierdere umană)
o Preia noi responsabilități (în ciuda faptului că există tendința
la demisie), pentru a vedea noi aspecte ale vieții cu care
pacientul nu s-a confruntat încă
o Antrenează independența pentru a evita dependența (de persoane,
de droguri)
 Se încurajează exprimarea sentimentelor unui pacient cu
mari dificultăți în acest sens (nu știu să se exprime, le este teamă,
jenă să se exprime). Verbalizarea sentimentelor este o bună metodă
de catharsis (descărcare) ce aduce ușurare pacientului.

Se discută argumente

și contraargumente Se
generează alternative noi

Se face o reevaluare față de momentul index (de obicei scorurile sunt

mai bune)

Se analizează impactul acestei noi viziuni asupra stării generale și

asupra funcționalității pacientului.
1. Motivația pentru schimbare – după principiul „ dacă faci tot
ce ai făcut, te vei simți tot cum te-ai simțit”

Se dau teme concrete, în pași mărunți, cu grad de dificultate

crescândă, pentru a doua zi. Antrenamentul implică o participare activă a
pacientului (de obicei există tendințe la pasivitate - „altul să facă pentru
mine”).
2. Ingrijirea persoanelor cu tulburari psihotice
Rolul asistentei:
- Trebuie să manifeste o atitudine de bunăvoinţă şi înţelegere faţă de pacient.
- Trebuie să respecte demnitatea umană a bolnavului psihic pentru a-i putea câştiga
încrederea.
- Trebuie să manifeste mult tact, răbdare, observaţie foarte atentă pentru a preveni
eventualele crize periculoase ale bolnavului.
- Încă de la prima internare va lua măsuri de preluare a obiectelor tăioase, briceag, brici,
lamă de ras, chibrituri, brichete etc.
- Cu ocazia dezbrăcării, îmbăierii bolnavului, asistenta trebuie să fie atentă la eventualele
subfuziuni sanguine, hematoame sau leziuni mai profunde de pe suprafaţa tegumentelor,
care puteau fi provocate de însuşi bolnavul sau să îl fi lezat în momente de inconştienţă sau
stare convulsivă.
- În afară de supravegherea obişnuită a funcţiilor somatice, obişnuite la toate secţiile de
spital, la secţiile de psihiatrie trebuie urmărit cu atenţie consumul cantităţilor de lichide,
modul de alimentaţie, ca şi funcţiile de evacuare, întrucât bolnavii, de multe ori, dau
informaţii eronate sau deloc.
- Tratamentul medicamentos aplicat la aceşti bolnavi poate să producă scăderea tensiunii
arteriale, tulburări de echilibru, ameţeli, mers greoi. Capacitatea lor de apărare contra
infecţiilor este mai scăzută, deci asistenta trebuie să supravegheze modul cum se îmbracă
atunci când părăsesc patul.
- La bolnavii trataţi cu inhibitori de monoaminooxidaze, se interzice consumul extractelor de
carne şi drojdie, peşte afumat şi sărat, vânatul şi trebuie atenţionaţi, ca după externare să nu
consume vin roşu sau bere, deoarece aceste medicamente au interacţiuni periculoase cu
aceste alimente determinând creşterea tensiunii arteriale cu apariţia de hemoragii
subarahnoidiene.
- Este foarte important ca bolnavii să fie serviţi numai cu doze unice de medicamente, pe
care le înghit în faţa asistentei şi dacă este posibil să se controleze cavitatea bucală a
bolnavului pentru a evita adunarea medicamentelor neconsumate cu scop de sinucidere.
- O grijă deosebită trebuie acordată păstrării medicamentelor din secţie, care nu pot fi
accesibile bolnavilor.
- Asistenta trebuie să supravegheze cu atenţie deosebită saloanele cu bolnavi agitaţi sau cu
tendinţă de sinucidere. Dacă bolnavul depresiv în mod brusc devine euforic, reflectă faptul
că intenţia de sinucidere s-a concretizat în conştiinţa lui.
- Asistenta răspunde pentru integritatea corporală a bolnavilor pe care-i îngrijeşte.
- În zilele de vizită se acordă o atenţie deosebită aparţinătorilor care, în neştiinţă de cauză
aduc bolnavilor lame de ras, curele de pantaloni, brichete, chibrituri, care, dacă nu sunt
descoperite din timp de personalul de îngrijire, pot avea efecte grave.
 - Printre vizitatorii bolnavului psihic pot exista indivizi inconştienţi, rău intenţionaţi care,
profitând de starea de dezorientare a bolnavului, să le pretindă şi să obţină iscălituri pe
contracte sau alte acte antedatate, din care bolnavul sau familia lui poate avea prejudicii
materiale sau morale. Asistenta dacă observă astfel de intenţii sau insistenţe din partea
oricărei persoane, trebuie să le aducă la cunoştinţa medicului, iar până la sosirea acestuia să
interzică continuarea tratativelor.
- Stând în permanenţă cu bolnavul, asistenta poate şi trebuie să culeagă informaţii privind
comportamentul bolnavului, pe care le va comunica ulterior medicului.

3. Caz clinic: ALZHIMER

Date privind identitatea pacientului
Date fixe:
 Nume şi prenume: B.I.

Varsta: 69 ani

Sex: masculin

Religie: ortodoxa

Nationalitate: romana

Stare civila: casatorit

Ocupatie: pensionar

Date variabile:
Domiciliul: Ploiesti, judetul Prahova
Conditii de viata şi munca: bune, locuieste in casa cu etaj, incalzire centrala,
cu canalizare şi grup sanitar; locuieste cu nora, fiul şi nepoata.
Gusturi personale: nu fumeaza, nu consuma alcool.

Starea de sanatate anterioara

Date antropometrice:
Greutate: 63 kg
Inaltime: 175 cm
Grup sanguin: A II
Rh: Pozitiv
Limite senzoriale: -
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu are
Acuitate vizuala şi auditiva: poarta ochelari de vedere cu dioptrii (+1) la
ambii ochi
Somn: doarme insuficient
Mobilitate: tulburari de mers

Alimentatie: deficitara cu mese neregulate

Eliminari: normale – tranzit intestinal normal, mictiuni fiziologice

Antecedente heredo-colaterale – (AHC)

- fara importanta
Antecedente personale – patologice – (APP)
- epilepsie
- cardiopatie ischemica (2000)
- Boala Parkinson (2008)

Informatii legate de boala

Motivele internarii:
- deficite prosexice, mnezice accentuate, cu dezorientare temporo-spatiala;
- regres cognitiv;

- afazie, apraxie, agnozie;

- neliniste psihomotorie;
- demodulatie anideica.
Istoricul bolii:
Pacient in varsta de 69 de ani cu antecedente personale patologice de epilepsie (1958) şi
boala Alzheimer (2008) este adus la spital pentru: deficite prosexice şi
mnezice cu stari confuzionale accentuate vesperal, afazie, apraxie, agnozie,
regres cognitiv, demodulatie anideica, neliniste psihomotorie;
simptomatologia a debutat in urma cu cca. 40 de ani cu accentuare
progresiva.
Pacientul este in tratament cu: Isodinit (2 mg): 2 capsule/zi, Propranolol (40 mg): 2 capsule
/zi şi Timonil (600 mg): 2 capsule/zi.
Diagnostic la internare: Dementa Alzheimer
Data internarii: 15.01.2013
Examen pe aparate:
 Stare generala: buna;
Stare de nutritie: subnutrit;
Facies: inexpresiv;
Tegument şi mucoase: normal colorate, tegumente uscate, pliu cutanat
7/27/2019 Alzheimer 1 Pacient

persistent
Tesut celular subcutanat: slab reprezentat;

Sistem ganglionar: ganglioni

superficiali nepalpabili; Stare de
constienta: dezorientare
temporo-spatiala; Sistem osteo-
articular: integru;
Sistem articular: hiperton, hiperkinetic;
Aparat respirator: - cai aeriene superioare libere;
- torace normal conformat;
- excursii toracice simetrice;
- sonoritate pulmonara in limite normale;
- murmur vezicular prezent bilateral fara raluri supraadaugate;
- frecventa respiratorie:
19 respiratii/minut. Aparat cardiovascular:
- matitate cardiaca in limite normale;
- soc apexian prezent in spatiul (V) intercostal stang
(i.c.stg.) pe linia mediana claviculara (l.m.c.);
- zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile;
- T.A. = 150/80 mmHg;
- A.V. = 70
b/min, regulat; Aparat digestiv: -
cavitate bucala normal conformata;
- dentitie completa;
- limba uscata cu depozite albicioase;
- gingii roz aderente dintilor;
- abdomen suplu, moale, mobil cu respiratia, nedureros spontan
sau la palpare;
- tranzit intestinal prezent.
Ficat: marginea inferioara la rebord (diametrul
anterior-posterior: 12 cm) Splina: nepalpabila
T.R.: - prostata prezenta: 2,5/3 cm;
- consistenta ferm elastica,

http://slidepdf.com/reader/full/alzheimer-1-pacient 34/66
sant median prezent Aparat uro-
genital: - loje renale libere;
- rinichi nepalpabili, Giordano negativ bilateral;
- mictiuni fiziologice.
Sistem nervos: - dezorientare temporo-spatiala;
- reflexe osteo-tendinoase prezente bilateral;
- dezechilibrat emotional;
- tremur parkinsonian;
- proba Noica pozitiva;
- LCR clar, limpede;
- Reactia Pandy: negativa;
- CT-ul: atrofie cerebrala;
- EEG: modificari ale ritmului bioelectric.
PROBLEME ACTUALE:
- deficite prosexice şi mnezice;
- stari confuzionale accentuate vesperal;
- afazie, apraxie, agnozie;

- regres cognitiv, demodulatie anideica;

- neliniste psihomotorie;
- dezorientare temporo-spatiala;
- insomnie.
PROBLEME POTENTIALE:
- risc de complicatii spre exitus.