Pentru mine

ziua de astăzi este deosebită

prin faptul că…… .

 Răspundeți la întrebări:
1. Schizofrenia este o tulburare endogenă sau
exogenă?
2. Ce forme clinice de schizofrenie cunoașteți?
3. Care este vârsta medie de debut a
schizofreniei?
4. Care este forma clinică cea mai des întâlnită?
5. Care formă de schizofrenie debutează la o
vârstă timpurie?
6. Ce medicamente administrăm în
schizofrenie?
 Psihozele de involuție
Retardul mintal (Oligofrenia)
T.Prospît,
profesoară la disciplina
sănătate mintală
și narcologie cu nursing specific
 VREAU SĂ
ŞTIU

AM
ŞTIU ÎNVĂŢAT
 Imbătrânirea - perioada de involuție
Îmbătrânirea constă în totalitatea proceselor
fiziologice şi psihologice care modifică structura şi
funcţiile unui organ de la vârsta adultă.

Perioada de involuție –
începe de la 45 ani
Vârsta
45-60 ani - perioada presenilă înaintată

> 60 ani – perioada senilă

 Tulburările psihice specifice
pentru perioada de involuție

Funcționale Organice

reversibile, nu determină apariția Apar ca rezultat în urma procesului

demențelor distructiv a celulelor nervoase este însoțită
de dereglări ireversibile ale intelectului

1. Procesele degenerative primare

1.Depresia de involuție (atrofia) a sistemului nervos .
(Melancolia presenilă)
Maladia Alzheimer
2. Paranoidul presenil Boala Pick
2. Demența vasculară
 • conștientizarea procesului de imbatrânire, Factorii
• criza existențială «sfîrșitul vieții,» psihologici
• personalitate cu particularități premorbide (cu elemente de agitație,
suspiciune)
• modificarea statutului muncii
• modificarea statutului social
•
Factorii
sărăcia,
• stările conflictuale cu apropiații, sociali
• singurătatea.
• tulburările hormonale (menopauza, andropauza),
• prezența mai multor patologii somatice la individ Factorii
• diminuarea rezervelor fizice a organismului
• patologia vasculară a sistemului nervos
biologici
în perioada de involuție
funcționale
Factorii implicați în apariția tulburărilor psihice
 1. DEPRESIA LA VÂRSTA A TREIA
( MELANCOLIA PRESENILĂ)

- reprezintă sindromul depresiv survenit

pentru prima dată în perioada de involuție.

poate reprezenta și o variantă a tulburării

de depresie recurente dar cu elemente
caracteristice tabloului clinic.
 Tablul clinic
dispoziție diminuată cu neliniște , anxietate, frică;
frecvent: pe fonul depresiv apar idei delirante de
autoacuzare ( se consideră vinovat de tot ce se
intimplă rău in familie, la lucru) , autoumilire
(este sigur ca va pierde toți banii, casa, că va
indura foame), hipohondriace cu delir de negaţie,
cu aspect caracteristic sindromului Cotard
(bolnavii afirmă că toate organele interne
putrezesc, că ei nu au stomac, inimă, plămini,
sîngele s-a oprit);
 rar: pot exista iluzii, halucinaţii vizuale, auditive
(sub forma unei voci acuzatoare, îl umilește)
 2. PARANOIDUL PRESENIL

 o formă de psihoză delirantă sau halucinator-

delirantă care apare în perioada de involuție.
 este reprezentat de idei delirante de persecuție, de
otrăvire, de gelozie;
 ideile delirante au legătură cu situațiile din viața
bolnavului ( ei susțin ca vecinii il fură, ii distrug
hainele, intră in casă la el etc)
 Particularitățile tabloului clinic
Dereglările de percepție sunt reprezentate de iluzii
halucinații elementare ( vecinii bat in perete (des
noaptea), ii adaugă ceva in mincare și respectiv schimbă
gustul, dau cu diferite gaze cu miros neplăcut in casă)
Ideile delirante şi halucinaţiile apar episodic, au un sens
concret, apropiat de adevăr chiar uneori dau aspectul de
un conflict.
La bolnavi se păstrează adaptarea socială, ei se pot
deservi singuri, chiar sunt foarte activi, incăpăținați și
fermi convinși în realitatea ideilor sale delirante.
Paranoidul presenil are o evoluţie cronică. Cu timpul
delirul devine mai redus, dar nu dispare complet.
 TRATAMENTUL
PSIHOZELOR DE INVOLUȚIE
FUNCȚIONALE

 Antidepresive
 Antipsihotice (neuroleptice)

Evoluția psihozelor de involuție funcționale de

obicei dau frecvent recăderi.
 Psihozele senile
(Maladiile degenerative ale sistemului nervos)
1. Maladia Alzheimer
- Demența cu debut timpuriu se manifestă prin
declanșarea până la 65 ani cu o evoluție rapidă a
simptomelor (afazie, agrafie, alexie, apraxie);
 Demența cu debut tardiv se manifestă prin
declanșarea la vârsta peste 65 ani sau mai târziu.
Dereglările de memorie evoluează lent, mai târziu
apare (afazia și apraxia);

2. Maladia Pick
 Particularitățile pentru psihozele senile

caracter endogen;
particularitățile morfologice: distrugerea
celulelor nervoase (atrofia, degenerarea);
debutează lent cu evoluție spre progresare pină
la pierderea tuturor funcțiilor intelectuale și
psihice:
au un prognostic nefavorabil.
 1. DEMENŢA ÎN BOALA ALZHEIMER
debutul este de obicei înşelător şi progresiv în decursul
mai multor ani (de la 2 - 3 ani şi rare ori 8 - 9 ani).
debutul poate avea loc la mijlocul vieţii adulte, însă
incidenţa este mai crescută în ultimii ani ale vieţii (între
60 şi 70 ani).
mai frecvent se intălnește la femei
debutează lent prin instalarea treptată a tulburărilor de
memorie.
memoria scade repede căpătând un caracter global şi cu
dezorientare spaţială.
Etiologia bolii ALZHEIMER – până în prezent nu este
cunoscută

Unii autori pledează pentru:

etiologie genetică;
pentru o posibilă transmitere a maladiei prin
intermediul cromozomului 21;
poate fi cauzată de excesul de aluminiu;
boala conform altor ipoteze este transmisă de virus;
o altă ipoteză este transmisă de un mecanism imun
anormal.
 Semnele bolii diferă mult de la un bolnav la altul
diagnosticarea bazându-se pe performanţele individului
prin următoarele aspecte ale cunoaşterii:
orientarea în timp şi spaţiu,
controlul mişcărilor şi acţiunilor,
controlul atenţiei,
memoria,
limbajul,
percepţia vizuală,
rezolvarea problemelor,
activitatea socială.
Se formează un tablou clinic pentru o demență totală cu
următoarele particularități:
 Progresarea amneziei (după legea ribo)
 Dereglarea funcților cerebrale inalte:
Apraxia – pierderea deprinderilor elementare
Agnozia – pierderea capacității de a recunoaște obiecte,
persoane
Afazia – pierderea capacității de a ințelege ce vorbesc
alții sau chiar el să vorbească
Agrafia – pierderea capacității de a scrie
Acalculia - pierderea capacității de a calcula
Alexia - pierderea capacității de a citi
 Aceşti pacienţi devin:
• uituci;
• distraţi;
• nu mai recunosc persoanele apropiate;
• nu se pot orienta în mediu cunoscut;
• rătăcesc pe străzi;
• pătrund în încăperi străine, (dovedind, că sunt la ei acasă);
• vagabondează;
• devin iritabili, anxioşi; agitaţi psihomotoric, rare ori agresivi.
• nu pot defini corect obiectele.
• pierd deprinderile elementare: de a se îmbrăcarea; de a se încălţa;
de a aprinde focul la aragaz şi etc.; de a scrie – (în loc de litere -
fac diferite ieroglife).
 Tratament
1. Terapia compensatorie – este efectivăi n
stadiile incipiente și incetinește
progresarea deficitului funcțiilor cognitive
– Rivastigmina; Galantamina (inhibitori
colinesterazei).
2. Nootrope (piracitam), anitoxidante;
3. Terapia antiinflamatorie
 Demența în boala Pick

Prezintă un proces degenerativ cerebral, cu atrofie

frontală şi temporală, uneori şi parietală.

Debutul bolii se produce la 45-50 ani, iar evoluţia ei

durează 5-10 ani.

 Clinica bolii depinde de localizarea atrofiei creierului,

în debutul bolii se constată tulburări de memorie şi
atenţie, inactivitate, sărăcirea limbajului, demenţă
globală şi progresivă.
 În localizarea procesului
atrofie la nivelul lobilor frontali
La bolnavi apare astenia, apatia, abulia,
scade activitatea psihicului, se dereglează
limbajul care devine neînţeles.
Se manifestă și printr-o stare de excitaţie
motorie cu euforie pronunţată cu scăderea
simţului critic, dar cu păstrarea memoriei şi
orientării în spaţiu.
 Localizarea procesului
atrofiei la nivelul lobilor temporali
apar stereotipia limbajului, scăderea simţului critic,
dereglări de gândire.
 se observă scăderea capacităţilor intelectuale fără
afectarea pronunţată a memoriei
apar deseori elemente pseudoparalitice cu dereglarea
limbajului, care devine mai sărac, se observă o stereotipie
a cuvintelor: „Cum te simţi? Bine". „Câţi ani ai? Bine".
Cu timpul apare mutismul, bolnavii nu vorbesc.
odată cu dereglarea limbajului se observă şi steriotipia
scrisului,
în starea terminală a bolii bolnavul este inert şi caşectic.
 Tratament
Tratamentul depinde de starea psihică şi somatică, folosindu-se
diferite preparate psihofarmacologice: xanax 0,25 mg câte o
pastilă de 3 ori pe zi timp de 2-3 luni. În forma mai uşoară se
recomandă eglonil, elenium, relanium câte o pastilă (10 mg) de
3 ori pe zi.
În stările halucinator-delirante sunt indicate neuroleptice în doze
mici (aminazin 0, 025 dimineaţa şi seara, haloperidol până la 20
mg pe zi, neoleptil până la 30 mg pe zi, triftazin până la 30 mg
pe zi). Combinarea medicamentelor depinde de
simptomatologia care apare la bolnavi.
Se prescriu vitamine din grupa B, vitamina C, piracetam
(nootropil), cardiace.
În unele cazuri sunt indicate acupunctura, psihoterapia,
electroşocul.
 Demența vasculară
(Tulburările psihice pe fondalul maladilor
vasculare cerebrale)
- reprezinta un grup de stari patologice care
se dezvolta ca urmare a dereglarilor
vasculare cerebrale de diferite etiologii si
patogenii (hipertensiunea arteriala,
ateroscleroza, anevrismele, arteritele,
vasculitele).
Tulburările psihice pe fondalul maladilor
vasculare cerebrale debutează lent, prin
tulburări nevrotice:
• astenie
• cefalee
• insomnia
• vîjîituri in urechi
• senzație de furnicături sub pielea capului
• amețeli.
 Treptat se instalează :
• tulburări de memorie
• scade capacitatea de muncă
• instabilitate sau labilitate emoțională
• sindroame depresive
• sindroame confuzionale,
• sindroame paranoid-halucinatorii
Caracteristic este faptul că pacienții – spre
deosebire de cei ce sufera de psihoze și
demențe senile - sunt conștienți de bolile
lor și de multe ori in stare depresivă, se
sinucid.
 Tratament
1. Tratamentul bolii de baza: controlul
hipertensiunii arteriale, antiagregante, corectia
hiper -, dislipidemiei e.t.c.)
2. Neuroprotectoare – nootrope.
3. Terapia compensatorie – incetineste
progresarea deficitului conitiv (Inhibitorii
colinesterazei - Rivastigmin, Galantamin)
4. Ingrijire si alimentare adecvata.