INVESTIGAŢII
RECOLTAREA SÂNGELUI
Definiţie:
Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanţe energetice şi plastice (glucoză,
aminoacizi, acizi graşi etc.), săruri minerale, apă şi oxigen. Totodată sângele transportă şi
produsele rezultate din metabolizarea celulară – uree, acid uric, amoniac, CO 2 etc.
Scopul recoltărilor:
• Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.
• Confirmă sau infirmă diagnosticul clinic.
• Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.
• Confirmă vindecarea.
• Semnalează apariţia îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de
germeni patogeni.
Examene din sânge:
• Examene hematologice:
• Hemoleucogramă cu formulă leucocitară.
• Hemoglobină (Hb).
• Hematocrit (Ht).
• Timp de sângerare (TS).
• Timp de coagulare (TC).
• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
• Timp Quick (TQ sau indice de protrombină).
Examene biochimice: Examen serologic:
• Glicemie. • Reacţia Weill-Felix – tifos
• Uree. exantematic.
• Fibrinogen. • Reacţia de precipitare sau
• Creatinină. floculare – Citochol. Meinike.
• Acid uric. • Reacţia de microfloculare (VDRL)
• Ionograma. – sifilis.
• Colesterol. • Reacţia Bordet-Wassermann (BW)
• Probe hepatice. – sifilis.
• Bilirubina. • Reacţia de hemaglutinare.
• Lipemie. • Reacţia de fixarea a
• Fosfataza alcalină. complementului.
• Transaminaze. • Reacţia Valer-Rose –poliartrită
• Rezervă alcalină. reumatoidă.
Examen bacteriologic: • Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra
• Hemocultura – pentru descoperirea paratifoidă.
bacteriilor din sânge când se suspectează • ASLO – diagnosticul RAA,
o septicemie sau o bacteriemie. scarlatină.
Examen parazitologic:
• Lama de malarie.
Metode de recoltare:
Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia halucelui sau a
călcâiului la copil.
Puncţie venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau bazilică) sau orice venă
accesibilă.
Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).
Materiale necesare:
• Pentru puncţia capilară:
• Ace sterile.
• Tampoane de vată.
• Alcool 900.
• Hârtie de filtru.
• Pipete Potain – pentru numărarea elementelor figurate.
• Lame degresate şi lamele – pentru frotiuri.
• Tăviţă renală.
• Mănuşi de protecţie.
• Pentru puncţia venoasă sau arterială:
• Ace şi seringi sterile.
• Tampoane de vată.
• Alcool.
• Garou sau bandă Esmarch.
• Pernă elastică cu material de protecţie.
•
• Tăviţă renală.
• Mănuşi de protecţie.
• Medii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză semilichidă).
Pregătirea bolnavului:
• Pregătirea psihică:
• Se anunţă cu 24 de ore înainte.
• Se explică necesitatea tehnicii.
• Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
• Se solicită colaborarea.
• Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce urmează a fi făcute –
la indicaţia medicului se poate administra medicaţie calmantă.
• Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.
• Pregătirea fizică:
• Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.
• Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.
• Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
• Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.
• Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
• Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în extensie,
sprijinit pe pernă elastică.
• Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul sprijinit în extensie
şi supinaţie.
Stabilirea locului puncţiei venoase:
• Se alege braţul pentru puncţie.
• Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.
• Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.