Sunteți pe pagina 1din 8

TEHNICI DE NURSING ŞI

INVESTIGAŢII
RECOLTAREA SÂNGELUI
 Definiţie:
Sângele realizează aportul la nivelul celular de substanţe energetice şi plastice (glucoză,
aminoacizi, acizi graşi etc.), săruri minerale, apă şi oxigen. Totodată sângele transportă şi
produsele rezultate din metabolizarea celulară – uree, acid uric, amoniac, CO 2 etc.
 Scopul recoltărilor:
• Completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective.
• Confirmă sau infirmă diagnosticul clinic.
• Reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului.
• Confirmă vindecarea.
• Semnalează apariţia îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase purtătoare de
germeni patogeni.
 Examene din sânge:
• Examene hematologice:
• Hemoleucogramă cu formulă leucocitară.
• Hemoglobină (Hb).
• Hematocrit (Ht).
• Timp de sângerare (TS).
• Timp de coagulare (TC).
• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).
• Timp Quick (TQ sau indice de protrombină).
 Examene biochimice:  Examen serologic:
• Glicemie. • Reacţia Weill-Felix – tifos
• Uree. exantematic.
• Fibrinogen. • Reacţia de precipitare sau
• Creatinină. floculare – Citochol. Meinike.
• Acid uric. • Reacţia de microfloculare (VDRL)
• Ionograma. – sifilis.
• Colesterol. • Reacţia Bordet-Wassermann (BW)
• Probe hepatice. – sifilis.
• Bilirubina. • Reacţia de hemaglutinare.
• Lipemie. • Reacţia de fixarea a
• Fosfataza alcalină. complementului.
• Transaminaze. • Reacţia Valer-Rose –poliartrită
• Rezervă alcalină. reumatoidă.
 Examen bacteriologic: • Reacţia Vidal – febra tifoidă, febra
• Hemocultura – pentru descoperirea paratifoidă.
bacteriilor din sânge când se suspectează • ASLO – diagnosticul RAA,
o septicemie sau o bacteriemie. scarlatină.
 Examen parazitologic:
• Lama de malarie.
Metode de recoltare:
 Puncţie capilară – puncţia pulpei degetului, puncţia lobului urechii, puncţia halucelui sau a
călcâiului la copil.
 Puncţie venoasă – frecvent venele de la plica cotului (cefalică sau bazilică) sau orice venă
accesibilă.
 Puncţie arterială (artera femurală, humerală, radială, cubitală, carotidă).

Materiale necesare:
• Pentru puncţia capilară:
• Ace sterile.
• Tampoane de vată.
• Alcool 900.
• Hârtie de filtru.
• Pipete Potain – pentru numărarea elementelor figurate.
• Lame degresate şi lamele – pentru frotiuri.
• Tăviţă renală.
• Mănuşi de protecţie.
• Pentru puncţia venoasă sau arterială:
• Ace şi seringi sterile.
• Tampoane de vată.
• Alcool.
• Garou sau bandă Esmarch.
• Pernă elastică cu material de protecţie.

• Tăviţă renală.
• Mănuşi de protecţie.
• Medii de cultură pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloză semilichidă).
 Pregătirea bolnavului:
• Pregătirea psihică:
• Se anunţă cu 24 de ore înainte.
• Se explică necesitatea tehnicii.
• Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.
• Se solicită colaborarea.
• Se urmăreşte înlăturarea stării de tensiune legată de examinările ce urmează a fi făcute –
la indicaţia medicului se poate administra medicaţie calmantă.
• Se asigură repausul pe timpul executării tehnicii.
• Pregătirea fizică:
• Se face în funcţie de examenul cerut şi de locul recoltării.
• Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială.
• Pacientul nu trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.
• Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.
• Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.
• Pentru puncţia venoasă se aşează pacientul în decubit dorsal, cu braţul în extensie,
sprijinit pe pernă elastică.
• Pentru puncţie capilară pacientul poate sta şi în şezut, pe scaun, cu braţul sprijinit în extensie
şi supinaţie.
 Stabilirea locului puncţiei venoase:
• Se alege braţul pentru puncţie.
• Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.
• Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.

 Recoltarea sângelui prin puncţie capilară:


• Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.
• Îmbracă mănuşile de protecţie.
• Se aseptizează degetul inelar cu tampon cu alcool.
• Nu se freacă degetul.
• Se aşteaptă evaporarea alcoolului.
• Se înţeapă pulpa degetului perpendicular pe pliurile cutanate.
• Se şterge uscat (tampon uscat, hârtie de filtru) prima picătură de sânge.
• Se lasă să se formeze o nouă picătură din care se recoltează cu pipeta sau cu lama.
• Se şterge cu tampon cu alcool

 Executarea frotiului din sânge:


• La extremitatea unei lame de sticlă se aplică o picătură de sânge de 3-4 mm diametru.
• Se aşează o lamelă cu marginile şlefuite în unghi de 450 pe lamă – picătura de sânge se întinde
prin capilaritate.
• Lamela se trage către partea liberă a lamei, păstrând aceiaşi înclinaţie şi antrenând toată picătura
fără a o fragmenta.
• Se agită lama pentru uscare.
• Se etichetează (sau se notează pe spatele lamei cu creion dermatograf).
 Observaţii:
• Un frotiu bun nu are goluri, este în  Incidente şi accidente:
strat regulat. • Hematom.
• Frotiul se execută numai din sânge • Perforarea venei.
proaspăt. • Ameţeli.
• Lama trebuie să fie perfect degresată. • Paloare accentuată.
 Recoltarea sângelui prin puncţie venoasă: • Lipotimie.
• Asistenta se spală şi se dezinfectează pe • Colaps.
mâini.  Recoltarea sângelui pentru
• Îmbracă mănuşile de protecţie. examene hematologice:
• Se aplică garoul. • Se face dimineaţa pe nemâncate.
• Se palpează locul puncţiei. • Hemoleucogramă:
• Se dezinfectează cu tampon cu alcool. • Puncţie venoasă 2 ml sânge pe
• Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă EDTA sau heparină.
pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis. • Puncţie capilară – pulpa degetului.
• Se puncţionează vena în condiţii de asepsie Aspirarea sângelui în pipete Potain.
perfectă, pe direcţia axului longitudinal, • Hematocrit – 2 ml sânge venos recoltat
împingând acul 1-1,5 cm în lumenul venei. pe heparină sau EDTA.
• Se aspiră sângele în seringă, eprubetă, alt • VSH – 1,6 ml sânge venos pe 0,4 ml
recipient etc. citrat de sodiu 3,8%.
• Se desface garoul şi se cere bolnavului să
deschidă pumnul.
• Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei
 Recoltarea sângelui pentru examene biochimice:
• Se face dimineaţa pe nemâncate.
• Se recoltează prin puncţie venoasă, iar sângele se utilizează în totalitate sau numai
plasma.
• Se recoltează 2-5 ml sânge fără anticoagulant pentru determinări de uree, acid uric,
creatinină, bilirubină, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforeză, fosfataza
alcalină, transaminaze, amilază, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric), rezervă alcalină,
ionograma (Na, K, Ca, Cl).
• Pentru determinarea fibrinogenului sângele se recoltează pe citrat de sodiu.
• Pentru determinarea glicemie sângele se recoltează pe fluorură de Na sau pe heparină.

S-ar putea să vă placă și