CHIRURGIE TORACICA SI CARDIOVASCULARA SI

NURSING SPECIFIC

DEFINIŢIE
Pericardiocenteza reprezintă pătrunderea
cu un ac în spaţiul pericardic constituind
modalitatea de evacuare a lichidului în scop de
diagnostic şi terapeutic.
Pericardiocenteza constă în aspirarea
lichidului pericadic în exces din sacul pericardic
( pericardul conţine în mod normal între 10 şi 50 ml de lichid steril).
 SCOP:

 Explorator:
• puncţie exploratorie cu scop de diagnostic
• puncţie exploratorie pentru evidenţierea revărsatului pericardic si precizarea etiologiei acestuia
(viral, microbian, tuberculos, neoplazic, hemoragic, inflamator, chirurgical, traumatic);

 Terapeutic:
• combaterea de urgenţă a tamponadei cardiace
o tamponadă = comprimarea brutală a inimii prin revărsat pericardic rapid constituit
• instilare de medicamente după evacuarea lichidului (citostatice, cortizon).
 INDICATII:
 Punc ţia pericardică
are caracter de
urgenţă în
tamponada
cardiacă
deoarece
acumularea de
lichid între
foiţele
pericardului
conduce la
compresia inimii cu disfuncţii cardiace, dispnee accentuată, hipotensiune arterială;
 Pericardiocenteza este indicată în pericardită inflamatorie acută;
 Pevărsatul sanguin din cavitatea pericardică solicită practicarea puncţiei pericardice .

CONTRAINDICATII:
 Diateza hemoragică reprezintă o contraindicaţie relativă.
 Diateza hemoragică = afecţiune constituţională sau dobândită caracterizată prin tendinţă la
hemoragie în general prin fragilitate vasculară sau tulburări de coagulabilitate.

LOCUL DE ELECTIE:
  locul puncţiei şi abordarea este apanajul
medicului
abord anterior:
 spaţiul V intercostal stâng la mijlocul
distanţei dintre marginea sternală stângă
şi linia medioclaviculară
 astfel se evită lezarea arterei mamare
interne.
abord inferior:
 între extremitatea apendicelui xifoid şi
marginea costală stângă prin introducerea
acului sub un unghi de 45° fată de planul
frontal;

PREGATIREA PUNCTIEI
MATERIALE NECESARE:
 soluţie aseptică pentru tegument;
 tampoane şi comprese sterile;
 mănuşi sterile pentru medic;
 seringă şi ac pentru anestezie locală, anestezic local;
 ac de puncţie cu bizou scurt şi diametru mare, robinet cu 3 căi şi tubulatură;
 conector metalic steril pentru electrocardiograf (contactul acului cu cordul determină modificări
electrocardiografice imediate);
 eprubete sterile pentru prelevări bacteriologice; eprubetă heparinată pentru prelevări
citologice;
 medicatie pentru prevenirea hipotensiunii arteriale (atropina);
 aparate pentru resuscitare cardiorespiratorie inclusiv pentru defibrilare Punctia pericardica se
va desfasura in conditii de sterilizare si asepsie!

PREGĂTIREA PACIENTULUI
 Pregatirea psihica:
* informăm pacientul despre manopera care trebuie executată;
* educăm pacientul pentru menţinerea poziţiei în timpul puncţiei cu scopul de a preveni
eventuale accidente.
 Ppregătirea fizică:
* la indicaţia medicului însoţim pacientul pentru examinare radiologica sau ecocardiografie
bidimensională pentru confirmarea revărsatului pericardic;
* la pacientul anxios se va efectua premedicaţie cu diazepam i.v. şi atropină 1 mg subcutan;
 * pentru a preveni hipotensiunea arterială injectăm atropină 1 mg;
* pe parcursul manevrei menţinem monitorizare E.K.G.;
* poziţia pacientului este semişezând = decubit dorsal la 45°.

EFECTUAREA TEHNICII:
Asistenta medicala:
- verifica indeplinirea conditiilor de mediu(temperatura, umiditate, luminozitate, asepsie);
- identifică pacientul;
- verifica prescriptia medicala;
- isi spală mâinile, isi pune manusi;
- aseaza pacientul in pozitie corespunzatoare;
- dezbraca pacientul si il inveleste cu campuri sterile;
- conecteaza pacientul la monitor;
- va ajusta lumina şi înălţimea patului pentru a oferi o bună abordare medicului ;
- se spală mâinile din nou şi se pun mănuşi;
- deschide materialele necesare si le aseaza pe masa acoperita cu camp steril respectand regulile de
asepsie;
- administreaza medicatia recomandata de medic: Atropină 1 mg s.c., cu 20-30 min înaintea puncţiei
(prevenirea reacţiilor vagale, cu agravarea hipotensiunii arteriale, bradicardie sau asistolă);
- fixeaza un cageter şi instituie perfuzia cu ser fiziologic;
- eventual administreaza oxigenoterapie pe sondă/mască;
- pregăteste câmpul operator, prin aseptizarea largă şi repetată a tegumentelor toracice şi plasarea
câmpurilor sterile operatorii;
- serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare;
Abordul propriu-zis va fi efectuat la 10 minute după anestezia locală cu Xilină 1% a planurilor
superficiale, cu ajutorul trocarului/canulei 16G montată la seringa de 20 ml prin intermediul robinetului
cu 3 căi. Drenajul poate ramane deschis pentru o perioada de timp. Progresia intrapericardică se va
face lent, sub aspiraţie continuă, cu urmărirea atentă a derivaţiei electrocardiografice de monitor şi a
aspectului lichidului aspirat.
- ajuta medicul în timpul manevrei şi îi va oferi recipientele de colectare, după ce le-a dezinfectat.
Eprubetele vor fi etichetate şi trimise la laborator specificând conţinutul lor în lichid pericardic. Dacă se
cere analiza bacteriana şi sensibilitatea germenilor, se va specifica laboratorului ce antibiotic primeşte
pacientul .
După prelevarea probelor de lichid pericardic pentru examenele de laborator şi/sau evacuarea
cantităţii dorite, canula poate fi extrasă sau poate fi lăsată pe loc, cu fixarea la piele şi închiderea
robinetului pentru repetarea ulterioară a manevrei.
- va efectua pansament steril.
- pe toată durata manevrei va supraveghea foarte atent bolnavul (TA, puls, conştienţă) şi derivaţia
electrocardiografică de monitor.
EXECUTIA:
* pericardiocenteza este realizată de către medic ajutat de două asistente medicale;
* înainte de derularea efectivă a puncţiei, pacientului i se fixează electrozii pentru monitorizare
permanentă E.K.G. şi cu montare de perfuzie conform indicaţiilor medicului.
* Medic: îsi spală mâinile si le dezinfectează
* A1: injectează premedicaţia cu diazepam şi atropină
* A2: poziţionează pacientul în decubit dorsal ia 45° '
* A1:realizează accesul la o venă periferică pentru perfuzare , pregăteşte seringa şi anestezic local
xilină 1 % 20 ml
* A2: fixează electrozii pentru monitorizare continuă E.K.G.
* Medic: stabileşte locul puncţiei
* A1: dezinfectează tegumentul şi serveşte seringa cu anestezic.
* Medic: execută anestezia locală în zona abordată
* A1: pregăteşte mănuşile chirurgicale şi câmpuri sterile pentru izolarea locului de
pericardiocenteza badijonează locul punţiei cu tinctură de iod
* A2: controlează poziţia pacientului
* Medic: îmbracă mănuşile şi protejează locul puncţiei cu câmpuri sterile
* A1: pregăteşte acul de pericardiocenteza ataşat la o seringă de 20 ml ac care este conectat
(conector „crocodil") la derivaţia V, a electrocardiografului şi serveşte medicului
* Medic: execută puncţia avansând acul sub aspiraţie continuă, (contactul acului cu peretele
cardiac determină modificări electrocardiografice
* A1: pregăteşte robinetul cu 3 căi pentru evacuarea lichidului pericardic şi conexiunile din
cauciuc
* A2: supraveghează pacientul pentru expresia feţei, puls, număr de respiraţii pe minut, tensiune
arterială
* Medic: intercalează robinetul cu 3 căi între seringă şi ac
* A1: pregăteşte eprubetele sterile pentru prelevări bacteriologice şi eprubetă heparinată pentru
prelevări citologice
* Medic: aspiră şi supraveghează evacuarea lichidului pericardic
* A1: recoltează lichidul în eprubete
* A2: menţin poziţia pacientului şi abodul venos
* Medic: retrage acul de puncţie cu seringa; atunci când colecţia lichidiană trebuie drenată mai
multe zile la rând este folosită o canulă flexibilă „în situ" care poate fi folosită şi pentru
administrare intrapericardice de cortico-steroizi şi citostatice
* A1: dezinfectează locul puncţiei şi aplică pansament steril uscat
* A2: pozitionează pacientul în decubit dorsal, cu toracele uşor ridicat
* A1: transportă urgent materialul recoltat la laborator
* A2: reorganizează locul de muncă
CONDUITA POST-PUNCTIE:
* după realizarea puncţiei la indicaţia medicului se va efectua radiografia toracică datorită
riscului de pneumotorax sau hemotorax
* asigurăm repaus fizic prin poziţionarea pacientului în decubit dorsal cu toracele uşor ridicat
* controlăm valorile funcţiilor vitale
 la fiecare 15 minute în primele 2 ore
 la jumătate de oră în următoarele 2 ore
 în fiecare oră pentru următoarele 4 ore.
* asigurăm perfuzie endovenoasă la indicaţia medicului şi administrare de tonicardiace în caz
de necesitate.
* se verifica periodic pansamentul

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- se colectează materialele folosite conform P. U.
- se îndepărtează mănuşile.
- se spală pe mâini cu apă curată şi săpun.
NOTAREA PROCEDURII
- se noteaza procedura în foaia de observatie şi în dosarul / planul de îngrijire al pacientului, data, ora,
aspectul lichidului;

EVALUAREA REZULTATELOR
Rezultate aşteptate/dorite:
- tehnica s-a efectuat fara incidente;
- pacientul/clientul exprimă stare de confort, nu acuză reacţii neplăcute;
- pacientul/clientul este cooperant şi demonstrează înţelegerea informaţiilor primite.
- eficienta pericardiocentezei: creste tensiunea arteriala, se amelioreaza starea generala.

COMPLICATII POSIBILE:
 în timpul puncţiei:
• tulburări de ritm cardiac, puncţionarea epicardului • pneumotorax, edem pulmonar acut,
reflex vago-vagal
• lezarea organelor vecine: stomac, ficat, artera toracică internă
• se recomandă poziţie Trendelenburg, perfuzie endovenoasă concomitent cu resuscitare
cardiorespiratorie, defibrilare, aspirarea secreţiilor, intubaţie traheală.
 după puncţie:
• fenomene de insuficienţă cardiacă prin decomprimarea bruscă a cavităţii pericardice
• contaminare bacteriana atunci când conţinutul pericardic este septic pentru: - pleură,
pericard, mediastin
• acumularea rapidă lichidiană confirmă un hemopericard post-traumatic şi reprezintă urgenţa
pentru toracotomie
* toracotomie= deschiderea chirurgicală a peretelui toracic.

ACCIDENTE/INCIDENTE
- adesea pericardiocenteza cu ac nu este eficienta in drenajul lichidului. Mai ales in situatii cu
hemopericard (sacul pericardic este plin cu sange), cheagurile obstrueaza rapid acul si fac drenajul
imposibil. In astfel de situatii se impune drenajul chirurgical cu oprirea totodata a sursei de sangerare.
- apariţia aritmiilor sau modificarea aspectului fazei terminale ST-T a complexelor de bază sugerează
leziune epicardică/miocardică impune retragerea uşoară a acului.
- apariţia în seringă a unui aspirat hemoragic impune uşoara retragere a acului, întreruperea evacuării
(prin închiderea robinetului) şi verificarea coagulării lichidului extras în eprubetă (absenţa coagulării
dovedeşte provenienţa aspiratului hemoragic din pericard, iar coagularea acestuia demonstrează
aspirarea de sânge proaspăt, deci un accident). Pentru verificarea provenienţei lichidului (sânge
circulant sau revărsat hemoragic) se poate şi măsura direct presiunea intrapericardică manometric,
prin intermediul robinetului.