Nursing in afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare

Curs 1

Ce este chirurgia toracică și cardiovasculară?

Chirurgia toracică este specialitatea al cărei obiect de activitate este patologia chirurgicală
toracică (perete toracic, plămân, mediastin).
Chirurgia cardiovasculară este specialitatea al cărei obiect de activitate este patologia
chirurgicală cardiacă și a vaselor mari.
În concluzie, CHIRURGIA CARDIOTORACICĂ cuprinde chirurgia inimii, plămânilor și esofagului.
Când medicamentele și tratamentele pe baza de cateterism nu ameliorează simptomatologia,
chirurgia este tratamentul recomandat în multe afecțiuni cardiotoracice, incluzând, fară a se limita la
prolapsul de valvă mitrală, defectul septal atrial, boală coronariană.
Astfel, putem vorbi de o ramură chirurgicală dedicată diagnosticului și tratamentului diferitelor
afecțiuni (traumatisme, tumori, infecții, inflamații, malformații congenitale, etc.) în sfera pulmonară,
pleurală, pericardică, mediastinală (esofag, ganglioni limfatici, arbore traheo-bronșic, timuș, tiroida),
patologie de graniță (cervico-toracică, toraco-abdominală), având cauze, manifestări, investigare și
diagnostic, tratament și evoluție diverse.
AFECŢIUNI:

 tumori şi abcese bronşice şi pulmonare;

 cancer bronho-pulmonar;
 chistul hidatic pulmonar;
 tumori, chisturi mediastinale;
 tumori şi abcese pleurale;
 pleurezii purulente, pleurezii închistate;
 hemotorax;
 pneumotorax;
 bronşiectazia supurată;
 TBC pulmonar;
 hernia diafragmatică;
 traumatismele toracice.

1
 PROBLEME DE DEPENDENŢĂ ŞI DIAGNOSTICE DE ÎNGRIJIRE LA PACIENŢII CU AFECŢIUNI
TORACICE ŞI CARDIOVASCULARE
CULEGEREA DATELOR – este prima etapă a procesului de îngrijire al unui bolnav internat la
clinica de chirurgie toracică și cardiovasculară.
Datele se culeg :
 INTERVIU :
- direct de la bolnav, când starea generală îi permite ;
- de la familie, prieteni ;
- de la membrii echipei de sănătate (în cazuri de urgenţă de la echipa medicală de pe
ambulanță) ;
- este necesar să se cunoască dacă pacientul a avut afecţiuni pulmonare în
antecedente, dacă este dispensarizat pentru TBC pulmonar, dacă este fumător și câte
țigări fumează zilnic.
 OBSERVAŢIE CLINICĂ 
 CERCETAREA DOCUMENTELOR MEDICALE :
 foaia de observație ;
 documente medicale.

ANALIZA ŞI SINTEZA DATELOR

Asistenta medicală trebuie să cunoască care sunt problemele (simptome) urgente ce pot pune în
pericol viaţa pacientului şi să aplice intervenţii de urgenţă.
MANIFESTĂRI DE INDEPENDENŢĂ :

 pacient conştient,
 mobilitate pastrată,
 tegumente intacte,
 culoarea tegumentelor normală,
 semne vitale respirație (R), puls (P), tensiune arterială (TA), temperatura ( T) în limite
normale,
 lipsa durerii,
 somn şi odihnă corespunzătoare,
 comunicare eficientă.

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ
 manifestări digestive:
o balonare,
o grețuri,
o vărsături,
2
 o anorexie,
o inapetență.
 manifestări la nivelul tegumentelor și mucoaselor:
o paloare,
o cianoză,
o febră,
o transpirații,
o claudicație intermitentă.
 manifestări nervoase:
o cafalee,
o insomnia,
o astenie fizică și psihică,
o confuzii,
o anxietate,
o lipotimii,
o sincope etc.
 manifestări respiratorii:
o dispnee expiratorie,
o polipnee,
o hipoxie,
o hipercapnie,
o tuse uscată sau umedă,
o expectoratie,
o hemoptizie,
o matitate in pneumotorax,
o embolie pulmonară cu revărsat lichidian pleural,
o raluri bronșice,
o raluri de stază,
o raluri crepitante,
o frecătură pleurală/abolirea murmurului vezicular.
 manifestări cardiovasculare:
o dispnee de efort/repaus,
o ortopnee,
o modificarea șocului apexian / semn Harzer,
o tahicardii,
o bradicardii,
o galop atrial/ventricular stâng/drept,
o artere hiperpulsatile (”dans arterial”) indică o insuficiență aortică sau hipertiroidism,
sufluri arteriale, jugulare turgescente care sugerează o tromboză venoasă profundă a

3
 membrelor, circulație colaterală venoasă abdomino-toracică, semne de decompensare
cardiacă dreaptă.

 IDENTIFICAREA SIMPTOMELOR ŞI SEMNELOR ÎN URGENŢELE MEDICO-CHIRURGICALE TORACICE

² HEMOPTIZIA – este hemoragia de la nivelul căilor respiratorii şi plămânului.

- Caracteristici: sânge roşu aprins la culoare, aerat (sânge oxigenat),evacuat pe gură şi nas ;
- este un simptom foarte grav care se întâlnește în toate afecțiunile traheo-bronhopulmonare
acute sau cronice, dar și în unele cardiopatii valvulare, boli de sânge.
- Complicaţii severe : şoc hemoragic când se pierde o cantitate mai mare de sânge; blocarea ventilaţiei
ce duce la insuficienţă respiratorie şi inundaţie traheo-bronşică cu sânge ;
- Tratament : este medical si chirurgical. Se instituie un tratament de oprire a hemoragiei, se tratează
cauza medicamentos (administrare de hemostatice), iar în cazuri care nu răspund la tratament se
intervine chirurgical.

Intervenţiile asistentei :
- aşează bolnavul în poziţie şezândă sau semişezând, în repaus absolut ;
- sfătuieşte bolnavul să nu vorbească - repaus vocal;
- supraveghează funcțiile vitale;
- administrează bolnavului lichide reci (cuburi de gheaţă) ;
- administrează medicaţia prescrisă - parenteral (perfuzie).

² DUREREA TORACICĂ
– Durerea toracică violentă şi apărută brusc ca un pumnal se întâlneşte în pneumotorax spontan,
embolie pulmonară, pleurezie, pneumonie.
 Durerea toracică este un simptom frecvent care apare în toate afecţiunile toracice, pulmonare,
cardiace. Nu este un semn caracteristic, dar poate fi un principal indiciu în stabilirea
diagnosticului.
 Caracterele durerii: - apare insidios în TBC pulmonar şi cancer; apare brusc sub formă de junghi
violent în pneumotorax, embolie pulmonară; poate fi de intensitate mare sau medie, continuă
sau intermitentă, sub formă de arsură, gheară sau cuţit înfipt.
Durerea toracică este supărătoare pentru bolnavii cronici, dar în unele cazuri devine
insuportabilă, se acutizează şi necesită tratament de urgenţă.
- Tratament:
- Tratamentul medical, cu analgezice generale (Algocalmin, Novalgin, Fortral, Urgendol, Mialgin
fiole) administrate parenteral de către asistenta medicală la indicație sau prin infiltrație
efectuată de către medic.
- Tratamentul chirurgical al durerii constă în rezecţie de nervi intercostali.

² EXPECTORAŢIA
– mucoasă, spumată, aerată, rozată se întâlnește în edemul pulmonar acut
- purulentă se întâlnește în abces pulmonar și supurație pulmonară.
Intervenții:
4
 -se tratează cauza și se favorizează eliminarea sputei medicamentos în supuraţii.

² VOMICA - este un semn clinic foarte grav care apare ca o complicaţie frecventă în chistul hidatic
pulmonar, abcesul pulmonar.
– se caracterizează prin eliminarea unei cantități mari de sputa (peste 1 litru) cu aspect:
- lichid limpede cu gust sălciu în chistul hidatic;
- purulent sau sânge cu puroi, în abces pulmonar.
- Poate fi unică sau se repetă.
- apare ca şi complicaţie frecventă în chistul hidatic pulmonar sau abcesul pulmonar şi se
caracterizează prin eliminarea unei cantităţi mari de spută.

Intervenţiile asistentei :
- aşează bolnavul în poziţie şezândă sau semişezândă ;
- asistă și drenează expectorația așezând bolnavul în poziţie de drenaj postural la indicație ;
- administrează oxigen (dacă este posibil) ;
- administrează medicaţia prescrisă de medic.

² EDEMUL GLOTIC – reprezintă inflamaţia glutei.

- se manifestată prin senzaţia de sufocare cu lipsă de aer.
- Apare mai ales la bolnavii alergici, cu astm bronsic, accidente.
- Se intervine de urgenţă – se poate produce stop respirator.
- Tratament: de urgenţă prin administrare de HHC in perfuzie, antihistaminice, tonice cardiace.
o Când bolnavul nu răspunde la tratamentul medicamentos se intervine chirurgical
efectuându-se traheostomie.
² DISPNEEA - apare în toate bolile pulmonare, în caz de corpi străini traheo-bronșici și traumatisme
toraco-pulmonare, cardiopatii decompensate.
- simptom manifestat ca o sete de aer, cu senzație de sufocare, respirația fiind dificilă și însoțită
frecvent de neliniște (anxietate).

Intervenţiile asistentei: dezobstruarea căilor respiratorii; administrare de oxigen pe mască sau cateter
nazal.
² ALTE SEMNE:

- Generale: febră, tahicardie, hipotensiune (hTA), palpitaţii.

- Fizice: - paloare (in hemoptizie, TBC, cancer),
- cianoză (in insuficienta respiratorie, pneumotorax),
- transpiraţie,
- agitaţie
- somnolenţă.
 SEMNE CULESE PRIN INSPECȚIE GENERALĂ – se pot evidenția:

5
 o bombarea abdomenului în ascită, hepatomegalia de stază este un semn de insuficiență
cardiacă dreaptă.
o edeme declive (regiunea sacrată, membre inferioare), degete hipocratice (endocardita
subacută).
o poziția pacientului: poziția genupectorală apare în pericardita exsudativă.

 SEMNE CULESE PRIN PALPARE

o prin palpare se apreciază șocul apexian – in mod normal este in spatiul V intercostal stang,
pe linia medioclaviculara. Patologic, socul apexian se deplaseaza :
 în jos și spre stânga – în hipertrofia ventriculară stângă,
 numai spre stânga – în hipertrofia ventriculară dreaptă
 freamătele ( vibrații provocate de unele sufluri valvulare mai întinse și mai aspre și
care dau o senzație tactilă asemănătoare cu aceea percepută aplicând palma pe
spatele unei pisici care toarce);
 palparea arterelor peiferice (radial, humerală, carotidă, femurală, tibială posterioară,
pedioasă) permite aprecierea elasticității, permeabilității arteriale.

 SEMNE CULESE PRIN AUSCULTAȚIE

o la inima normală, prin auscultație se percep două zgomote:
 zgomotul I sau sistolic este surd și prelungit datorat închiderii valvelor
atrioventriculare sși contracției miocardului, se aude mai bine la vârf,
 zgomotul II sau diastolic este mai scurt și mai înalt datorat închiderii valvelor
sigmoide aortice și pulmonare, se aude mai bine la bază.
 Între zgomotul I și zgomotul II este o pauză mică (sistola), iar între zgomotul II și
zgomotul I al revoluției cardiace următoare este o pauză mai mare (diastola).
o În stări patologice apar modificări de zgomote (întărite, diminuate), zgomote supraadăugate
(sufluri), tulburări de ritm.

 PROBLEME DE DEPENDENȚĂ
o Exces/deficit în eliminarea O2/CO2 la nivelul membranei alveolo-capilare.
o Modificări ale ritmului respirator.
o Modificări ale fracvenței respirației.
o Colorație anormală a tegumentelor și mucoaselor.
o Diaforeza.
o Alterarea abilității de a continua activitățile începute.
o Comportament de apărare la durere.
o Perturbarea somnului.
o Experiența senzorială neplăcută.
o Raportarea durerii.
o Alterarea mobilității prin durere toracică.
o Exprimarea grijii datorită schimbării evenimentelor în viață.
6
 o Sensibilitate crescută de neajutorare.
o Diminuarea abilității de a rezolva probleme.
o Dificultate de concentrare.
o Frica de consecințe nespecificate.
o Scăderea câmpului perceptual.
o Insuficientă energie pentru desfășurarea activităților zilnice.
o Dispnee de efort.
o Risc de complicații.
o Risc de accidente.
o Scăderea capacității vitale.
o Modificarea excursiilor costale.
o Incapacitatea de adaptare la condiția de boală.
o Schimbări ale presiunii sângelui la extremități.
o Scăderea cantității de oxigen la nivel capilar.
o Senzație de moarte iminentă.
o Deteriorarea transportului de oxigen.

 SURSE DE DIFICULTATE
o Alterarea funcțiilor vitale și vegetative – aritmii, bradicardii, tahicardii, dispnee.
o De ordin fizic (alterarea integrității aparatului respirator și circulator).
o De ordin psihologic (anxietate, depresie, stress).
o De ordin social.
o Lipsă de cunoștințe.