Dr.

Damaschin Andrei
Medic Rezident Cardiologie

CONDUITA IN URGENTELE MEDICO – CHIRURGICALE

Curs 3

URGENTELE RESPIRATORII

* INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

Insuficienta respiratorie acuta = incapacitatea plamanilor de a face fata schimburilor fiziologice de

gaze, in conditii de repaus si efort hipoxemie (scaderea O2 din sange) +/- hipercapnie (cresterea CO2 din sange)

Insuficienta tulburari de ventilatie

respiratorie tulburari de difuziune alveolo-capilara
acuta tulburari de transport a gazelor sanguine

Cauze
➢ de origine bronhopulmonara
✓stenoza cailor aeriene superioare (laringe, trahee) – corpi straini, edem Quincke, laringite acute, crup
difteric, traumatisme mecanice, stenoze postcaustice, neoplasme
✓ crize de astm bronsic
✓ bronhoalveolite de deglutitie – regurgitarea in caile aeriene a continutului gastric
✓ reducerea campului respirator – pneumonie masiva, bronhopneumonie, pneumotorax spontan,
pleurezie masiva, tuberculoza miliara, fibroza pulmonara, neoplasm bronhopulmonar

➢ de origine extrapulmonara
✓ cauze cardiace – astm cardiac, infarctul de miocard, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara, socul
cardiogen
✓ alterarea functiei centrului respirator – intoxicatii, acidoza sau alcaloza metabolica (in coma diabetica
sau uremica), AVC, meningita, tumori
✓ afectarea cutiei toracice – fracturi costale cu volet, traumatisme toracice, miastenia gravis, tetanos,
traumatisme medulare
✓ afectiuni abdominale – ascite acute masive, peritonite acute, operatii laborioase pe abdomen
✓ alte afectari generale – intoxicatii, medicamente sau toxice convulsivante (compusi organo-fosforici,
CO2 , CO), anemie importanta brusc instalata

Simptome
➢ dispnee
✓ bradipnee inspiratorie, insotita de tiraj si cornaj, in obstructia cailor aeriene superioare
✓ bradipnee expiratorie – criza de astm bronsic
✓ bradipnee sau polipnee mixta
✓ respiratie Kussmaul, respiratie Cheyne-Stoke
➢ cianoza = desaturarea in O2 a sangelui arterial, urmata de crestrea CO2 in sange, apare la buze,
unghii si apoi se generalizeaza
➢ modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii - rare si ample sau frecvente si superficiale
➢ tahicardia – apare ca fenomen compensator

1
 ➢ durerea toracica – aparitia si caracterul ei depind de cauza insuficientei respiratorii: retrosternal sau
precordial in afectare coronariana, mediastinala, traheala; la baza hemitoracelui in pneumotorax spontan sau
pleurezie
➢ tulburari neurologice – somnolenta, stare confuzionala, obnubilare, iritabilitate, fasciculatii,
tremuraturi, convulsii, coma
➢ alte semne generale – transpiratii abundente, hipersalivatie
➢ modificari ascultatorii pulmonare – hipersonoritate, matitate, raluri

Conduita de urgenta
➢ asigurarea permeabilitatii cailor aeriene superioare si inferioare si mentinerea acestei permeabilitati
➢ respiratie artificiala atunci cand pacientul nu respira spontan sau cand respiratia spontana poate
epuiza pacientul
➢ oxigenoterapia – se utilizeaza in toate formele de insuficienta respiratorie acuta
➢ mijloace terapeutice specifice cauzei – evacuarea revarsatelor pleurale, evacuarea aerului in
pneumotorax, bronhodilatatoare, combaterea acidozei respiratorii, HHC in edem laringian, etc.

* CRIZA DE ASTM BRONSIC

Astmul bronsic = boala caracterizata prin crize de dispnee paroxistica expiratorie, provocate de stenoza
functionala spastica a bronhiilor
➢ Dispneea se datoreaza contractiei musculaturii bronsice, edemului mucoasei si hipersecretiei bronsice
 obstructie bronsica  dificultate la eliminarea aerului in timpul expirului
➢ Hiperreactivitatea bronsica poate fi influentata de:
✓ factori endogeni: acetilcolina, catecolaminele si histamina stresul
✓ factori exogeni - pneumalergenii din praful de casa, polenul, fungii, mucegaiurile, fumul,
pulberile industriale, vaporii, ceata si aerul rece
✓ unele medicamente cum sunt aspirina, beta-blocantele (propranolol) si factorii infectiosi

Simptome
➢ Criza apare brusc, mai frecvent noaptea, la 2-3 ore dupa adormire, sau in timpul zilei dupa expunerea
la factori alergici, stresuri psihice sau efort fizic; uneori criza este precedata de iritabilitate, rinoree, stranuturi
repetate, care corespund unei faze prodromale
➢ dispneea expiratorie - expir fortat, prelungit, suierator, de obicei cu bradipne, ce determina pacientul
sa adopte o pozitie specifica – ortopnee – cu capul inclinat spre spate si sprijinit in maini; dispneea este urmata
de tuse cu expectoratie mucoasa, filanta, care ii da senzatia de eliberare
➢ facies caracteristic, ce exprima spaima, sete de aer (exoftalmie, gura intradeschisa), palid-cenusiu, cu
transpiratii reci

Starea de rau astmatic

➢ forma grava de astm bronsic in care crizele se repeta la intervale foarte scurte sau dureaza peste 24 de
ore sindrom asfixic
➢ starea de rau astmatic se manifesta prin tuse chinuitoare urmata de absenta tusei
✓ ortopnee cu polipnee, respiratie superficiala ✓ stare de epuizare, somnolenta
✓ transpiratii profuze ✓ encefalopatie respiratorie
✓ tahicardie, cresterea tensiunii arteriale ✓ coma hipercapnica.

Conduita de urgenta
- oxigenoterapie cu oxigen umidificat, 6-8 l/min
- miofilin 1-2 fiole i.v. (bronhodilatator) si hemisuccinat de hidrocortizon 50—200 mg i.v.
- simpaticomimetice sub forma de inhalatii – berotec, salbutamol

2
 - pacientul cu stare de rau astmatic va fi internat, i se explica importanta faptului de a tusi si expectora si
nevoia de a ramane pe cat posibil, in stare de veghe
- in cazurile de gravitate extrema - intubatie traheala, aspiratie bronsica si ventilatie mecanica pana la
restabilirea pacientului

* HEMOPTIZIA
Hemoptizia = expectoratia unei cantitati variabile de sange, provenind din caile respiratorii
HEMOPTIZIA

Cauzele hemoptiziei pot fi:

- tuberculoza pulmonara
- bronsiectazia
- cancerul bronhopulmonar
- stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca
- anevrismul aortic (prin erodarea unei bronhii)
- traumatisme toracice si pulmonare
- alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardiovasculare, intoxicatii etc

Simptome
➢ debutul - senzatie de gadilare a larigelui, caldura retrosternala si gust de sange in gura
➢ prezinta intotdeauna tuse iritativa, soldata cu expulzia sangelui; sangele este rosu-aprins, aerat,
spumos, putand fi amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent
➢ hemoptiziile mari si mijlocii fenomenele vegetative caracteristice hemoragiilor: paloare, anxietate,
transpiratii, tahipnee, tahicardie, scaderea tensiunii arteriale
➢ diagnostic diferential: hematemeza, epistaxisul si hemoragia de origine faringiana, dentara

Conduita de urgenta
➢ repaus absolut, in pozitie semisezanda si repaus vocal absolut
➢ se recomanda respiratia pe nas, lenta si profunda
➢ se administreaza lichide reci intern si pungi cu gheata extern
➢ se combate tusea si se administreaza hemostatice i.v. – clorura de calciu, vitamina C, venostat,
etamsilat, cantitati mici de solutii hipertone

* PNEUMOTORAXUL
Pneumotoraxul este caracterizat de patrunderea aerului in cavitatea pleurala
➢ tablou clinic dominat de durere toracica violenta si dispnee severa, la care se pot adauga o serie de
fenomene circulatorii care pot merge pana la colaps

3
 PNEUMOTORAXUL SPONTAN
Cauze
➢ penetratia pleurei viscerale de catre o serie de procese inflamatorii, pneumonii, bronhopneumonii,
abcese pulmonare
➢ penetratia pleurei parietale de catre o serie de factori traumatici, care fac posibila patrunderea aerului
in cavitatea pleurala
➢ tuberculoza pulmonara
➢ emfizem pulmonar
➢ bronsiectazii
➢ bronsite cronice
➢ pneumotoraxul idiopatic benign – cu etiologie necunoscuta
➢ penumotorax traumatic (sau hemopneumotorax) – se poate produce prin plagi penetrante, fracturi
costale (cand un fragment osos poate perfora pleura), acte chirurgicale

Simptome
➢ junghi toracic violent, care apare brusc, dupa un efort sau acces de tuse
➢ dispnee accentuata cu polipnee si fenomene de insuficienta respiratorie
➢ anxietate, cianoza
➢ uneori soc pleural, cu manifestarile caracteristice socului: tahicardie, puls mic si rapid, paloare cu
cianoza extremitatilor, transpiratii reci
➢ la inspectie se constata bombarea si imobilizarea hemitoracelui interesat
➢ ascultator exista abolirea murmurului vezicular si hipersonoritate

Pneumotoraxul spontan si, in special, cel “cu supapa” reprezinta urgente mari deoarece produc asfixie si
colaps vascular, care pot evolua cu decesDrenajul aspirativ pleural, Toracoscopia

Conduita de urgenta
➢ adoptarea pozitiei semisezande, cu repaus complet, inclusiv vocal
➢ oxigenoterapie
➢ combaterea durerii cu algocalmin, analgezic injectabil
➢ administrarea de anxiolitice - diazepam