ŞCOALA POSTLICEALĂ "INTELLECTUM“ GALAȚI

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU CRIZĂ ASTMATICĂ

Coordonator : Absolventă:
As. Custură Camelia Neagu Andreea-Cătălina

GALAȚI
2020
 APARATUL RESPIRATOR
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase dintre aerul
atmosferic și organism se numește aparat respirator.
Respirația este funcția prin care se asigură continuu și adecvat atât raportul de
oxigen din aerul atmosferic pană la nivelul celor care îl utilizează, cât și circulația
în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.
Aparatul respirator este alcătuit din două părți distincte:
1. Căile respiratorii extrapulmonare;
2. Plămânii.
Căile prin care aerul atmosferic este introdus în plămâni și prin care este
eliminat apoi din plămâni, alcătuiesc căile respiratorii extrapulmonare.
Ele se pot grupa în :
♦ căi respiratorii superioare : - cavitatea nazală;
- faringe.
♦ căi respiratorii inferioare : - laringe;
- trahee;
- bronhii principale.
 PLĂMÂNII → reprezintă organele de schimb
ale aparatului respirator.
Așezare :
→ sunt așezați în cavitatea toracică, având
fiecare cavitatea pleurală proprie;
→ ocupă aproape întrega cavitate toracică, cu
excepția părții mijlocii, numită mediastin (partea
cuprinsă între fețele mediale ale celor doi
plămâni, stern și coloana vertebrală).
→ în jos, plămânii se întind la diafragm.
Culoarea :
● la copii - este roșiatică;
● la adulți - este albă – cenușie cu zone negre,
datorită depunerii de particule de praf și de fum
din aerul atmosferic.
Astmul bronșic
♦ Astmul bronşic reprezintă boala cauzată de o
inflamaţie cronică la nivelul căilor aeriene ale
arborelui bronşic ce determină o limitare a
debitului de aer şi care are ca expresie clinică
criza de astm .
♦Astmul bronşic reprezintă un sindrom de
hiperreactivitate bronşică determinat de stimuli
şi substanţe diferite, la un pacient cu
sensibilitate sau predispoziţie particulară
incluzând, atât astmul alergic, cât şi cel
nealergic.
♦ Clinic, sindromul este caracterizat prin criză
de dispnee paroxistică cu caracter expirator ,iar
fiziopatologic prin hipertonie şi stenoză
bronşilară cauzate de spasm, edem şi
hipersecreţie bronşică.
 ETIOPATOGENIE
Astmul bronşic nu este o boală, ci un sindrom, care
durează toată viaţa (bolnavul se naşte şi moare
astmatic), cu evoluţie îndelungată, discontinuă,
capricioasă. Are substrat alergic, intervenind două
elemente:
► un factor general (terenul atopic)
► un factor local (hipersensibilitatea bronşică).
♦ Terenul atopic presupune o reactivitate deosebită la
alergene (antigene). Cele mai obişnuite alergene sunt:
polenul, praful de cameră, părul animalelor, fungii
atmosferici, unele alergene alimentare (lapte, ouă, carne)
sau medicamentoase (acidul acetilsalicilic, penicilina,
aminofenazona, unele produse microbiene).
♦Al doilea factor esenţial pentru astm este
hipersensibilitatea bronşică faţă de doze minime de
mediatori chimici, incapabili la individul normal să
provoace criza de astm.
♦ La început criza paroxistică este declanşată numai de
alergene. Cu timpul pot interveni şi stimuli emoţionali,
climaterici, reflecşi.
 SIMPTOMATOLOGIE
La început crizele sunt tipice cu început şi sfârşit brusc, cu intervale libere, mai
târziu apar semnele bronşitei şi ale emfizemului cu dispnee. Sindromul clinic este
datorat aproape totdeauna spasmului bronşic, secreţiei bronşice şi edemului mucoasei.

Simptome subiective Simptome obiective La copii se mai constată:

•Paliditate • Tonus muscular scăzut
•Oboseală progresivă •Cianoză moderată • Deprimarea
•Anxietate •Transpirații reci cunoștinței și a
•Tulburări digestive •Oboseală răspunsului la durere
necaracteristice •Deshidratare, în • Retracție inspiratorie
•Tuse uscată starea de rău astmatic
•Rinoree •Asfixie progresivă,
•Strănut comă,deces → în
•Lăcrimare cazurile foarte grave
•Prurit al pleoapelor
•Cefalee
 Investigații paraclinice

Investigațiile paraclinice constau în:

► Testele cutanate pentru evaluarea statusului alergic,a atopiei. Acestea,sunt
utile pentru identificarea posibililor alergeni(praf de casă, polen,păr de
pisică,etc.),însă nu și pentru diagnosticul pozitiv al astmului.
► Testarea hiperreactivităţii bronşice→Se face când spirometria este normală şi
există anamneză sugestivă pentru astm.
► Citologia sputei
► Teste sanguine
► Testul de efort→ Funcţia pulmonară începe să se degradeze la sfârşitul a 5-6
minute de efort, severitatea maximă a crizei de astm înregistrându-se la 4-6
minute după încetarea efortului.
► Radiografia, radioscopia→ utile pentru excluderea altor cauze ale sindromului
obstructiv
► Bronhoscopia→ nu se practică de rutină; este utilă pentru diagnosticul
diferenţial( corpi străini, carcinoid intrabronșic)
→ folosită în scop de cercetare(biopsii, LBA (lavaj
bronhoalveolar) înainte şi după terapie)
 Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
Pentru afirmarea diagnosticului de astm bronșic sunt necesare cel puțin 3 din
următoarele 5 criterii :
♦ antecedente alergice personale sau familiale;
♦debutul crizei înainte de 25 de ani sau după 30 de ani;
♦ dispnee paroxistică expiratorie și frecvent nocturnă ;
♦ reversibilitatea crizelor sub influența corticoizilor sau simpaticomimeticelor;
♦ tulburări de absorție, perturbări ale volumelor plasmatice și ale debitului
expirator (în special scăderea VEMS-ului).
» Trebuie ținut seama și de echivalentele alergice, testele cutanate și de provocare.
 Diagnosticul diferențial
Trebuie să aibă în vedere astmul cardiac(dispnee inspiratorie și polipneică,
anamneză și semne cardiace de insuficiență cardiacă stângă) , dispnee faringiană
(tiraj) , bronșita astmatiformă, dispnee nevrotică.
În practica medicală este foarte importantă deosebirea dintre astmul bronșic în
criză și astmul cardiac ca expresie a insuficienței ventriculare stângi, ale căror
caracteristice le redă în mod sintetic :
CRIZA DE ASTM BRONȘIC ASTMUL CARDIAC
→ Apare la orice vârstă → Apare mai ales după 50 de ani
→ Dispnee expiratorie șuierătoare cu → Dispnee cu tahipnee
bradipnee
→ Accese frecvente în trecut → Rare
→ Antecedente alergice →Antecedente cardiovasculare,renale,
cardiopatie ischemică,valvulopatii
→ Anxietate → Teamă de moarte iminentă
→ Raluri sibilante, expirație → Raluri umede ce urcă de la bază spre
prelungită,Wheezing, varf
hipersensibilitate pulmonară
→ Examen cardiac clinic normal →Semne de leziune cardiovasculară
 COMPLICAŢIILE ÎN ASTMUL BRONŞIC

Dintre complicaţiile astmului bronşic avem:

• infecţii bronhopulmonare
→ bronşite cronice
→ bronşiectazia
• emfizem pulmonar
• insuficinţă respiratorie
• cord pulmonar cronic
Forma pură apare la copii şi are tendinţa să diminueze la pubertate. Alteori
accesele devin frecvente, subintrate sau se instalează starea de rău astmatic, cu
timpul apărând toate aceste complicaţii.
 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

► Evoluţia este îndelungată, variabilă, capricioasă.

► Prognosticul de viaţă este mai bun, dar cel de vindecare este rezervat.
 TRATAMENTUL ÎN ASTMUL BRONŞIC

Astmul bronşic răspunde la o gamă largă de preparate şi proceduri. În general

tratamentul a fost expus la bronşita cronică; şi în această afecţiune măsurile preventive sunt
foarte importante.
♦ Tratament igieno-dietetic → O măsură preventivă, care vizează hiperreactivitatea bronşică a
astmaticului, este evitarea expunerii la diverşi factori care o pot influenţa negativ.

♦ Tratament medicamentos → în criză :

•ADRENALINA (se admistrează ½ fiolă (1 ml) prin injecţie subcutanată);
•EFEDRINA(se administrează (1 ml) intramuscular);
•MIOFILIN (se administrează 1-2 fiole (10 ml), intavenos, lent);
•BRONHODILATIN (comprimate (0,01 g),se administrează 3 comprimate pe zi sublingual)
•ASTMOFUG ( sirop, se administrează ,,per os” cu linguriţa )
•ALBUTEROL 0,5 mg sau SALBUTAMOL 0,1-0,2 mg → se administrează sub forma de
aerosoli, în inhalaţie
•BEROTEC (FENOEROL) → se găseşte sub formă de spray

♦ Corticoterapia
•PREDNISON → o tabletă pe zi (5 mg) administrată oral
•SUPERPREDNOL → o tabletă pe zi (0,5 mg) administrată oral
 Studiu de caz
 Nume – M
 Prenume - G
 Vârsta - 65 ani
 Sex – Masculin
 Domiciliul – Galați
 Ocupație - pensionar
 Religie - ortodox
 Greutatea - 82 kg
 Înălțimea - 1.78 m
 Stare civilă – căsătorit
 Data internării –
23.02.2020
 TA - 130/70 mmHg
 Puls - 90 b/min
 Respirație – 25
r/min(polipnee)
 Pacientul prezintă la internare dispnee
expiratorie cu ortopnee și tuse cu
expectoraţie mucoasă.
 Istoric:Bolnavul a prezentat numeroase
remisiuni bronşice cu evoluţie spre
BPOC, episoade de decompensare
cardiacă dreaptă cu tulburări de ritm
cardiac. A prezentat semne de
insuficienţă miocardică, stadiu cronic cu
localizare antero-septală şi inferioară şi
dispnee continuă.
 Diagnostic de internare: astm bronşic
infecto-alergic
 Nevoi afectate

► Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

► Nevoia de a bea și a mânca
► Nevoia de a elimina
► Nevoia de a se mișca și a păstra o bună postură
► Nevoia de a se odihni
► Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
► Nevoia de a fi curat și a avea tegumentele protejate
► Nevoia de a păstra temperatura corpului în limite normale
► Nevoia de a evita pericolele
► Nevoia de a comunica
► Nevoia de a se recrea
► Nevoia de a-și practica religia
 Diagnostic de nursing

→ Dispnee paroxistică cu respiraţie şuierătoare

→ Anxietate, instabilitate, frica de moarte iminentă
→ Tuse cu expectoraţie perlată şi obstrucţia căilor respiratorii
→ Insomnii, somn agitat şi treziri frecvente
→ Cianoză periorală şi perinazală
→ Constipaţii cu meteorism abdominal
→ Gust amar în cavitatea bucală datorită medicaţiei
→ Stare de rău astmatic
→ Retenţie hidrosalină cu scăderea diurezei şi apariţia edemelor
→ Vertij
→ Tulburarea ciclului somnului-insomnie şi oboseală
Intervențiile asistentei medicale
 Educație pentru sănătate

Educaţia pentru sănătate în cazul pacienţilor cu astm constă în:

► Respectarea tratamentului care este de lungă durată;

► Administrarea corectă a tratamentului prescris de medic;
► Gimnastica respiratorie cu accent pe expiraţie;
► Înlăturarea cauzei care a determinat alergia;
► Evitarea factorilor declanşatori;
► Un mod de viaţă liniştit, cu aer uscat, cu evitarea agenţilor iritanţi pentru
mucoasa respiratorie;
► Să înveţe să administreze corect pufurile din dispozitivele tip ,,spray’’
► Evitarea oboselii fizice şi respiratorii;
► Evitarea schimburilor bruşte de temperatură.
 
VĂ MULȚUMESC !