Curs aparat respirator I

Mihaela Dimache
 Obiective

 Sindromul bronşitic

 Sindromul de condensare pulmonară

• neretractilă
• retractilă
 Sindromul bronşitic

Inspecţie: normal

Palpare: normal

Percuţie: normal

Ascultaţie: raluri ronflante,

sibilante, subcrepitante (mai rar)
 Condiţii patologice:

◦ bronşite (acută, cronică)

◦ astm bronşic

◦ bronşiectazii

◦ emfizem pulmonar

◦ BPOC (condiţie de graniţă)

 Sindromul bronşitic

Definiţie: complex de simptome şi

semne secundare –>

◦ modificării mucoasei bronşice (înlocuirea

epiteliului ciliat cu unul secretor)

◦ modificării lumenului bronşic:

▫ îngustare (prin spasm muscular şi edem
inflamator)
▫ dilatare izolată -› în bronşiectazii
Bronşita cronică: hipersecreţie
bronşică de mucus, manifestată prin:

◦ tuse cu expectoraţie

◦ cel puţin 3 luni/an

◦ cel puţin 2 ani consecutiv

Emfizemul pulmonar: definiţie
anatomică:

◦ destinderea spaţiilor aeriene distale

bronhiolelor terminale

◦ distrugerea septelor interalveolare

Bronhopneumopatia obstructivă
cronică (BPOC):

◦ obstrucţie bronşiolară difuză =›

◦ hiperinflaţia pulmonară

◦ insuficienţa respiratorie
 BPOC cuprinde:

▫ bronşita cronică (stenozantă)

▫ emfizemul pulmonar obstructiv

▫ combinaţiile dintre acestea

Clasificarea BPOC – în fcţie de
perturbarea primară, dominantă:

▪ BPOC de tip A (predominant emfizematos)

– emfizem pulmonar panlobular

▪ BPOC de tip B (predominant bronşitic) –

emfizem pulmonar centrolobular,
postbronşitic
Fiziopatologia emfizemului pulmonar şi a bronşitei
cronice
Sindromul clinic din bronşita
acută

Definiţie: inflamaţia acută a mucoasei

bronşice

Etiologie: infecţia virală sau bacteriană

 Simptome

Debutul – precedat de catar al căilor

respiratorii superioare (coriză,
angină)
Perioada de cruditate (bronşită uscată)

▫ durează 2-3 zile

▫ febră 38-39oC, frisoane, cefalee, mialgii
▫ tuse uscată, iritativă
▫ jenă dureroasă retrosternală

Examen obiectiv:
▫ raluri ronflante şi sibilante –› pe ambele
arii pulmonare
 Perioada de cocţiune (umedă)

▫ durează 4-5 zile

▫ tuse cu expectoraţie mucopurulentă
▫ ex obiectiv:
◦ raluri ronflante, sibilante şi subcrepitante

Investigaţii paraclinice
▪ examen radiologic – normal
▪ VSH accelerat, leucocitoză cu neutrofilie -
uneori
 Bronşita cronică
Definiţie:
▪ clinic – tuse cu expectoraţie, cel puţin 3
luni/an, cel puţin 2 ani consecutiv

▪ anapat – inflamaţie cronică a peretelui

bronşic şi alterarea structurii mucosecretante

▪ evolutiv – afectare progresivă a bronhiolelor

şi ţesutului pulmonar (emfizem pulmonar
centrolobular, postbronşitic)
BPOC -› forme de graniţă sau
combinaţii între:

◦ bronşita cronică

◦ emfizemul pulmonar

◦ cu predominanţa uneia dintre cele 2

condiţii
Caracteristici comune:

▫ wheezing (respiraţie şuierătoare)

▫ dispnee de efort

▫ scăderea VEMS-ului sub 60%

 Sindromul clinic din bronşita
cronică

Mijloace de protecţie a ap respirator:

◦ mecanism de “autoepurare” – aparatul mucociliar din

nas
◦ peristaltismul bronhiilor mici
◦ enzimele proteolitice ale macrofagelor şi
granulocitelor
◦ fcţia fiziologică a surfactantului alveolar
◦ procesele imunologice
 Factori etiologici principali:

▫ fumatul -› cauza majoră a BC!

▫ poluanţii atmosferici (oxizi de sulf, azot sau

carbon, acidul sulfuric, pulberi organice
sau anorganice din mediul industrial etc )

▫ infecţiile respiratorii
fumatul -› cauza majoră a BC!
Simptomatologie:

contrast între bogăţia semnelor

funcţionale şi sărăcia celor generale şi
fizice!
 Semne funcţionale:

▪ tusea productivă – în chinte în cursul zilei,

mai intensă dimineaţa la sculare (“tusea
fumătorilor”)

▪ expectoraţia – semn cardinal: muco-

purulentă, în cant variabilă, mai mare
dimineaţa (“toaleta bronşiilor”)
Semne generale -› numai în pusee
de suprainfecţie:

▫ subfebrilitate sau febră

▫ astenie
 Semne fizice

Inspecţia, palparea, percuţia – normale

Ascultaţia – raluri ronflante, sibilante şi

subcrepitante (mai rar) -› diseminate pe
ambele arii pulmonare
 Forme clinice

• Emfizem pulmonar postbronşitic

(centrolobular)

▫ dispneea (la început, de efort -› apoi,

permanentă)
• BPOC de tip predominant
bronşitic

▫ wheezing – diurn şi nocturn

▫ dispnee de efort
• Cord pulmonar cronic (complicaţia
finală a bronşitei cronice
obstructive):

▫ semne de insuficienţă cardiacă dreaptă

◦ edeme periferice
◦ hepatomegalie dureroasă, cu reflux
hepato-jugular
◦ turgescenţa jugularelor
◦ cianoză de tip central
 Investigaţii paraclinice

▪ Examen radiologic toracic – normal

(uneori, accentuarea desenului
bronhopulmonar)
▪ Alte examene:

▫ VSH şi hemoleucograma – normale, cu

excepţia puseelor de suprainfecţie
▫ hematocrit – crescut în policitemia
secundară
▫ examen spută: mucus, PMN alterate,
floră microbiană
▫ explorarea fcţiei respiratorii -› disfuncţie
respiratorie de tip obstructiv (scăderea
VEMS-ului)
 ▪ EKG:
▫ semne de hipertrofie ventriculară dreaptă
în CPC (deviaţie axială dr, unda R mare în
V1, V2 > 7 mm; unda S mare în V6 > 10
mm)

▪ F.O. – dilataţia vaselor

(datorată creşterii presiunii CO2)
 Sindromul clinic din astmul
bronşic

Definiţie:

crize repetitive de dispnee paroxistică

şuierătoare (predominant nocturnă), cauzată
de o obstrucţie bronşică variabilă şi
reversibilă (spontan sau medicamentos)
 Etiologie. Clasificare
Clasificarea etiologică a AB:

▪ AB extrinsec (neinfecţios) – rol principal au

alergenii exogeni -› tineri (sub 40 ani), cu antec
fam alergice, cu sensibilizare la diverşi alergeni
(polen, praf de casă, peri de animale, înţepături
de insecte etc)

▪ AB intrinsec (nealergic, infecţios) – cauza

se găseşte în însuşi pacientul: după 40 ani,
infecţii respiratorii bacteriene sau virale
Factori trigger în astmul bronşic
 Caractere diferenţiale între AB extrinsec şi intrinsec

Manifestări alergice familiale obişnuit rar

Durata şi I simptomelor Acut, minute-ore Cronic, persistent
(paroxistic) (zile)
Vârsta debutului (ani) < 35-40 > 35-40
Infecţii respiratorii rar obişnuit
Sensibilitate la medicamente rar Obişnuit (10-20%)
(aspirină, analgetice)
Eozinofile (sânge, spută) frecvent Uneori, în sânge
Tipul reacţiei imune I şi/sau III IV (?)
Anticorpi Ig E (reagine) negativ
Teste cutanate pozitive Pozitive imediat negative
(extracte alergenice)
Teste inhalatorii cu alergeni pozitive negative
Medicaţie bronhodilatatoare Foarte eficace Moderat eficace
Prognostic favorabil Adesea nefavorabil
 Mecanismul bronhoconstricţiei din
AB

▫ obstrucţie bronşică pasageră, cauzată

de “tripla reacţie bronşică”:

a) excreţia de mucus de calitate modificată

(discrinie)
b) edemul mucoasei bronşice
c) spasmul musculaturii bronşice -› rol
principal!
 Simptomatologie

Criza de astm – 3 faze:

▫ faza prodromală

▫ faza dispneică

▫ faza catarală
Mecanismul dispneei din astmul bronşic
 Criza de astm

1. faza prodromală (aura astmatică)

– prodroame:

▫ de tip respirator (strănut, guturai)

▫ de tip digestiv (eructaţii, jenă epigastrică)

▫ de tip nervos (cefalee, anxietate)

2) faza dispneică

▫ debut brutal, adesea în timpul nopţii

▫ senzaţia de plenitudine toracică şi “sete
de aer”
▫ ortopnee
▫ anxietate, ochii injectaţi, jugulare
turgescente
▫ bolnavul “luptă pentru aer”
 Caracterele dispneei:

◦ bradipnee (10-15/min)

◦ tip expirator – inspir scurt, expir prelungit,

şuierător (wheezing)

◦ poziţia bolnavului - ortopnee

 Examenul toracelui:

▫ inspecţie – torace destins, puţin mobil,

pare blocat în inspir
▫ palpare – diminuarea vibraţii vocale
▫ percuţie – sonoritate normală sau crescută
▫ ascultaţie – murmur vezicular diminuat,
raluri ronflante şi sibilante numeroase

 Absenţa febrei şi a semnelor cardiace!

3) faza catarală (umedă)
▫ tuse productivă
▫ expectoraţie mucoasă, albicioasă,
gelatinoasă, cu mici particule opalescente
(“spută perlată”)
▫ caracter “eliberator”

Ascultaţie: r. ronflante şi sibilante + r.

subcrepitante (“zgomot de porumbar”)
 Terminarea crizei de astm -› marcată
de:

▫ cedarea dispneei

▫ criza poliurică

▫ bolnav liniştit, adoarme

 Durata crizei – variabilă:

▫ 15 min – 3 ore

▫ se poate repeta în ziua sau zilele

următoare -› “atac de astm”
 Între crize:

▫ bolnav asimptomatic

▫ ex obiectiv pulmonar normal!

 Starea de rău astmatic (“status
astmaticus”)

-› formă clinică gravă (dramatică!) a

AB, ce poate surveni în evoluţia bolii
 Caractere definitorii:

◦ criză prelungită (peste 48 ore) şi severă

◦ rezistenţa la medicaţia obişnuită (beta2

stimulante, xantine)

◦ asocierea semnelor de I. Respiratorie acută cu sdr

cardio-vascular (tahicardie sinusală, aritmii – rar,
HTA, cor pulmonale acutum)
 Factori declanşatori:

◦ infecţii supraadăugate bronhopulmonare

◦ greşeli terapeutice
▫ abuz de simpatomimetice -› cel mai frecvent!

▫ oprirea bruscă a corticoterapiei

▫ adm de sedative sau inhibitori ai tusei -› rar

 Investigaţii paraclinice
Examenul radiologic – puţin
valoros pentru dg:

În criză:
◦ torace dilatat
◦ sporire a transparenţei pulmonare
◦ coaste orizontalizate
◦ diafragm coborât

Între crize:
◦ imagine Rx normală
Examenul sputei -› valoare
deosebită în dg AB!

◦ prezenţa eozinofilelor (10-90%)

◦ spirale (filamente) Curschmann
(aglomerări de mucus)
◦ cristale Charcot-Leyden (c. octoedrice de
lipofosfolipază)
◦ corpi Creola (cuiburi de celule epiteliale)
◦ mulaje bronhiolare
 Examen hematologic:

eozinofilie (5-20%) -› AB alergic

 Teste de provocare şi liză a
bronhospasmului (teste
farmacodinamice)

▪ adm de acetilcolină sol. 1%, aerosoli, 3

min -› urmărim scăderea VEMS
Scăderea VEMS cu peste 20% = test pozitiv!

▪ pneumoalergeni specifici -› cercetăm

efectul bronhoconstrictor
▪ adm agenţi bronhodilatatori (spray
de Asmopent, Berotec) -›
urmărim ameliorarea VEMS

Creşterea VEMS cu peste 20% = test

pozitiv!
 Dg diferenţial între AB şi astmul cardiac
Astm bronşic
Apare la orice vârstă
Dispnee paroxistică
şuierătoare
Accese frecvente în trecut
Antec familiale alergice
Anxietate
Spută vâscoasă, albicioasă,
perlată
Astm cardiac
Mai des la vârste înaintate (> 50
ani)
Dispnee paroxistică de tip
cardiac
Accese rare în anamneză
Anamneza: HTA, cardiopatie
ischemică, leziuni aortice,
nefropatii glomerulare
Frica de moarte iminentă
Spută spumoasă, uneori rozată
 Dg diferenţial între AB şi astmul cardiac

Ascultaţie: sibilante, ronflante, Raluri subcrepitante-crepitante, urcând

expir dificil, hipersonoritate de la baze spre vârfuri
pulmonară
Tahicardie regulată Tulburări de ritm cardiac, deseori

Cord clinic normal Semne de afectare cardiacă: galop stg,

I. Mitrală miocardică, puls alternant
TA normală HTA, adesea

Rad. Toracică: cord în limite Cardiomegalie (pe seama ventriculului

normale (ICT < 0,5) stâng); ICT > 0,5
Prezenţa eozinofiliei Lipsa eozinofiliei

Simpatomimetice: efect bun Adrenalina (şi derivaţi): efect rău

 Sindromul clinic din
bronşiectazie

Bronşiectazia (sin. dilataţia bronşică) =

afecţiune a bronhiilor, caracterizată:

◦ morfologic -› lărgire şi dilatare a lumenului

bronşic

◦ clinic -› expectoraţie abundentă (bronhoree)

 Etiopatogenie
▪ forme secundare – cele mai frecvente,
cauzate de:

▫ infecţii cronice ale peretelui bronşic şi ale căilor

resp superioare
▫ procese inflamatorii parenchimatoase :
pneumonia, bronhopn, supuraţiile (-› abcese
peribronşice)
▫ factori pleurali: pahipleurită, aderenţe pleurale
▫ stenoze bronşice: corpi străini, tumori, stenoze tbc
 Mecanisme:

◦ modificarea peretelui bronşic

(elasticitate, rezistenţă)

◦ tracţiune exobronşică -› lărgirea

calibrului bronşic
▪ forme primare (congenitale)

▫ anomalii de structură ale peretelui

bronşic (hipoplazie)
▫ anomaliile mucusului bronşic (vâscozitate
mărită)

Sindrom Kartagener: bronşiectazie + situs

inversus + polipoză nazală
Bronşiectazie - morfopatologie
Bronşiectazie - fiziopatologie
 Simptomatologie
Simptome funcţionale

▪ tusea:
◦ de lungă durată
◦ mai ales dimineaţa
◦ fără efort
◦ declanşată de cant mare de spută
▪ expectoraţia purulentă (bronhoree) -›
simptom major!

◦ cant variabilă – abundentă în perioade

manifeste (200-300 ml/zi)

◦ eliminată dimineaţa (“toaleta bronşică”)

sau în anumite poziţii ale bolnavului

◦ miros fetid în puseele acute (-› floră

microbiană anaerobă)
▪ hemoptizia – striuri sanguinolente sau
adev hemoptizii
▪ dispneea – necaracteristică, tardivă

Simptome generale: febră,

transpiraţii, frisoane mici şi repetate,
astenie
 Ex obiectiv:

▫ pulmonar
I, Pa, Pe -› normale
Ascultaţia -› raluri ronflante, sibilante şi
subcrepitante (fixitate topografică la
examinări repetate!)

▫ periferic – hipocratism digital (frecvent)

Hipocratism digital
 Investigaţii paraclinice
Ex radiologic standard
◦ normal, sau
◦ sugestiv:

▫ desen bronhovascular întărit

▫ imagini areolare bazale

▫ sdr de condensare pe teritoriul lobului mijlociu

Bronhografia cu substanţă de
contrast (lipiodol fluid) =› examen
de elecţie! – 3 aspecte:

◦ certitudinea dg

◦ sediul şi topografia leziunilor

◦ tipul anatomic al leziunilor

Bronşiectazie bilaterală: suprainfecţie
Bronşiectazie bilaterală
Bronşiectazie bazală dreaptă
Bronşiectazie bilaterală
Bronhografia: certitudine diagnostică
 Tipuri anatomo-radiologice de leziuni:

▫ bronşiectazii cilindrice – aspect de “deget de

mănuşă” sau “arbore de iarnă”

▫ ampulare sau sacciforme – aspect de “cuib

de rândunică” sau “ciorchine de strugure”

▫ moniliforme – aspect de “mătănii” (zone de

calibru neregulat, strâmtorate şi dilatate)

▫ chistice – imagini rotunde, cu perete subţire,

pline cu subst de contrast
Bronşiectazie: bronhografie – tipuri anatomo-radiologice
 Tomografia computerizată

-› tinde să înlocuiască bronhografia

 Examenul sputei

◦ cercetează flora microbiană: pneumococ,

streptococ, stafilococ

◦ recoltare direct din bronhii (sonda Metras)!

◦ recoltarea sputei prin tuse -› valoare

modestă!
Probele funcţionale respiratorii

disfuncţie ventilatorie de tip

obstructiv (<– hipoventilaţia din teritoriile
aferente bronhiilor dilatate)

◦ scăderea VEMS-ului
◦ creşterea vol rezidual
◦ hipoxie – în cazuri grave
Alte examene

▫ VSH accelerată

▫ leucocitoză
 Sindromul de condensare
pulmonară

Definiţie:

semne clinice secundare scăderii sau

suprimării conţinutului aeric al unui lob
sau segment al parenchimului
pulmonar
 Cauze:

▪ infiltraţie bronho-alveolară de cauză

inflamatorie (pneumonie bacteriană, virală
?, abces, tbc)
▪ proces neoformativ benign (chist hidatic)
sau malign (cancer pulmonar)
▪ infarct pulmonar
▪ atelectazie
Clasificare (clinic şi radiologic):

• neretractil

• retractil (atelectazie)
 Semne clinice

Simptome funcţionale
▪ durere (submamelonară sau la bază)
▪ tuse
▪ dispnee (moderată)

Semne generale: febră, transpiraţii, astenie

(fcţie de etiologie)
 Examen obiectiv torace:

▫ inspecţie – diminuarea mişcărilor

respiratorii pe partea afectată
▫ palpare – accentuarea vibraţiilor vocale (semn
major!)
▫ percuţie – matitate (submatitate) fixă (nu se
modifică cu poziţia pacientului), nelemnoasă
(impresie de elasticitate)
▫ ascultaţie – suflu tubar patologic şi raluri
crepitante
 Semne radiologice
Opacitate
▫ omogenă, densă

▫ în plin parenchim pulmonar

▫ sistematizată (limite nete, interesează un

lob sau un segment pulmonar) sau

▫ nesistematizată (limite imprecise, trecând

de la un teritoriu pulmonar la altul)
 În atelectazie:

▪ semne Rx de condensare

▪ semne de retracţie (traheea, cordul şi

diafragmul atrase spre partea bolnavă)
 Sindromul de condensare
pulmonară neretractilă

Pneumonii bacteriene
▫ Pneumonia pneumococică
▫ Pneumonia stafilococică
▫ Bronhopneumonia

Pneumonii virale (“atipice”)

Pneumoconioze
 Pneumoniile

Definiţie: procese inflamatorii ale

plămânului, produse de variaţi
agenţi etiologici
 Cauze:

▪ infecţioase
▫ bacterii
▫ virusuri
▫ fungi
▫ protozoare
▪ neinfecţioase
▫ reacţii imunologice (mecanism de
hipersensibilitate)
▫ substanţe chimice
▫ iradiere
▫ aspiraţie
 Forme anatomo-clinice (depind de
agentul etiologic şi de reactivitatea
organismului):

 Pneumonia lobară sau segmentară

 Bronhopneumonia

 Pneumonia interstiţială
 Sindromul clinic din
pneumoniile bacteriene
(70%)
Pneumonia pneumococică

Etiologie =› pneumococul:

▫ peste 80 serotipuri
▫ Pasteur, 1880 -› prima dată izolat din
spută
▫ infecţie pe cale aeriană, prin:
◦ aspiraţie nasofaringiană (infecţii ORL)
◦ inhalare de aerosoli infectaţi – de la
persoane purtătoare

▫ f.rar – calea prin contiguitate sau

hematogenă!
 factori favorizanţi:

◦ infecţii respiratorii virale

◦ tulburări imunologice

◦ boli cronice

◦ umiditate, frig, oboseală

Fiziopatologia pneumoniei bacteriene
Morfopatologia pneumoniei bacteriene
Pneumonia pneumococică

Simptomatologie

Debutul -› brusc, în plină sănătate

aparentă!
 Simptome funcţionale:

▫ frison unic (“solemn”) – intens, prelungit

(45-60 min)

▫ junghi submamelonar – la copii, junghi

abdominal

▫ tuse seacă

▫ dispnee (tip polipnee superficială)

 Semne generale:

▫ febră 39-40oC

▫ tahicardie (110-120/min)
 Semne fizice:

▫ herpes nazo-labial

▫ semnul Jaccoud (roşeaţa pometului

de partea bolnavă)
 Perioada de stare

Semnele generale -› rămân

importante:

▫ febră în platou (39-40oC)

▫ tahicardie – în raport cu febra

▫ oligurie
 Simptome funcţionale -› se
modifică:

▫ junghiul, tusea şi dispneea – scad în

intensitate

▫ expectoraţie roşie-cărămizie sau ruginie,

vâscoasă, aderentă
 Semne fizice -› sindrom de
condensare:

▫ inspecţie – diminuarea amplitudinii

mişcărilor respiratorii

▫ palpare – exagerarea vibraţiilor vocale

▫ percuţie – submatitate sau matitate

▫ ascultaţie – raluri crepitante, suflu tubar

patologic
 Investigaţii paraclinice

Examenul radiologic:

 Opacitate

◦ densă
◦ omogenă
◦ intensitate subcostală
◦ formă triunghiulară (baza la periferie şi
vârful la hil)

◦ limite nete (lobară sau segmentară)

◦ fără caracter retractil (traheea, cordul

şi diafragmul -› în poziţie normală)
 În stadii incipiente – opacitatea poate
fi difuză (fără delimitare scizurală sau
segmentară)

 În evoluţie – opacităţi neomogene sau

false imagini cavitare (resorbţia inegală a
focarului pneumonic)
Pneumonia bacteriana - topografie
Pneumonie
Pneumonie
Pneumonie bacteriană lob mediu: segment postero-extern
Pneumonie bacteriană lob mediu
Pneumonie bacteriană lob superior: segment axilar
Rg toracică – opacitate de tip pneumonic
Pneumonie bacteriană lob inferior stâng
Pneumonie bacteriană lob mijlociu drept
Pneumonie bacteriană lob inferior stâng
Pneumonie lob superior drept
Pneumonie lobară inferioară dreaptă
 Date biologice:

▪ în sânge
▫ leucocitoză cu neutrofilie
▫ VSH accelerată

▪ în spută
▫ mucus
▫ PMN alterate
▫ pneumococi (nr. mare)
 Evoluţia naturală a pn
pneumococice

▫ durata -› 5-12 zile

▫ vindecare spontană bruscă

▫ criza pneumonică -› a 7-a sau a 9-a

zi de boală
 Criza pneumonică
▫ criza termică (To scade brusc la normal)

▫ criza sudorală (transpiraţii profuze)

▫ criza urinară (poliurie)

▫ criza sanguină (scăderea leucocitozei)

▫ clinică (stare generală excelentă, puls N,

absenţa dispneei)
 După criză
▫ se ascultă “crepitantele de retur”
(mai mari faţă de cele “de inducere”
şi însoţite de subcrepitante)

▫ suflul tubar patologic nu se mai

percepe

 Convalescenţa scurtă şi vindecarea

rapidă!
 Evoluţia –› schimbată de trat
antibiotic!

Debutul – acelaşi, de obicei brusc

Perioada de stare:

◦ simptome funcţionale -› reduse la minim

◦ semne generale -› mai restrânse (febra scade
la normal în 48 ore)
◦ semne fizice -› puţin schimbate (sdr de
condensare clinic şi radiologic – acelaşi!)
 Complicaţii:
▪ pleurezia
▫ parapneumonică (în timpul perioadei
acute a pneumoniei)
▫ metapneumonică (după pneumonie)
▪ abcesul pulmonar
▪ pericardita
▪ meningita purulentă
▪ endocardita pneumococică
Pneumonie abcedată lob superior drept
 Alte pneumonii
bacteriene

Etiologie: stafilococ,
streptococ, Haemophilus influenzae,
Klebsiella pneumoniae, E. Coli etc.
 Caracteristici:

▪ secundare – adesea, apar ca o

complicaţie a unei alte boli
▪ anatomo-patologic – forma de tip
bronhopulmonar (focare multiple
diseminate)
▪ complicaţii – mai frecvente (în special,
pleurezia purulentă)
▪ calea de pătrundere a germenilor –
adesea hematogenă, pe lângă cea aeriană
▪ rezistente la trat cu penicilină
 Pneumonia stafilococică
Etiologie: stafilococul auriu patogen

Simptomatologie

▫ survine mai frecvent la copii – după infecţii

virale (rujeolă, tuse convulsivă, gripă)

▫ la adult – apare după gripă sau în cadrul

unei septicemii stafilococice
▫ debutul – brusc sau mai progresiv
(febră, frisoane repetate)

▫ tablou clinico-radiologic de
bronhopneumonie
ex obiectiv: semne fizice reduse
comparativ cu I simptomelor!

◦ zone limitate de submatitate

◦ raluri crepitante şi subcrepitante

◦ uneori, semnele unui exudat pleural

▫ evoluţie – abcedare şi alte complicaţii
septice (empiem pleural, abcese la
distanţă)

▫ mortalitate mare (40-50%)

 Investigaţii paraclinice:

▫ leucocitoză cu neutrofilie

▫ VSH accelerată

▫ ex sputei -› stafilococ auriu

▫ hemocultura -› pozitivă în 50% din cz

 Examenul radiologic:

◦ opacităţi multiple, rotunde, de diferite

mărimi, cu margini difuze

◦ unele cu nivel de lichid (aspect de

microabces)

◦ imagine de revărsat pleural şi chişti aerieni

(pneumatocele) – mai ales la copii!
Pneumonie stafilococică
 Bronhopneumonia

 produsă de germeni alţii decât

pneumococul, adesea asociaţii de
germeni

 apare la vârste extreme (sugarii,

bătrânii) sau pe teren tarat
 anapat:

multiple focare de alveolită, în

diverse stadii de evoluţie, de diferite
mărimi, situate în jurul unei bronhii
mici, diseminate în ambele arii
pulmonare
 radiologic:

opacităţi multiple diseminate în ambii

câmpi pulmonari, cu contur difuz,
neomogen răspândite, diferite ca mărime,
formă şi intensitate a imaginii; în evoluţie
se pot constata imagini cavitare (abcese)
Bronhopneumonie
Bronhopneumonie
Bronhopneumonie
 Bronhopneumonia copilului

Semne generale – febră 40oC, stare

generală alterată, delir, anorexie

Simptome funcţionale
▪ tuse chintoasă, cu expectoraţie vâscoasă
▪ dispnee (simptom major) de tip polipnee
superficială (60-80 respiraţii/min)
▪ bătăi ale aripilor nasului
 Semne fizice

▪ raluri crepitante şi subcrepitante, ronflante

şi sibilante

▪ suflu tubar patologic

▪ submatitate sau matitate

▪ tahicardie, hipotensiune arterială

 Investigaţii paraclinice

▫ leucocitoză cu neutrofilie, VSH

accelerată

▫ ex Rx: opacităţi multiple, rotunde, cu

contur estompat, diseminate în
ambele arii pulmonare
 Bronhopneumonia adultului

Semne generale – febră, adinamie,

stare generală alterată

Simptome funcţionale
▫ dispnee importantă
▫ tuse cu expectoraţie mucopurulentă,
uneori hemoptoică
 Semne fizice

▫ raluri crepitante şi subcrepitante

▫ submatitate sau matitate

▫ contrast între sărăcia semnelor fizice

pulmonare şi bogăţia celor generale şi
funcţionale!!
 Investigaţii paraclinice

◦ date biologice – VSH accelerată,

leucocitoză cu neutrofilie

◦ examen radiologic – opacităţi

diseminate în ambele câmpuri
pulmonare, cu margini imprecise
 Sindromul clinic din
pneumoniile virale (atipice)
(30%)

 Germeni cauzali variaţi –› tablouri

clinico-Rx asemănătoare, diferite de
cele ale pneumoniilor bacteriene =›
pneumonii “atipice” (interstiţiale)
 Etiologie

▫ Mycoplasma pneumoniae – cel mai

frecvent -› infecţii respiratorii (faringite,
rinite, bronşite) la adulţi şi copii, în
epidemii

▫ virusuri cu tropism respirator (gripale,

paragripale, adenovirusuri etc) -› procese
inflamatorii ale CRS sau CRM, care se
complică cu pneumonii virale

Virusul sinciţial respirator – cel mai

frecvent la sugari
▫ Coxiella burneti -› transmitere pe
cale aeriană sau digestivă, de la
animale (bovine, capre, oi)

▫ Chlamidii: agentul ornitozei poate

produce pneumonii la cei din
sectorul avicol
 Pneumoniile virale
Simptomatologie

Debutul: de regulă, insidios

▫ catar al căilor aeriene superioare

(rinite, faringite, traheite)
▫ cefalee, dureri musculare, astenie
▫ febră moderată, frisoane mici şi
repetate
 Perioada de stare

Simptome funcţionale
▪ tuse uscată, rebelă la trat, adesea
paroxistică şi chintoasă, foarte
supărătoare
▪ dispneea –minimă la adult (poate lipsi),
prezentă la copil

Semne generale: astenie, febră sau

subfebrilitate, starea generală de regulă
bună
 Examenul obiectiv

▪ de multe ori, normal!

▪ poate evidenţia (de regulă, la bazele

pulmonare):
▫ raluri ronflante, sibilante, câteva
subcrepitante
▫ submatitate
▫ murmur vezicular diminuat
 Sărăcia semnelor fizice în contrast cu
intensitatea celor funcţionale şi cu
imaginea radiologică!
 Investigaţii paraclinice

examen radiologic: opacităţi hilifuge,

care se extind de la hil spre bazele
pulmonare “în evantai” (intensitate
subcostală, structură neomogenă)

alte examene:
▫ nr. GA – normal, scăzut sau crescut
(suprainfecţie bacteriană)
▫ VSH accelerată, uneori
Pneumonie virală
Pneumonie interstiţială
 Diagnosticul diferenţial între pneumonia bacteriană şi
virotică

Pneumonie Pneumonie virotică

bacteriană
debut Brusc (ore) Insidios (1-2 zile)

frison prezent lipseşte

Herpes nazo-labial prezent lipseşte

Examen fizic Semne clasice Sărac (adesea normal)

Aspect radiologic Lobită/zonită Imagine hilifugă

Leucocitoză/neutrofilie prezentă lipseşte

Leucopenie/monocitoză lipseşte prezentă

Context etiologic neclar După episod gripal

evoluţie 7-9 zile/crisis 10-15 zile/lisis

 Sindromul de condensare
pulmonară retractilă (atelectazia)

Definiţie
Atelectazia (condensarea pulmonară retractilă):

• colaps al alveolelor pulmonare – urmarea unui

defect de ventilaţie în teritoriul respectiv (prin
obstrucţie bronşică), dar cu păstrarea perfuziei

• fenomen de retracţie – teritoriul pulmonar afectat

este diminuat de volum -› proces de retracţie pt
zonele învecinate
 Atelectazia

Etiologie

 Atelectazia = martorul unei leziuni bronşice obstructive

 Se impune bronhoscopie!

 După modul de debut =›

▪ atelectazie instalată rapid:
▫ corp străin intrabronşic
▪ atelectazie instalată insidios:
▫ neoplasm bronşic
▫ tumoare mediastinală
▫ tbc pulmonară
 Atelectazia

Simptomatologia – în funcţie de
cauză

Simptome funcţionale:

▫ durere toracică
▫ tuse
▫ dispnee
 Semne fizice -› sindrom de
condensare:

▫ inspecţie – scăderea A mişcărilor respiratorii,

retracţia hemitoracelui afectat cu îngustarea
spaţiilor intercostale

▫ palpare – vibraţii vocale exagerate (bronhie parţial

obstruată) sau abolite (bronhie complet
obstruată)

▫ percuţie – matitate

▫ ascultaţie – abolirea murmurului vezicular; uneori,

raluri crepitante şi suflu tubar
 Investigaţii paraclinice

Examenul radiologic –› dg.

de condensare pulmonară şi de sdr
retractil:
semne de condensare – opacitate
omogenă, sistematizată, de formă
triunghiulară, cu vârful la hil şi baza
la periferie, ce corespunde unui:

▫ segment
▫ lob, sau
▫ plămân întreg
 semne de retracţie

▫ traheea, cordul şi diafragmul -›

atrase de partea bolnavă

▫ spaţiile intercostale -› îngustate şi

mai oblice
Bronhoscopia –› examenul principal!

▫ rol diagnostic (precizează cauza)

▫ rol terapeutic (înlătură cauza)

Rg toracică – opacitate de tip atelectatic
Aletectazie totală plămân drept
Atelectazie lob inferior stâng
Opacităţi întinse: dg diferenţial pleurezie -
atelectazie
Atelectazie stângă totală