SEMIOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR

Prof. Raul Simion – Sef disciplina , Catedra Semiologie Medicala &

Medicina Interna
 SEMIOLOGIA APARATULUI
RESPIRATOR

SINDROAME ALE APARATULUI RESPIRATOR:

• SDR BRONȘITIC
• SDR DE CONDENSARE PULMONARA
• SDR PLEURALE
• SDR MEDIASTINALE
 SINDROMUL BRONȘITIC
Definiție: afecțiuni respiratorii caracterizate prin inflamația acută sau cronică a
căilor aeriene.
Cauze:
– Factori infecțioși: virali, bacterieni, parazitari, fungici
– Factori iritativi: praf, gaze, pulberi
– Factori alergeni: polen, fungi
Afecțiuni:
– BRONȘITA ACUTĂ
– ASTMUL BRONȘIC
– BRONȘITA CRONICĂ
– EMFIZEMUL PULMONAR
– BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
– BRONȘIECTAZIA
 BRONȘITA ACUTĂ
Definiție: inflamația acută a peretelui bronșic, cu debut brusc,
durată scurtă, de natură bacteriană sau chimică.
Se poate asocia cu amigdalită, laringită, sinuzită.
Poate fi o manifestare în cadrul altor afecțiuni: rujeoloă,
varicelă, tuse convulsivă, febră tifoidă
Debut:
– Durata de 2 - 3 zile, după expunere la frig, umezeală, factori iritanți
– Manifestări: rinită acută (obstrucție nazală, rinoree),
faringoamigdalită acută (dureri la deglutiție, dureri faringiene),
laringită (tuse seacă, disfonie, afonie), simptome generale (astenie,
cefalee, frisoane)
 BRONȘITA ACUTĂ
Perioada de cruditate:
– Durata de 3 - 4 zile
– Manifestări generale: febră, frisoane, scăderea apetitului, durere
retrosternală
– Manifestări pulmonare: tuse seacă, congestia mucoasei faringiene,
raluri ronflante și sibilante
Perioada de stare:
– Durata de 5 - 6 zile
– Manifestări pulmonare: tuse productivă cu expectorație
mucopurulentă, raluri ronflante, sibilante, uneori subcrepitante
Perioada de remisiune:
– Scădere treptată a febrei și a simptomelor pulmonare
 BRONȘITA ACUTĂ
Examene paraclinice:
– Sdr biologic de inflamație: VSH ↑, leucocitoză cu neutrofilie, Fb ↑,
alfa2-globuline
– Radiologic: fără modificări
Complicații:
– Rare, de tipul insuficienței respiratorii severe, la vârstnici, tarați,
cei cu boli pulmonare cronice

BRONȘIOLITA CAPILARĂ:
– Formă de bronșită acută care apare la copii
– Dispnee severă prin afectarea bronșiilor mici
 ASTMUL BRONȘIC
Definiție:
Hiperreactivitatea arborelui traheobronșic la diferiți stimuli
Caracterizată fiziopatologic prin îngustarea difuză a căilor
aeriene reversibilă spontan sau la tratament
Clinic: dispnee paroxistică, wheezing și tuse
Alte caracteristici generale:
– Perioade de crize cu durata de minute-ore și fără simptome în perioada
intercritică
– Unele forme de AB pot evolua cu dispnee continuă
– Crizele severe cu durata de peste 24 ore și cu complicații cardiovasculare
= starea de rău astmatic
– Frecvența: adulți: 5 - 6%, copii: 7 - 10%
 ASTMUL BRONȘIC
Factori care provoacă criza de astm:
Alergeni:
– Pneumoalergeni (inhalați) - praful de casă (dermatophagoides pteronyssinus - acarian), polenuri, spori
de mucegai, fungi
– Alimentari - fructe, lapte, ouă, pește
Infecțioși:
– Virali - influenza, rinovirusuri, adenovirusuri, v.s.r.
– Microbieni - Mycoplasma, Haemophyllus, stafilococ
Ocupaționali: Metale în compoziția unor săruri (Pt, Cr, Ni), produse farmacologice (antibiotice - penicilina
etc), detergenți, isocianați (industria maselor plastice), resturi vegetale, dejecte de animale, păr de animale
Iritanți: praf, fum din atmosferă, oxid de sulf, oxid de azot, ozon
Efort fizic: criză declanșată la 5 - 10 min după oprirea efortului
Psihologici: stress, traumatisme
RGE: prin stimulare vagală
Sinuzite, polipi nazali
 ASTMUL BRONȘIC
Fiziopatologie:
Celulele implicate în producerea crizei de astm:
Mastocite, E, macrofage, PNN, limfocite

Eliberare de mediatori ai inflamației:

Histamina, bradikinina, leucotriene C, D, E, factor
activator plachetar, PG E2, F2alfa

Bronhoconstricție (constricția musculaturii netede a bronșiilor)

Congestie vasculară
Edem al peretelui bronșic

Reducerea diametrului căilor aeriene

Creșterea rezistenței căilor aeriene mai ales în expir

Scad volumele și debitele expiratorii
Hiperinflație pulmonară
Modificări ale gazelor sg: hipoxie, hipocapnie și alcaloză respiratorie
În crizele severe: valori normale ale CO2 și acidoza metabolică
 ASTMUL BRONȘIC
EXAMENUL CLINIC: se descriu 3 faze ale crizei de astm bronșic
1. Faza prodromală (aura astmatică): strănut, rinoree, uscăciunea gâtului lăcrimare, tuse
seacă, senzație de gâdilitură în faringe
2. Faza dispneică:
– Dispnee cu debut brusc, cu ortopnee, anxietate
– Paloarea feței, cianoza buzelor, jugulare turgide, contracția m. Scm
– Bradipnee de tip expirator (frecvența 13 - 15/min), wheezing, tuse seacă
– Scăderea amplitudinii excursiilor costale, diminuarea transmiterii vibrațiilor vocale
– Hipersonoritate la percuție (emfizem prin fenomenul de încarcerare a aerului)
– Scăderea m.v. și raluri bronșice ronflante și sibilante difuz - ”zgomot de porumbar”
– Durata: minute - ore
3. Faza catarală: tuse cu expectorație cu sputa caracteristică, apoi diminuarea dispneii și a
modificărilor respiratorii
 ASTMUL BRONȘIC
EXAMENE PARACLINICE
Explorarea funcțională respiratorie: esențială în AB pentru
– Diagnostic pozitiv
– Evaluarea severității
– Diagnostic etiologic
Testele spirometrice: disfuncție de tip obstructiv: VEMS ↓, PEF ↓, variabilitate
crescută a PEF
Testele bronhodilatatoare: în prezența obstrucției bronșice: se măsoară VEMS sau
PEF la început și la 20 min după inhalare de bronhodilatator: creșterea VEMS sau PEF
cu peste 20% sugerează AB
Testele de provocare: de inducere a bronhospasmului cu substanțe diferite (Ach,
metacolină, H): în prezența probelor ventilatorii normale la persoane cu anamneză
sugestivă de astm. Scăderea VEMS sau PEF cu ≥ 20% = test pozitiv pt AB
 ASTMUL BRONȘIC
Stadializarea severității AB: după VEMS și PEF

Criterii Astm ușor Astm moderat Astm sever

VEMS Peste 70% 50 - 70% Sub 50%
PEF 80% 60 - 80% Sub 60%
Variabilitate Sub 20% 20 - 30% Peste 30%
PEF
PEF după Normal Normal Scăzut
bronhodilatator
 ASTMUL BRONȘIC
EXAMENE PARACLINICE
Examenul sputei: în cantitate mică, mucoasă, perlată, cu cristale Charcot Leyden (depuneri
cristaline de proteină din eozinofile), spirale Curchmann (mulaje bronșice), corpi Creola
(celule epiteliale bronșice)
Explorare alergologică:
– Evidențierea terenului atopic
– Relația între simptome și expunerea la alergen
– Teste cutanate de tip scratch test, teste prin înțepare, idr la alergeni
Analiza gazelor sanguine:
– În AB ușor sau moderat: hipoxemie, hipocapnie, alcaloză respiratorie
– În AB sever și în starea de răru astmatic: hipoxemie, hipercapnie, acidoză metabolică
Examenul radiologic toracic: normal în AB moderat, emfizem în AB sever sau cronic
Examene de laborator: leuocitoză, eozinofilie, IgE serice crescute
 ASTMUL BRONȘIC
TIPURI PARTICULARE DE ASTM BRONȘIC:
Starea de rău astmatic: criză severă de AB, cu durata de peste 24 ore, fără răspuns la
bronhodilatatoare, cu complicații cardiace, neurologice, gazometrice.
Clinic: polipnee (nu bradipnee!!), ascultație pulmonară săracă, scădere marctă a dinamicii
respiratorii, decompensare cardiacă dreaptă cu galop ventricular, tahicardie, puls
paradoxal, hepatomegalie, jugulare turgide.
Cauze: infecții pulmonare, oprirea corticoterapiei brusc, administrare de simpaticomimetice
în exces, medicație deprimantă a centrului respirator (opiacee, benzodiazepine)
Astmul bronșic extrinsec (atopic): alergic
Astmul bronșic intrinsec: infecțios
Astmul la aspirină: sau la alte AINS.
Triada Vidal-Fernand Samter = AB + alergie la aspirină + rinosinusopatie polipoasă
 ASTMUL BRONȘIC
Astmul indus de efortul fizic: la 10 - 15 min după oprirea efortului
Astmul profesional
AB din aspergiloza pulmonară
Astmul psihic
Astmul la copil

COMPLICAȚIILE AB
În criză: pneumotorax spontan, fracturi costale, sincopa
În evoluția AB: emfizem, bronșiectazii, infecții respiratorii, CPC
 BRONȘITA CRONICĂ, EMFIZEMUL
PULMONAR, BRONHOPNEUMOPATIA
OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ
Definiții:
Bronșita cronică: tuse cu expectorație muco-purulentă, cel puțin 3 luni/an, cel puțin 2 ani
consecutiv (definiție clinică). Este determinată de hipersecreție de mucus.
Bronșita cronică simplă: hipersecreție de spută mucoasă
Bronșita cronică mucopurulentă: spută purulentă persistentă sau recurentă, fără
evidențierea unui focar de supurație (ex bronșiectazie)
Bronșita cronică obstructivă (BC astmatică): tuse productivă + manifestări de obstrucție
bronșică (dispnee, wheezing la expunere la substanțe iritante sau infecții respiratorii.
Dg diferențial cu AB dificil: predomină tusea productivă, wheezingul apare mai tardiv la BC
astmatică.
Emfizemul: distensie anormală permanentă a spațiilor aeriene distal de bronșiola terminală,
cu distrugerea septurlior alveolare (def. anatomopatologică)
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC): obstrucție cronică a căilor aeriene prin
bronșită cronică și/sau emfizem pulmonar
 BRONȘITA CRONICĂ

Definiție: inflamație cronică nespecifică a bronșiilor, manifestată prin tuse

productivă mucopurulentă, cel puțin 3 luni/an, cel puțin 2 ani consecutiv.
Fiziopatologic: hiperplazia glandelor mucoase din trahee și bronșii și
hipersecreție de mucus.
Factori predispozanți: fumatul, frigul, poluarea, mediul profesional
Clinic:
– Debut insidios, la adult (30 - 50 ani), după o infecție respiratorie
intercurentă
– Tuse, expectorație, dispnee
– Ex fizic: edem al luetei (fumători), torace normal sau emfizematos,
transmitere normală sau diminuată a vibrațiilor vocale, sonoritate
pulmonară normală sau crescută, raluri bronșice.
 BRONȘITA CRONICĂ
Paraclinic:
– Ex sputei: floră patogenă
– Ex radiologic: nespecific, uneori accentuarea desenului
bronhovascular, dar excude alte afecțiuni
– Probe ventilatorii: N / disfuncție obstructivă
– Bronhoscopia: utilă în excluderea altor afecțiuni
– Bronhografie lipiodolată: absenșa bronșiectaziilor
– Ex sg: leucocitoză, PNN, VSH ↑ în episoadele acute
 BRONȘITA CRONICĂ
Forme clinice:
– BC simplă: probe ventilatorii normale
– BC obstructivă: disfuncție ventilatorie de tip mixt, intră în
categoria BPOC
– BC astmatiformă: variații mari ale VEMS și PEF
– BC recurent purulentă: episoade repetate de infecții
respiratorii și spută abundentă
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Definiție: limitarea fluxului de aer pe căile respiratorii, incomplet

reversibilă, progresivă în timp și asociată cu reacție
inflamatorie exagerată a plămânului față de particule străine
sau gaze.

Prevalența: B: 9/1000, F: 7/1000 (1990), în creștere; a patra

cauză de deces
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Factorii de risc:
1. Individuali:
– Genetici: deficitul de alfa1-antitripsină - pt EP; fără evidența altor gene
– Hiperreactivitatea bronșică: influențaă de factori genetici și de mediu
2. Expunerile la mediu:
– Fumatul: crește rata de scădere a funcției pulmonare odată cu vârsta; fumatul
pasiv este factor de risc; fumatul în sarcină - risc de dezvoltare anormală a
fătului
– Pulberi, substanțe chimice profesionale (vapori, iritanți, fum)
– Poluarea (urbană mai ales)
– Infecțiile respiratorii
– Statusul socioeconomic
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Patogenie:
Inflamație cronică a căilor respiratorii, parenchimului și
vaselor pulmonare, cu celule inflamatorii: Ma, limfocite T,
PNN
Care eliberează mediatori: leucotriene, IL 8, TNF alfa
Rezultă distrugerea țesutului pulmonar
Cauzele: expunere la particule nocive
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Morfopatologic:
Căile respiratorii mari: hipertrofia glandelor secretoare, hiperplazia
celulelor caliciforme cu hipersecreție de mucus
Căile aeriene distale (bronșiole sub 2 mm diam): remodelarea peretelui,
creșterea conținutului de colagen, cicatrici, cu îngustarea lumenului și
obstrucție
Parenchim: distrugerea bronșiolelor respiratorii, formarea emfizemului
centrolobular
Vascular: îngroșarea intimei, apoi hipertrofia mediei și infiltrat inflamator
Rezultă hipersecreție de mucus, disfuncție ciliară, limitarea fluxului aerian,
hiperinflație pulmonară, alterarea schimburilor gazoase, HTP, CPC
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

Tablou clinic: variabilitate mare, de la tuse simplă la insuficiență respiratorie

severă.
Manifestări de BC obstructivă, EP sau ambele

TIPUL PREDOMINANT BRONȘITIC

– Tuse productivă, îndelungată, inițial intermitentă, apoi permanentă și mucopurulentă
– Dispneea - tardivă
– Pacient obez, cu cianoză, dispnee de repaus, somnolent, crize de apnee în somn
– Reducerea dinamicii ventilatorii, raluri bronșice variabile cu tusea
– Manifestări de CPC: edeme, galop ventricular
– Aspect de ”blue bloater” = scrumbie albastră
– CPT=n, CV=n/↓, VEMS, IT ↓, hipoxie, hipercapnie
– Radiologic: accentuarea desenului bronhovascular, HVD (în CPC)
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

TIPUL PREDOMINANT EMFIZEMATOS

– DISPNEEA - dominantă, tuse minimă, exacerbată în perioadele de infecție
– Pacient astenic, facies anxios, gât scurtat prin ascensiunea sternului și claviculelor,
cartilajul tiroid jos (semnul Campbell), pulsul respirator (contracția scm la fiecare inspir)
– Torace emfizematos; în forme severe - respirație paradoxală = baza toracelui aspirată
în plan anteroposterior
– Diminuarea transmiterii vibrațiilor, hipersonoritate pulmonară, m.v. diminuat, expir
prelungit, uneori subcrepitante
– Manifestări de CPC: semnul Harzer = palparea VD în epigastru
– CPT↑, VR ↑, CV=↓, VEMS ↓, hipoxie moderată, normosau hipocapnie, HB aproape
saturată cu O2
– Radiologic: hipertransparența pulmonară, aspect de EP
– Aspect de ”pink puffer” = pufăitorul roz
EMFIZEM PULMONAR
BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVĂ CRONICĂ

PARACLINIC:
– SPIROMETRIA: VEMS, CV reduse, VEMS/CV sub 70%; este esențială în
stadializare
– TESTUL DE REVERSIBILITATE la bronhodilatator: dg dif cu AB și pentru orientare
în tratament
– RAD TORACICĂ: sugestivă în EP, nespecifică în BC; utilă pt excluderea altor
afecțiuni
– GAZOMETRIA SG: la pacienți cu insuficiență respiratorie
– EX SPUTEI: în episoadele de suprainfecție
– Explorarea deficitului de alfa1-antitripsină: la tineri cu BPOC, cu ereditate sugestivă

COMPLICAȚIILE EP: pneumotorax, infecții, fracturi costale, tromboze

venoase (poliglobulie), CPC
 BRONȘIECTAZIA
Definiție: dilatare patologică permanentă a bronșiilor.
Poate fi focală / difuză
Tabloul clinic este determinat de infecțiile recurente de tip supurativ, cronice
Clasificare etiologică:
Dobândite: infecții în copilărie, obstrucții bronșice localizate (corpi străini,
tumori)
Congenitale: primare (asociate cu agnezie pulmonară parțială);
secundare (defecte congenitale ca traheobronhomegali,
bronhomalacia, sdr cilior imobili, mucoviscidoza)
Asociate cu modificări imunologice: boli autoimune (RCUH, CBP, AR,
LES)
 BRONȘIECTAZIA
Afecțiuni particulare:
Traheobronhomegalia (sdr Mounier-Kuhn) = dimensiuni gigante ale traheii
și bronhiilor mari
Bronhomalacia (sdr Williams-Campbell) = agenezia cartilagiilor bronhiilor
mijlocii
Sdr cililor imobili = imobilitate cilior și flagelilor (spermatozoizi). Ex sdr
Kartagener = dikinezie ciliară + situs inversus + sinuzită cr + bronșiectazii

PATOGENIE: scăderea rezistenței la deformarea peretelui bronșic prin

modificările inflamatorii și congenitale și tracțiunea peretelui bronșic de
către leziunile peribronșiectatice.
 BRONȘIECTAZIA
TABLOU CLINIC:
Asimptomatic o perioadă
Debut insidios, prin infecții respiratorii recurente, trenante
Simptom dominant: tuse cu expectorație abundentă, mucopurulentă, peste
100 ml/zi, ce sedimentare în 4 straturi: spumos, seros, purulent, grunjos
Hemoptizia
Ex fizic:
– Sdr bronșitic: raluri bronșice cu localizare constantă
– Sdr cavitar: ↑ amplit vibrațiilor, hipersonoritate, suflu cavitar sau amforic, ral cavernos
– Sdr de condensare pulmonară - în situația obstrucției bronșice prin secreții
– Sdr pleural: prin afectarea pleurei viscerale/parietale
– Modificări generale: hipocratism, cianoză, scădere în G
 BRONȘIECTAZIA
PARACLINIC:
Rad toracică: sugerează prezența bronșiectaziilor - desen bronhovascular
accentuat, rozete Ameuille (imagini areolare), condensări liniare
Bronhografia lipiodolată: bronșiectazii cilindrice, moniliforme (dilatații
succesive alternând cu calibru normal), ampulare (fusiforme), sacciforme
CT
Bronhoscopia: vizulizează doar bronșiile mari
Spirograma: n sau disfuncție ventilatorie
Ex sputei: floră patogenă; microscopic: absența fibrelor elastice, PNN
Ex sg: VSH, leucocitoză, PNN, Fb, CRP
Bronsiectazie
BRONSIECTAZIE: “ROZETA AMEUILLE”
 Triunghiul bronsiectatic

BRONSIECTAZIE BILATERALA: suprainfectie

 BROHOGRAFIE

BRONSII NORMALE BRONSIECTAZIE

 BRONȘIECTAZIA
COMPLICAȚII:
– Hemoptizii
– Empiem pleural
– Infecții pleuropulmonare supurative
– Amiloidoza
– Neo bronhopulmonar
 SDR DE CONDENSARE PULMONARA

Definiție: afecțiuni pulmonare caracterizate prin pierderea aerului din alveole

într-un teritoriu pulmonar.
Aerul alveolar:
Poate fi înlocuit cu material biologic = sdr de condensare de tip neretractil
Poate fi rezorbit = sdr de condensare de tip retractil

Aspectul clinic depinde și de gradul de permeabilitate al bronșiei

 SDR DE CONDENSARE PULMONARA

Sindromul de condensare retractilă

Sindromul de
condensare Cu bronşie permeabilă Cu bronşie
neretractilă obstruată

Inspecţie Scăderea amplitudinii Retracţia teritoriului Retracţia teritoriului

respiratorii; tiraj afectat, diminuarea afectat, diminuarea
subcostal, spaţiilor intercostale, spaţiilor intercostale,
supraclavicular scăderea amplitudinii scăderea amplitudinii
respiraţiilor respiraţiilor
Palpare Transmitere crescută Transmitere crescută a Abolirea transmiterii
a vibraţiilor vocale vibraţiilor vocale vibraţiilor vocale
Percuţie Matitate elastică Matitate sau submatitate Matitate dură
Ascultaţie Suflu tubar/respiraţie Suflu tubar/respiraţie Tăcere ascultatorie
suflantă; suflantă;
Raluri crepitante/ Raluri crepitante/
subcrepitante subcrepitante (ex.
crepitantele tip Velcro)
 SDR DE CONDENSARE PULMONARA
Sindromul de condensare retractilă
Sindromul de
Cu bronşie permeabilă Cu bronşie
condensare
obstruată
neretractilă
Radiologic Opacitate omogenă, Opacităţi neregulate, Opacitate
triunghiulară, cu baza difuze, la baze sau la triunghiulară, cu
la periferie şi vârful la vârfuri, mai mult sau mai retracţia zonei
hil, ce corespunde unui puţin retractile, pot afectate, diminuarea
lob sau segment, atrage mediastinul de spaţiilor intercostale,
limitată de scizuri, nu partea afectată aspirarea scizurii,
retractă spaţiile atragerea
intercostale şi nu mediastinului, traheii,
atrage mediastinul diafragmului
Afecţiuni Pneumopatii acute Fibroze pulmonare Atelectazia
nesupurative,
bronhopneumonia,
pneumopatii
supurative în faza de
colecţie închisă,
cancer
bronhopulmonar,
infarct pulmonar, chist
 PNEUMONIILE

DEFINIȚII: afecțiuni inflamatorii ale parenhimului pulmonr, de

natură infecțioasă sau neinfecțioasă.
P lobara sau segmentară = exudat fibrinoleucocitar în alveole, cu
respectarea topografiei unui segment sau lob.
Bronhopneumonia = pneumonie lobulară cu evoluție în focare
diseminate, în diferite stadii de evoluție
P interstițială = inflamație predominant interstițială.
 PNEUMONIILE

CLASIFICARE:
Etiologică:
– Infecțioase: bacteriene, virale, chlamidii, Mycoplasma, fungi, protozoare (Pneumocistis carinii)
– Neinfecțioase: de aspirație, toxice (gaze, hidrocarburi etc), de iradiere
După locul de contaminare:
– Comunitare: înafara mediului spitalicesc
– Nosocomiale: în spital
După starea anterioară a plămânului:
– Primitive
– Secundare (pe plămân lezat)
 PNEUMONIILE

PATOGENIE:
Factori determinanți: agenții etiologici
Factori favorizanți: fumatul, poluarea, alcoolismul, frigul,
staza pulmonară, modificarea florei TR, boli cronice,
tratamente imunosupresive
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ

DEFINIȚIE: pneumonia determinată de pneumococ

PATOGENIE:
– Streptococcus pneumoniae: coci gram pozitivi dispuși în diplo; peste 80 tipuri antigenice
– Sunt patogeni prin producție de pneumolizină (toxină ce determină hemoliză și liza
leucocitelor)
– Este colonist al faringelui la 5-10% la adulți sănătoși și 20-40% la copii
– Infecția pulmonara apare în condiții de scădere a mecanismelor de apărare, prin
aspirație de la orofaringe.
– Localizare: segmentară sau lobară, cu respectarea scizurilor
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
MORFOPATOLOGIC: evoluție în 4 stadii

Stadiul Durata Macroscopic Microscopic

Congestie 1–3 Culoare roşie Exudat alveolar cu celule
zile descuamate, germeni, rare PN,
pereţi alveolari îngroşaţi
Hepatizaţie roşie 2 – 4 Culoare roşie- În alveole şi în septurile alveolare:
zile brună, consistenţă fibrină, PN, hematii, germeni.
crescută Pleurită fibrinoasă sau
fibrinopurulentă.
Hepatizaţie 4–6 Culoare cenuşie Liza hematiilor şi PN, fagocitoza
cenuşie zile (prin hemoliză) germenilor de către macrofage, liza
benzilor de fibrină.
Rezoluţie 5–7 Revenire la aspect Eliminarea prin tuse sau resorbţia
zile normal exudatului, refacerea epiteliului
alveolar

Posibilă complicație: supurație și abces pulmonar = hepatizație galbenă

 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ

TABLOU CLINIC:
Debut brusc: frison, febră, junghi toracic, tuse
Frison: unic, solemn, de 30 - 40 min
Febră 39-40o, în platou
Junghi toracic: după frison, submamelonar, intens, accentuat de respirație și
tuse; uneori abdominal (copii)
Tusea: uscată, apoi productivă
Dispnee: polipnee, variabilă după severitate
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ

Examen fizic general:

Stare generală alterată, transpirații, deshidratare
Facies vultuos, congestia pometului de partea afectată (semnul Jaccoud), icter/subicter, herpes
nazolabial
Examenul ap respirator:
Sdr de condensare: ↓ amplitudinii respiratorii, ↑ transmiterii vibrațiilor vocale, matitate, suflu tubar,
crepitante fine accentuate în ploaie după tuse, bronhofonie
Congestie faringiană
Semne de afectare CV în forme severe: tahiaritmii, hipotensiune
Remisiunea: poate fi bruscă (in crisis) sau treptată (in lisis)
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ

PARACLINIC:
Rad toracică: opacitate omogenă, intensitate subcostală, limitată de scizuri, la
unul sau mai multe segmente sau lob, formă triunghiulară, cu baza la
periferie și vf la hil. În remisiune imaginea devine mai puțin omogenă, cu zone
de claritate (centrală, periferică sau în tablă de șah). Uneori - revărsat pleural.
Ex sputei: coci G+ în diplo, hematii, PNN
Ex sg: leucocitoză peste 12000/mmc, PNN, VSH, Fb, CRP, alfa2 globuline,
Bil; hemoculturi pozitive la 20-30%
Ex. radiologic – pneumonia pneumococica
 PNEUMONIA PNEUMOCOCICĂ
EVOLUȚIE:
Fără antibioterapie: vindecare în 9 - 15 zile, treptată sau rapidă
Sub antibioterapie: scade febra în 1 - 3 zile, sdr de condensare în 3-5 zile
Persistența opacității pulmonare peste 3-4 săpt pune problema existenței unui neoplasm → explorare
COMPLICAȚII:
– Pleurezie serofibrinoasă sau purulentă parapneumonică sau metapneumonică
– Abces pulmonar
– Suprainfecție
– Cardiace: pericardita, miocardita, endocardita, IC
– Meningita
– GN
 PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ

DEFINIȚIE: pneumonia determinată de stafilococ

PATOGENIE:
– Stafilococii: coci G+ izolați sau grupați; st auriu cel mai frecvent
– Secretă enzime de necroză: coagulaza, hialuronidaza, hemolizine, leucocidină
– Colonizează nazofaringele, axilele, perineul
– Persoane purtătoare: lucrători în domeniul sanitar, bolnavi cronici (dializați, dibetici etc)
– Boala apare în condiții de scădere a apărării: tarați, intubați, copii mici, bolnavi cronici pulmonari
Mecanisme de producere a infecției pulmonare:
– Bronhogenă: aspirare de secreții faringiene
– Hematogenă: de la un focar septic la distanță (furuncul, abces, osteomielită, tromboflebită de cateter)
 PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
MORFOPATOLOGIE:
– Sunt afectate bronșiile și alveolele
– Focare multiple de necroză cu tendința la abcedare și formare de cavități care cresc progresiv prin acumulare de aer
= pneumatocele
TABLOU CLINIC:
– Debut insidios cu febră, tuse
– Agravarea stării generale, frisoane, dispnee, durere toracică, tuse cu expectorație mucopurulentă, cu striuri
sanguinolente sau hemoptoică
Ex fizic:
– cianoză periferică, tahicardie, tahipnee
– Ex toracelui relativ sarac comparativ cu starea generală gravă: zone de submatitate, subcrepitante/crepitante,
diminuarea mv
 PNEUMONIA STAFILOCOCICĂ
PARACLINIC:
– Rad toracică: opacități nodulare multiple în focare bronhopneumonice, confluente; zone de hipertransparență -
pneumatocele; opacități pleurale (empiem)
– Ex sputei: coci G+, evidențiați la culturi
– Ex sg: leucocitoză, PNN, scăderea GR și trombocitelor; hemoculturi pozitive in 20%
EVOLUȚIE: severă datorită virulenței germenului și terenului compromis
COMPLICAȚII:
– Pleuro-pulmonare: empiem, pneumatocele, piopneumotorax
– Meningită, abces cerebral
– Endocardită acută a cordului drept
– șoc septic
Ex. radiologic – pneumonia stafilococica

- distribuţie bilaterală
- abcese cu perete subţire pneumatocele
- pleurezie bilaterală
- pungă pleurală stg.
 PNEUMONIA STREPTOCOCICĂ

Streptococul beta-hemolitic grup A determină incidental pneumonie

TABLOU CLINIC:
– Debut brusc sau progresiv
– Febră, frison, junghi toracic, dispnee, tuse cu expectorație mucopurulentă, cianoză periferică
– Ex fizic: necaracteristic - matitate/submatitate, subcrepitante, variabile ca localizare în timp
EX PARACLINICE:
– Rad toracică: opacități lobulare, revărsat pleural
– Ex sputei: streptococul
– Ex sg: leucocitoză, PNN, VSH, anemie
EVOLUȚIE:
– Regresează lent sub tratament, cu complicații frecvente pleurale (empiem), pericardită, artrită
 PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIAE

Kl pneumoniae: BGN încapsulat, aerob, saprofit al căilor aeriene superioare la bolnavi cronici (pulmonari,
diabetici, alcoolici), devine patogen în condiții de scădere a rezistenței organismului
Agent frecvent al infecțiilor nosocomiale

MORFOPATOLOGIC: alveolită exudativă cu tendință la abcedare și formare de cavități

TABLOU CLINIC:
– Debut brusc cu febră, tuse, junghi toracic, fără frison
– Tuse prouctivă, spută gelatinoasă sau hemoptoică, verzuie sau ciocolatie
– Stare generală alterată, tahipnee, cianoză
– Ex toracelui: sdr de condensare de tip pneumonic, revărsat pleural
 PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIAE

PARACLINIC:
– Rad toracică: opacitate de tip pneumonic, cu tendință la abcedare; este cea mai intensă ”bloc
negru”; în forma bronhopneumonică - opacități diseminate, confluente, cu tendință la abcedare;
revărsat pleural
EVOLUȚIE:
– Severă, mortalitate 20 - 50%
Complicații:
– Pulmonare: empiem, piopneumotorax, abcese cronice, scleroză pulmonară, bronșiectazii
– Extrapulmonare: pericardită, meningită, artrită
– șoc toxico-septic, insuficiență renală, CID
 PNEUMONIA CU HAEMOPHILLUS
INFLUENZAE
H influenzae (bacilul Pfeiffer): BGN colonist al căilor aeriene superioare. Devine patogen în condițiile
unui organism tarat
TABLOU CLINIC:
– Febră, tuse cu spută purulentă sau hemoptoică, junghi toracic, dispnee
– Obiectiv - modificări nespecifice
EX PARACLINICE:
– Rad toracică: opacități de intensitate redusă, de tip bronhopneumonic sau lobar, revărsat pleural
– Ex sputei: evidențiază germenul
– Ex sg: leucocitoză, PNN, VSH, Fb
COMPLICAȚII:
– Pleurezie purulentă, laringită, meningită, pericardită
 PNEUMONIA CU BACILI ENTERICI GRAM
NEGATIVI

BGN: K pn, E coli, pseudomonas, proteus, serratia

Condiții: numai la organisme tarate, cu evoluție gravă
Pn cu pseudomonas:
– Modificări de tip bronhopneumonic, necroze și microabcese
– Stare generală gravă, cianoză, febră de tip invers
– Spută verzuie
 PNEUMONIA CU LEGIONELLA
PNEUMOPHILLA
”Pneumonia veteranilor”
Clinic: variabil, de la forme inaparente la forme severe
– Aspect bronșitic sau pneumonic, febră, frisoane, tuse productivă, raluri crepitante sau
subcrepitante
– Manifestări extrapulmonare: diaree, cefalee, agitație sau torpoare, pericardită, meningită
Radiologic: opacități nesistematizate de tip bronhopneumonic, rapid extensive
Dg: testul de imunofluorescență al sputei sau lavajului bronșic
Evoluție: severă, dar ameliorată de tratament antibiotic.
 PNEUMONIA CU GERMENI ANEROBI

Germenii anerobi: peptostreptococcus, fusobacterium, bacteroides

melaninogenicus și fragilis, clostridium
Mecanism de infecție: aspitație anormală a secrețiilor endogene sau de
material exogen în căile aeriene inferioare.
Stări favorizante: alterarea stării de conștiență, intubație, traheostomie
Clinic: tablou sever de stare toxico-septică, spută fetidă, zone de condensare
pulmonară
Radiologic: opacități segmentare/lobare și zone de claritate prin abcedare
 PNEUMONIILE VIRALE
Infecții virale ce pot determina pneumonii: gripa, varicela, rujeola
Alte microorganisme înrudite: Mycoplasma, ricketsii, chlamidii
Aspecte comune:
Morfopatologic: infiltrat interstițial cu mononucleare extins la pereții alveolari și peribronșic
Clinic:
– debut progresiv, cu rinoree, faringită, astenie, mialgii
– Febră, frison, tuse seacă
– Ex obiectiv: normal sau sdr de condensare
Radiologic:
– Umbre hilare difuze
– Accentuarea desenului hiliobazal - ”barbă pieptănată”
– Noduli de dimensiuni diferite
– Opacități segmentare cu intensitate subcostală - ”geam mat”
Dg etiologic: reacții serologice
PNEUMONIE INTERSTITIALA: GRIPA
 BRONHOPNEUMONIA
Definiție: pneumopatie de natură bacteriană, caracterizată prin afectare alveolară și bronșică, cu focare
multiple, diseminate și evoluție severă. Apare la imunodepimați și copii, vârstnici.
Morfopatologic: bronhoalveolită cu tendință la supurație și confluență
Clinic:
– Stare generală gravă, febră, dispnee, cianoză, tahicardie, hipotensiune
– Ex toracic: submatitate sau matitate, crepitante sau subcrepitante, respirație suflantă sau suflu tubar
Radiologic: opacități diseminate, confluente, tendință la abcedare, revărsat pleural
Ex sg: leucocitoză sau leucopenie, anemie, trombopenie, VSH, Fb
Complicații: abces pulmonar, empiem pleural, insuficiență respiratorie, IC, pericardită, metastaze septice
opacităţi multiple de intensitate medie, opacităţi difuze, cu tendinţă la confluare
contur flou, tendinţă la confluare, pe ambele arii pulmonare mai frecvent
mai numeroase în câmpurile pulmonare in câmpurile pulmonare superioare ca şi în
medii şi bazale regiunile parahilare
BRONHOPNEUMONIE
 SUPURAȚIILE PULMONARE

Se includ

– ABCESUL PULMONAR

– GANGRENA PULMONARĂ
 ABCESUL PULMONAR
Definiție: focar delimitat de supurație la nivelul parenchimului, cu evoluție la necroză și
abcedare
Poate fi:
– Primitiv: în teritorii nefectate, prin infecție cu anaerobi
– Secundar: pe leziune preexistentă (cancer, corpi străini, chist) sau în evoluția unor pneumonii cu
stafilococ, Klebsiella, pseudomonas; infecția este cu aerobi, mai rar cu anaerobi
Cauze:
– Infecțioase: bacteriene - bacterii anaerobe, aerobe; fungi
– Neinfecțioase: neo, infarct pulmonar, chiști suprainfectați
Morfopatologic: leziunea evolueză succesiv la inflamație, supurație, necroză, scleroză
 ABCESUL PULMONAR

TABLOU CLINIC: două faze de evoluție:

1. Faza de supurație închisă (de constituire a colecției):
– Debut acut sau insidios
– Stare generală progresiv alterată, febră de tip hectic sau remitent
– Ex fizic: sdr de condensare sau necaracteristic
 ABCESUL PULMONAR
2. Faza de supurație deschisă (de evacuare a colecției):
– La 5-10 zile de la debut, caracterizată prin vomică masivă brutală = eliminare prin tuse a unei mari
cantități de spută purulentă (peste 100 ml)
– Vomica este precedată de durere toracică intensă și de exacerbarea tusei și asociată cu
hemoptizie în cantitate redusă; respirație fetidă
– Mai frecvent - eliminarea fracționată a colecției - vomica fracționată sau eliminare repetată la
intervale apropiate de cantități mari - vomica numulară
– Simptomele se ameliorează parțial după vomică, febra devine neregulată, tusea este productivă,
spută purulentă peste 100 ml/24 ore - bronhoree purulentă
– Ex fizic - necaracteristic; sdr cavitar sau cavernos apar când cavitatea este destul de mare și
superficială
 ABCESUL PULMONAR
PARACLINIC:
Rad toracică:
– În faza de constituire: opacitate de tip pneumonic, mai intensă, contur imprecis sau opacitate rotundă
– În faza de supurație deschisă:
deschisă: imagine hidroaerică ”în gură de cuptor”, cu pereți groși (datorită inflamației periferice)
Ex sputei:
– Poate fi galben-verzuie stratificată (strat spumos, mucopurulent, grunjos), purulentă, hemoptoică, miros fetid (floră anaerobă)
– Ex microscopic poate evidenția germenii (după culturi, colorare), fibre elastice (prin distrugere de parechim), celule
neoplazice etc
Ex sg: leucocitoză 20 - 30000/mmc, PNN, VSH. Fb, CRP, alfa2 globuline
Bronhoscopia: obligatorie (pt eventuale leziuni neo preexistente)
CT
abcese pulmonare în faza de constituire
- acelaşi caz prezentat anterior; imagine hidro-aerică localizată în lobul superior
drept
- aspect dupa vomica (săgeată)
 ABCESUL PULMONAR

Evoluție: severă fară tratament antibiotic, spre cronicizare (50%),

vindecare spontană (20%), deces (30%); bună sub
tratament
Complicații: hemoptizii, gangrenă, septicemie, empiem pleural,
abcese metastatice, bronșiectazii, tbc, amiloidoză
 GANGRENA PULMONARĂ
Definiție: supurație difuză cu germeni anaerobi, cu necroză extensivă și cavități multiple.
Este rară, apare la tarati
Tablou clinic: stare generală gravă, tuse cu expectorație purulentă fetidă, dispnee,
junghi toracic, febră hectică. Sdr de condensare sau sdr cavitar
Paraclinic:
– Rad toracică: cavități multiple, cu caracter extensiv, anfractuoase, cu nivele
hidroaerice
– Ex sputei: purulentă, fetidă, cu fragmente de țesut pulmonar necrozat
Prognostic: sever, mortalitate mare
- supuratie difuza
- radiologic transparenţe
multiple care dau o cavitate
anfractuoasă