Sunteți pe pagina 1din 42

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL

MASCULIN SI A SISTEMULUI
LIMFOID
LP 7
ADENOMUL DE PROSTATA
( HIPERPLAZIA BENIGNA DE PROSTATA / HBP )
Definitie: tumora benigna mixta, epiteliala si stromala caracterizata prin hiperplazia acinilor
prostatici si a stromei, cu dispozitie nodulara, rezultand formarea de noduli mici / mari in
regiunea periuretrala a prostatei; cand sunt foarte mari, acestia comprima canalul uretral si
produc obstructia partiala / totala a uretrei.

Incidenta: creste cu varsta: 70 % la 60 de ani, 90 % la 70 de ani;

Etiologie: necunoscuta;
Ipoteza: - dezechilibru endocrin de lunga durata;
Rol principal: dihidrotestosteronul ( DHT ), metabolit al testosteronului, care cu inaintarea in
varsta, se acumuleaza in prostata si se leaga de receptorii nucleari ai celulelor prostatice ( desi,
testosteronul scade dupa varsta de 60 de ani ), inducand hiperplazia de prostata, sub influenta
estradiolului ( estrogen ), care creste concomitent cu scaderea testosteronului, sensibilizand
prostata.

Clinic: tulburari de mictiune.


PC: nivel crescut de PSA ( antigenul specific de prostata );
Macroscopic:
- prostata marita de volum ( x 2 – 4 ), 60 - 100 g,
suprafata neregulata cu zone nodulare de dimensiuni
variate, localizate in partea centrala si superioara a
prostatei, corespunzatoare zonei de tranzitie a
prostatei ( zona mijlocie si laterala a prostatei ).

( DD al zonelor nodulare: adenocarcinomul de


prostata in care, zonele nodulare sunt localizate
mult mai frecvent in partea periferica si inferioara a
prostatei );

- pe sectiune:
1. multipli noduli, 0,5 - 2 cm, uneori mai mari, ce
comprima tesutul din jur, bine delimitati, gri-
albiciosi / galbui, de consistenta variabila, in functie
de continut:
* consistenta elastica: sunt galbui si contin un fluid
tulbure, lactescent ( noduli cu proliferare glandulara
abundenta predominanta );
* consistenta dura: albiciosi ( cei cu proliferare
conjunctiva abundenta );

2. depozite brun-negricioase, dure, numite


simpexioni ( corpi psamomatosi / calcosferite )
( “psamos” = nisip );
Diagnostic de organ:
Macroscopic:
1. zona centrala;
2. zona de tranzitie ( mijlocie si laterala ):
localizarea HBP;
3. zona periferica: localizarea ADK de
prostata;

Microscopic:
1. componenta glandulara: acini ( glande ) si
ducte: identice morfologic;

Glandele: epiteliu bistratificat.


- strat intern ( la periferie ): celule bazale
cubice / cilindrice dispuse pe membrana
bazala;
- strat extern ( spre lumen ): celule cubice /
cilindrice secretorii;
- celule neuroendocrine: dispuse printre cele
secretorii.
In lumen:
- secretie prostatica, eozinofila;
- simpexioni ( corpi psamomatosi / corpi
amilacei / calcosferite ): calcificari eozinofile,
amorfe dispuse concentric;

2. Stroma: tesut conjunctiv, cu numeroase


fibre musculare netede.
Glande cu epiteliu bistratificat Corpi psamomatosi / corpi amilacei
Microscopic: HBP
- proliferare tumorala mixta: epiteliala si stromala;

1. Proliferare epiteliala:
- proliferare de glande inconjurate de fibre
conjunctivo-musculare netede, avand aspect de
agregate nodulare,
Glandele: de aspect normal, dimensiuni variate, mici,
mari / dilatate chistic tapetate de epiteliu bistratificat
cu celule bazale si celule cilindrice secretorii / uneori
aplatizate ( datorita secretiei abundente );
- glandele pot avea proliferari papilare in lumen
( proliferari intraluminale ) tapetate de acelasi epiteliu
bistratificat, secretor.

- in lumen: secretie eozinofila, proteica, cu celule


descuamate si corpi amilacei ( corpi psamomatosi /
simpexioni ).

2. Proliferare stromala:
- proliferare de fibre conjunctive si musculare netede
dispuse in fascicule, cu aspect fibroleiomiomatos, ce
inconjoara glandele proliferate.
- infiltrat inflamator cronic ( limfocite );
DD: Adenocarcinomul de prostata ( G1, G2, G3 ).
TM epiteliala cu origine in epiteliul glandular prostatic subcapsular, localizata in
regiunea periferica, postero-inferioara a prostatei.

Macroscopic:
- forma nodulara, alb-galbuie, dura, prost delimitata;
- pe sectiune: tesut tumoral este ferm, nisipos, uneori extrem de dur
( tumora schiroasa );

Microscopic:
- alterarea arhitecturii glandulare prostatice.
1. proliferare de glande tumorale uniforme, mult mai mici decat cele normale,
de forme neregulate, inghesuite “spate in spate” tapetate de un singur strat de
celule cubice / cilindrice joase, fara proiectii papilare intaluminale, fara membrana
bazala.
Celulele tumorale:
a) citoplasma eozinofila, intunecata, condensata, cu nuclei mari, pleomorfi,
hipercromi;
b) citoplasma spumoasa, palida, abundenta cu nuclei mari, centrali, vacuolati, cu
nucleoli prezenti;
- uneori: celule “in inel cu pecete” ( in formele mai agresive );
- mitoze;
G3: celulele tumorale nu mai formeaza glande, ci se dispun in cordoane, insule
tumorale in stroma;

2. stroma: saraca / extinsa.


- invazie perineurala si vasculara prezenta.
ADK prostata ( G2 ) ADK prostata ( G3 ): celule “in inel cu pecete”.
SEMINOMUL

Definitie: cea mai frecventa tumora maligna epiteliala testiculara, cu origine in celulele
germinale multipotente ale epiteliului tubilor seminiferi ( disgerminom );
- varsta medie: 40 de ani; rara < 10 ani si neobisnuita la adolescenti;

Fatori favorizanti:
- criptorhidismul ( testiculi incomplet coborati: intraabdominal, inghinal );
- predispozitii genetice ( negrii din Africa au o incidenta foarte scazuta );
- disgenezie testiculara ( 25 % );

Clinic: - este depistat prin cresterea nedureroasa a volumului testiculului;


- frecvent este atins testiculul drept;
- palpare: masa testiculara ferma;

PC: markeri tumorali:


- alfa FP ( alfa fetoproteina ): normala;
-10 % din cazuri: beta hCG crescut ( human chorionic gonadotropin );
- 30 – 90 % din cazuri: PLAP crescut ( placental like alkaline phosphatase );
Macroscopic:
- localizare: frecvent unilaterala ( in 2 %
cazuri bilaterala );
- testicul marit de volum / atrofic,
congestionat.
- pe sectiune: formatiune tumorala nodulara,
unica, lobulata / mai multi noduli separati ce
pot interesa uneori, testiculul in totalitate;
- 2 - 6 cm, solida, albicioasa-galbuie /
rosiatica, de consistenta ferma, aspect
omogen;
- rar: focare extinse de necroza; pot apare
mici focare hemoragice.

- rar: extensie in epididim / cordon


spermatic.

Metastaze: ggl regionali si viscere.


Diagnostic de organ: testicul:
- organ parenchimatos, incapsulat, cu functie dubla: exocrina ( spermatozoizi ) si
endocrina ( hormoni androgeni );

1. tunica vaginala: pliu peritoneal, format dintr-o foita parietala si una viscerala, cu
o cantitate mica de lichid lubrefiant ce protejeaza testiculul si ii asigura mobilitatea.
2. capsula ( albugineea ): este cea mai groasa din tot organismul, formata din tesut
conjunctiv dens, dezordonat, cu numeroase fibre de colagen, miofibroblaste si fibre
nervoase.

3. parenchimul: este impartit in lobuli ( ~ 250 ) prin septuri fine de colagen, ce


pleaca de pe fata interna a albugineei;
- lobulul: tubi seminiferi ( 1 - 4 tubi / lobul ) si interstitiu testicular.

* Tubii seminiferi: epiteliu bistratificat.


a) celulele Sertoli: 10 % din populatia celulara testiculara in perioada adulta
( abundente inainte de pubertate si la batrani ); rol de fixare si probabil de hranire a
celulelor germinale, in special a spermatocitelor.
- sunt celule inalte, de forma neregulata dispuse pe membrana bazala si intinse pana
in lumen, cu citoplasma eozinofila, fin granulara, uneori cu vacuole de lipide si fine
cristale ( cristale Charcot-Bottcher ), nucleu bazal, veziculos, cu nucleol
proeminent.

b) celulele germinale: cu rol in producerea spermatozoizilor ( spermatogonia,


spermatocit primar si secundar, spermatida si spermatozoidul );

* Interstitiul testicular ( stroma ): intre tubii seminiferi, format din tesut conjunctiv
lax, cu fibre de colagen, fibroblaste, vase de sange, plaje de celule interstitiale
Leydig ( sintetizeaza testosteron );
Celulele Leydig: sunt poligonale, dispuse in cuiburi, cu citoplasma abundenta,
eozinofila, fin granulara, cu vacuole lipidice, uneori pigment de lipofuscina;
caracteristic, dar inconstant: cristale Reinke ( mase eozinofile, alungite ) si nucleu
rotund, veziculos, cu nucleoli prezenti.
Tubii seminiferi
Microscopic:
- arhitectura testiculara modificata.
1. Celulele tumorale: sunt dispuse in plaje / cuiburi
fara aspecte glandulare, prost delimitate in lobuli,
prin septuri fine, fibroase.

- celulele tumorale sunt mari, monomorfe, rotunjite,


cu margini celulare bine vizibile, citoplasma
abundenta, clara ( cantitate crescuta de glicogen, PAS
pozitiva ) si nucleu rotund / ovoid, central, cu
cromatina fin granulara, 1-3 nucleoli;
- mitoze rare;

2. Stroma: redusa, cu infiltrat limfo-plasmocitar


dispus in septuri, in jurul septurilor si printre celulele
tumorale, uneori putand forma centrii germinativi;

- 50 % din cazuri: reactie granulomatoasa, cu celule


gigante Langhans, netumorale;
- celule gigante capabile sa secrete hCG;
( gonadotrofina corionica umana / hormon corionic
gonadotrop)
DD: Seminom anaplazic

1. Seminom anaplazic
- celule tumorale cu pleomorfism nuclear
marcat;
- multe celule tumorale gigante ( ~ cu
celulele sincitiotrofoblastice placentare );
- multe mitoze;

2. Seminomul spermatocitic
- apare > 65 de ani, cu crestere lenta si
metastaze rare;
Macroscopic: T mare; pe sectiune: gri- Seminom spermatocitic
palida, moale si friabila;
Microscopic: 3 tipuri de celule tumorale:
- celule de talie medie: cele mai numeroase,
cu citoplasma eozinofila si nuclei rotunzi;
- celule mici: cu citoplasma eozinofila,
dispusa la marginea celulei.
- celule gigante: uni- / multinucleate.
!!! Nu exista infiltrat limfocitar;
3. Carcinom embrionar testicular Carcinom embrionar
- TM mai agresiva si letala decat seminomul.
- 20 - 30 de ani;
Macroscopic: leziune mica, prost delimitata, cu
zone de necroza si hemoragie.

Microscopic: celule tumorale au aspect


glandular / acinar / tubular / papilar; sunt mari,
nediferentiate cu atipii, gigante, monstruoase;

- cand celulele tumorale contin gonadotrofine


corionice umane ( beta hCG ) si alfa-
fetoproteine ( alfa FP ) inseamna ca s-a produs o Limfom testicular non-Hodgkin
diferentiere spre T mixta testiculara: Tumora de
sac Yolk ( T de sinus endodermal );

4. Limfom testicular non-Hodgkin de inalta


malignitate ( de tip imunoblastic )
Macroscopic: infiltrat galbui, moale, uneori
difuz / nodular.
Microscopic: celule tumorale limfocitare,
monomorfe dispuse difuz.
LIMFOM HODGKIN ( LH )
Limfom malign: TM a celulelor native din tesutul limfoid ( limfocite, histiocite, precursori si
derivate ).

Limfom Hodgkin ( limfogranulomatoza maligna ): cea mai frecventa tumora maligna de


tesut limfoid, ce afecteaza primar limfoganglionii;
- apare la tineri ( ~ 30 de ani );
- apare initial intr-un singur ganglion / lant ganglionar si se imprastie prin contiguitate la cei
din jur;
- 90 %: pleaca de la nivel cervical, apoi: mediastin –> ggl. celiaci –> splina -> ficat ->
maduva osoasa;
- rar afecteza ganglionii mezenterici;

Cauza: necunoscuta;

Clasificarea LH ( WHO 2000 ): 5 forme:


1. Forma cu scleroza nodulara
2. Forma cu celularitate mixta
3. Forma predominant limfocitara
4. Forma cu depletie limfocitara
5. Forma bogat limfocitara
Clinic:
1. Adenopatie nedureroasa initial: debut cervical; ggl. mariti de volum, elastici,
izolati / aglomerati;

2. Manifestari sistemice:
- absente la cei aflati in stadii incipiente;
- prezente la cei aflati in stadii diseminate;
Caracteristic: triada: 1. febra
2. transpiratii nocturne
3. scadere in greutate
4. uneori: prurit si anemie;

3. Sindroame paraneoplazice: apar rar;


- caracteristic: ggl. durerosi la consumul de alcool;

4. Anergie cutanata ( datorita depresiei mediate celular );

5. Susceptibilitate la infectii
Diagnostic de organ: ggl. limfatic
- organ parenchimatos incapsulat format din tesut limfoid,
traversat de vase limfatice specializate, numite sinusuri;
Tesutul de sustinere:
1. capsula
2. trabeculi ( septuri comjunctive ): pleaca de pe fata interna a
capsulei pana in medulara, unde se intretaie intre ei;
3. stroma: sustine tesutul limfoid;
- este formata din tesut reticular, cu celule reticulare si fibre de
reticulina ce formeaza o retea in ochiurile careia se gasesc
limfocite, plasmocite si macrofage.

Parenchimul:
1. corticala: la periferie; contine foliculi limfoizi cu centrii
germinativi.
2. medulara: cordoane de tesut limfoid ( predominant limfocite
T ) dispuse in jurul vaselor sanguine mici formate din limfocite
mici, plasmocite, macrofage;

Foliculul limfoid: predominant limfocite B.


- zona centrala: numita centru germinativ, palid colorata,
formata din celule limfoide tinere ( centroblasti ) ( dispuse in
zona mai inchisa a centrului germinal ) si din celule cu marginea
nucleara neregulata ( centrocite ) ( dispuse in zona mai palida a
centrului germinal );
- zona periferica: reprezinta zona “mantalei” formata din
limfocite mature mici, cu nucleu usor neregulat si citoplasma
redusa.
Ganglionul limfatic
Microscopic:
Caracteristic BH:
- celule polimorfe dispuse printre infiltrat inflamator variabil cu limfocite,
plasmocite, PMN;
I. Celulele Reed-Sternberg: celule mari, gigante, binucleate, de aspect
bilobat, cu aspect de “imagine in oglinda” a unui nucleu fata de celalalt, cu
nucleol mare, eozinofil, cu halou clar in jur, avand aspect de “ochi de
bufnita”; citoplasma: abundenta, pal eozinofila, fara limite clare celulare.

- celula RD: sufera un proces particular de moarte celulara, numit


”mumificare” in care, celula se ratatineaza ( se micsoreaza ) devenind
picnotica;
- apar frecvent in formele: - predominenta limfocitara;
- celularitate mixta;
- depletie limfocitara
II. Variante de celule Reed-Sternberg:
1. Celula Hodgkin ( celule mononucleare ): celule mari, cu un singur
nucleu rotund / ovalar, eozinofil cu nucleol mare, cu halou in jur, aspect de
“ochi de bufnita”.
2. Celule lacunare: celule cu nuclei mari, multilobati / neregulati, cu
nucleoli mici, multipli si citoplasma abundenta, pal-eozinofila “water
clear”, cu margini celulare bine definite, dar distrusa / retractata in timpul
sectionarii, lasand nucleul sa stea intr-un spatiu gol: spatii clare, lacunare.
- frecvent in forma cu scleroza nodulara;
3. Celule limfo-histiocitare, “popcorn”: celule cu nuclei polipoizi, ~ cu
floricelele de porumb, cu nucleoli mici si citoplasma moderat abundenta,
pala.
- frecvent: in forma cu predomineneta limfocitara;
LH cu scleroza nodulara
BH cu scleroza nodulara: celule RS
- cea mai comuna forma de LH, mai frecventa la femei,
adolescenti / adulti tineri;
Macroscopic:
- ggl. cervicali voluminosi, gri-alb-roz; pe sectiune:
consistenta elastica;
- in stadiile avansate: zone de necroza, galbui, de forme
diferite, aspect “geografic” si zone albe, ferme;
- 75 %: este afectata splina.
Prognostic: excelent; curabila ( in special in stadiile
incipiente );
Microscopic:
- arhitectura ggl. alterata;
- celule tumorale cu aspect polimorf:
1. frecvent celule Reed-Sternberg ( RS ) si celule
lacunare, rare celule Hodgkin;
2. benzi fibroase de colagen: eozinofile, acelulare, ce impart
tesutul limfoid in noduli circumscrisi;
3. fibroza: putina / abundenta;
4. infiltrat inflamator: limfocite, plasmocite, macrofage;

IHC ( teste imunohistochimice ): markeri tumorali


( anticorpi ):
Caracteristic LH:
- celulele RS: ( + ) la CD 15, CD 30;
( - ) la CD 45;
LH cu scleroza nodulara

Celule lacunare
DD al LH cu scleroza nodulara

1. LH cu celularitate mixta

- adultii de varsta medie ( > 55 de ani),


barbati > femei;
- este identificata in stadii avansate;
- se asociaza frecvent cu virusul Epstein-
Barr;

Microscopic:
- celulariate mixta, cu aspect difuz.
1. frecvent: celule RS si celule
Hodgkin;
2. celule inflamatorii: eozinofile,
plasmocite, limfocite, macrofage;
2. LH cu depletie limfocitara LH cu depletie limfocitara: forma cu fibroza difuza

- cea mai rara forma de LH;


- afecteaza persoanele in varsta
- se prezinta in stare avansata cu simptome
sistemice;
Prognostic: slab;

Microscopic:
1. limfocite putine, cu reactie inflamatorie redusa;
2. celule RS abundente si variante celulare
abundente, dispuse in plaje.
LH cu depletie limfocitara: forma reticulara ( aspect
de reticulosarcom )
Variante:
1. forma de fibroza difuza: tesut conjunctiv
abundent dispus dezordonat si putine celule
inflamatorii.
2. forma reticulara ( forma sarcomatoida –
reticulosarcom ):
- nu apare tesut conjunctiv dezordonat;
- sunt prezente numeroase celule RS bizare si
putine limfocite.
3. LH cu predominanta limfocitara

- tineri (< 35 ani), barbati > femei;


- descoperit in stadii incipiente;
Prognostic: excelent;

Microscopic:
2 variante: nodulara si difuza;

Forma difuza:
- mai frecventa la barbati, cu debut cervical;
- limfocite mici, histiocite, eozinofile, PMN,
rare plasmocite;
- rare celule RS, frecvente celule limfo-
histiocitare “popcorn”;
- fibroza si necroza putina;

Forma nodulara:
- foliculi limfoizi, cu limfocite si celule
“popcorn”;
4. LH bogat limfocitic

- rar;
- barbati > femei, adultii in varsta;
- ganglioni afectati difuz, rar
nodular.
- se asociaza cu virusul Epstein-
Barr;
Prognostic: foarte bun;

Microscopic:
- frecvent celule RS si celule
Hodgkin;
- limfocite abundente;
LIMFOAME NON - HODGKIN
Caracteristici:
1. se dezvolta frecvent in zone extra-ganglionare / in mai multe grupuri ganglionare, de la
nivelul carora, se transmite intr-un mod ce nu poate fi prezis ( non-contiguitate ) in alte
organe si in alte tesuturi limfoide ( maduva osoasa, intestin, creier );
- frecvent afecteaza ggl. mezenterici si inelul limfatic Waldayer ( amigdalele linguale,
palatina si faringiana );
2. celulele tumorale sunt monomorfe ( uniforme );
3. apar dupa varsta de 40 de ani si la batrani;
4. prognostic prost, frecvent incurabile;

Cauza: origine necunoscuta;


- defecte imunologice
- virusul Epstein-Barr
- fenitoina ( antiepileptic )
- leziuni cromozomiale

Tipuri: - LNH cu celule B


- LNH cu celule T
LIMFOMUL CU CELULE B MARI

Definitie: limfom non-Hodgkin, cu origine in limfocitele B ale tesutului limfoid;


- agresiv;
- apare dupa varsta de 60 de ani, mai frecvent la barbati;

Debut: frecvent in regiunea gatului / axila, dar si ficat / splina;

Clinic: masa tumorala cu crestere rapida, localizata:


- fie la nivel ganglionar / fie la nivel extra-ganglionar ( tract digestiv, creier, os, piele );
- frecvent: inelul limfatic Waldayer si tesutul limfatic orofaringian;

Macroscopic:
1. ggl: mariti de volum, aderenti; pe sectiune: aspect “carne de peste”, rozat, consistenta
moale, friabila;
2. infiltrarea primara / secundara a ficatului si splinei: mase tumorale mari, neregulate,
izolate, albe, moi, distructive.
3. afectarea maduvei osoase: tarziu, in evolutia bolii;
Evolutie: agresiva; netratata, duce la deces rapid;

Tratament: chimioterapie; remisiune completa in 60 – 80 %

Imunologic:
IHC - teste de imunohistochimie :
1. celulele tumorale exprima markeri pentru celulele B:
- celulele tumorale sunt (+): CD 19, CD 20;

2. celulele tumorale exprima variabil markeri pt. celulele centrului germinal al


foliculului limfatic:
- celulele tumorale sunt (+/-) la CD 10, BCL 6; ( B cell lymphoma );
- prezinta pe suprafata Ig.

Genetic: - frecvent, afectarea genei BCL 6;


- 10 – 20 %: t( 14,18 );
Microscopic: Tipul centroblastic
Limfom cu celule B: centroblastic si imunoblastic;
Caracteristic: celule tumorale mari, monomorfe ( 4 - 5 x
> limfocit normal mic ), cu nuclei mari, cromatina
deschisa, nucleoli proeminenti.

Variante celulare:
1. Tipul centroblastic: cel mai frecvent.
- celule tumorale: nucleu mare, rotund / oval, veziculos,
( datorita marginatiei cromatinei la nivelul membranei
nucleare ) / uneori, nucleu mare multilobat ( clivat
neregulat );
- nucleoli: 2-3, adiacenti membranei nucleare / doar un
nucleol central;
- citoplasma: moderat abundenta, pala / bazofila;

2. in T agresive:
- celule multinucleate, cu nucleoli mari, de tip incluzii
intranucleare, ~ cu celulele RS.

3. Tipul imunoblastic: LNH de grad inalt ( agresiv ), ce se


poate asocia cu leziuni imune – sdr. Sjogren.
- frecvent, celule mari cu citoplasma plasmocitoida
( bazofila, granulara ), nucleu mare, bazofil, cu nucleol
unic, central, mitoze atipice;
Tipul agresiv Tipul imunoblastic
LIMFOMUL MALT ( limfom non-Hodgkin centrocitic gastro-intestinal )
Limfomul MALT ( mucosa associated lymphoid tissue ): limfom non-Hodgkin cu celule mici, cu
origine in limfocitele B din tesutul limfoid asociat mucoaselor tractului gastrointestinal / din
tesuturi epiteliale glandulare extraganglionare;
- tinde sa ramana localizat, avand un prognostic favorabil;
- se poate transforma intr-un limfom non-Hodgkin cu celule mari B, cu diseminare in ggl. limfatici
mezenterici si la distanta;

Limfom Malt: LNH centrocitic gastro-intestinal poate fi : - frecvent cu celule B ( > 95 % );


- cu celule T
- orice segment gastro-intestinal poate fi secundar afectat de LNH;
- limfom gastro-intestinal primar: este sporadic, dar apare frecvent la cei cu: gastrita cronica cu
Helicobacter Pylori, boala celiaca, HIV, dupa transplant de organe cu imunosupresie;

- apare la adulti, barbati = femei;


Localizare: - stomac: 55 – 60 %
- intestin subtire: 25 – 30 %
- colon: 10 – 15 %
- foarte rar: apendice si esofag;

Cauze: - virusul Epstein-Barr


- virusul leucemiei cu celule T ( HTLV - human T lymphotropic virus );
Limfom MALT gastric
Macroscopic: aspecte variate:

1. initial: placi ( expansiuni ) extinse in


mucoasa si submucoasa ( nivel la care se
gaseste tesutul limfoid );
- ulterior: leziuni difuz infiltrate in tesutul
muscular, cu ingrosarea transmurala a
peretelui intestinal, cu stergerea pliurilor
mucoasei si ulceratii focale;
- infiltrarea in musculara: spatiaza fibrele
musculare netede distrugandu-le,
determinand cu timpul aparitia Limfom MALT intestinal
tulburarilor de motilitate si obstructie
secundara.
-T mari pot produce perforatii ale peretelui
intestinal, datorita absentei suportului
stromal;

2. polipoide protruzive in lumen / mase mari


ulcerate;
Microscopic: Limfom intestinal
Celulele tumorale:
- deriva din limfocitele B din zona marginala a foliculului
limfoid, de aspect centrocitic;
- sunt mai mari decat limfocitele normale, monomorfe
( uniforme ):
- nucleul: rotund, central, format dintr-o retea fina de
cromatina, cu o incizura in zona mijlocie: avand aspect de
nucleu clivat / cu interdigitatii ( angulat ), cu nucleoli
indistincti;
- citoplasma: eozinofila, redusa;
- mitoze: rare;

1. initial: celulele tumorale lmfoide infiltreaza mucoasa


( expansiune masiva de tesut limfoid ) cu stergerea si pierderea
de glande;
- celulele limfoide tumorale patrund in epiteliul superficial /
glandular distrugandu-l, cu formare de leziuni limfo-epiteliale
( celule epiteliale cu citoplasma clara, inconjurate de infiltrat
limfocitar ) caracteristice pentru limfomul MALT.

2. ulterior: celulele limfoide patrund in musculara, distrugand


in timp fibrele musculare netede, cu ingrosarea muscularei si
aparitia tulburarilor de motilitate;
- ocazional: se formeaza foliculi limfoizi tumorali.
Limfom MALT gastric cu leziuni limfo-epiteliale
DD:
I. DD macroscopic: 3 tipuri majore de limfoame gastro-intestinale:
1. Limfomul sporadic vestic:
- apare frecvent in emisfera vestica, asociat si cu alte leziuni;
- etiologie: necunoscuta;
- adulti;
- localizare: in oricare regiune a tubului digestiv, dar cu predilectie in stomac;

2. Limfomul asociat bolii celiace:


- frecvent in Europa;
- adultii tineri ( 30 - 40 de ani ), cu istoric de malabsorbtie de 10 - 20 de ani;
- localizare: frecvent in intestinul subtire proximal ( duoden );

3. Limfomul mediteraneean
- pe coasta mediteraneeana;
- copii si adultii tineri;
- leziunea este asemanatoare bolii celiace, cu localizare in intestinul subtire proximal, initial sub forma de
plasmocitoza difuza, ulterior urmata de dezvoltarea limfomului.

II. Tumorile carcinoide:


Macroscopic: leziuni rotunde / placi la nivelul mucoasei intestinale cu ulceratii locale / infiltrarea intregului perete
intestinal;
- pe sectiune: tunica musculara proeminenta;
Microscopic: celule tumorale uniforme, cu citoplasma granulara, roz-pala, nuclei rotunzi, cu cromatina fina;
- mitoze rare;
INFILTRARE LEUCEMICA MIELOIDA IN GANGLIONUL LIMFATIC

Leucemie: multiplicarea in maduva osoasa de celule sanguine ale liniei albe, cu distrugerea
celulelor normale si trecerea celor tumorale in sange / in alte organe;
- mai adecvat este termenul de leucoza, decat cel de leucemie intrucat, leucemia nu se
insoteste intotdeauna de o modificare a formulei sanguine;

LMC: multiplicarea tumorala in maduva osoasa a tuturor stadiilor de maturare a liniei


granulocitare, cu predominanta PMN tinere ( polinucleoze > 100.000 de elemente );
- 90 %: cromozomul 22 Philadelphia prezent, rezultat in urma t ( p22, p9 );

LMC: apare dupa varsta de 50 de ani;


Cauza: necunoscuta;

Factori favorizanti: - iradieri, substante chimice ( benzenul );

Clinic: etape: - faza cronica ( 3 ani )


- faza accelerata ( 2 ani )
- faza acuta ( 6 luni ): puseu blastic.
Diagnostic:
- leucocitoza ( > 100.000 / mm cub ) cu bazofilie, formula leucocitara deviata pana la
mieloblast.
- splenomegalie
- cromozomul Ph, gena hibrida BCR/ABL, proteina P 210 hibrida.

Complicatii: - hiperuricemie, hiperleucocitoza, infarcte splenice.

Macroscopic:
1. ganglionii limfatici: usor mariti de volum, cu zone mici gri-roz / aspect omogen, gri-roz;
- pe sectiune: capsula ganglionara este in tensiune, suprafata de sectiune gri-albicioasa;

2. splina: marita de volum ( splenomegalie ), 5 kg ( normal: 130 g );


- pe sectiune: gri-rosie;

3. ficat: voluminos ( hepatomegalie );

4. maduva osoasa ( din femur ): gri-roz.


Microscopic:

- arhitectura ganglionului este relativ


pastrata;
- celulele tumorale se gasesc atat la
nivelul sinusurilor, cat si in grupuri
mici.

- sunt celule mari, de tip mieloblasti,


cu nucleu sferoidal excentric,
cromatina fin granulara, 2 - 6
nucleoli, inegali, citoplasma fin
granulara bazofila, mai intensa
periferic, cu halou discret
perinuclear.
- infiltratul leucemic invadeaza
capsula.
Infiltrat leucemic mieloid in ganglionul limfatic
DD:
1. Leucemia limfoida cronica
Macroscopic:
- ggl limfatici sunt voluminosi, gri, cu picheteuri hemoragice;
- splina si ficatul: marite de volum.
Microscopic: aspect identic cu limfomul cu limfocite mici.
PC: leucoza aleucemica ( sub 3000 de globule albe ) \ leucoza subleucemica
( sub 20.000 de globule albe );

2. Leucemia acuta cu celule imature


- formele leucoblastice;
- formele mieloblastice;
- formele limfoblastice;
Macroscopic: - maduva osoasa: gri-roz;
- ficatul : voluminos, difuz infiltrat;
- splina si ggl: putin voluminosi, infiltrati de celule imature;

S-ar putea să vă placă și