DIAGNOSTICUL

CITOPATOLOGIC ÎN
AFECŢIUNILE
APARATULUI GENITAl
CONSIDERAŢII GENERALE
APARATUL GENITAL FEMEL
Ovare
Căi genitale:
Oviduct
Uter
Vagin
Vulvă
 OVARUL
Citologic:
Elemente epiteliale:
Epiteliul de acoperire (mezoteliu modificat ) este un
epiteliu cubic, numit şi epiteliu germinativ
Structura epitelială subiacentă - căţea
Rete ovari – reminiscenţă a mezonefrosului
Celule germinative – ovocite
Celule stromale cu rol endocrin – teaca foliculară
internă, corpii galbeni
 OVARUL
Ovar normal – Aspectul citologic este corelat cu
fazele ciclului estral
Frotiu sărac celular: celule epiteliale, adipocite,
fibroblaste/fibrocite, luteocite, picături de lipide,
material proteinaceu (fond roz)
Ovariopatie chistică
Ovarite/ooforite (rare) – numeroase neutrofile
Căţea – extindere a piometrului (cale ascendentă)
Pisică – extindere a PIF
 Procese tumorale
 TUMORILE OVARIENE
Tumorile ovariene reprezintă 0,5 – 6.5% din
totalul tumorilor ca căţea şi sub 1% la pisică.
Sunt clasificate în 4 categorii:
Tumori epiteliale
Tumori ale stromei cu rol endocrin
Tumori germinative
Tumori mezenchimale
Adesea tumorile ovariene sunt depistate ca
surpriză la castrare sau necropsie
Tumorile epiteliale reprezintă aprox 50% din
tumorile ovariene la căţea şi includ:
Adenomul/chistadenomul papilifer
Adenocarcinomul/chistadenocarcinomul papilifer
Carcinomul nediferenţiat
 Tumorile stromei cu rol endocrin (sex cords):
 Tumori de granuloasă
 Luteoame
 Tecoame
 Tumorile germinative:
 Disgerminoame
 Teratoame
 TUMORĂ OVARIANĂ
EPITELIALĂ

CITOLOGIC: celule rotunde sau poliedrice, cu anizocitoză

şi anizocarioză moderată, cu nucleu uşor ovalar;
cromatina are aspect reticular, iar nucleolii, în număr
variabil sunt inconstant vizibili.
50% din carcinoamele ovariene metastazează
pe cale limfatică, hematogenă sau prin
implantare, determinând carcinomatoză
peritoneală.
Tumorile epiteliale sunt extrem de rare la
pisică.
TUMORĂ DE GRANULOASĂ

Celule dispuse sub formă de insule, acini sau benzi, cu

grad redus de anizocarioză şi citoplasmă vacuolizată.
Citologic, tumorile de granuloasă sunt dificil de
diferenţiat de tumorile epiteliale.
Tumorile de granuloasă reprezintă aprox.
50% din tumorile ovariene la căţea.
Peste 70% dintre acestea sunt secretoare de
estrogeni sau progesteron, iar aprox 20%
sunt maligne şi pot metastaza în ln. lombare,
rinichi, ficat, splină, peritoneu, pulmon.
 DISGERMINOM

Celule tumorale mari, pleiomorfe, mari (20-70μ),

rotunde sau poliedrice, cu nuclei mari, uneori
multinucleate, cu cromatină reticulată şi nucleoli
evidenţi.
 UTERUL
Examenul citologic al mucoasei uterine se
recomandă în caz de:
Hiperplazie glandulochistică endometrială
Metrite/endometrite
Procese tumorale
Evaluarea prognosticului în stări de
infertilitate
 UTERUL
Tehnici de recoltare – biopsie incizională
Histerotomie
Presupune anestezierea femelelor şi secţionarea uterului
Transcervical (cateter ataşat la un endoscop rigid)
Se infuzează şi se aspiră ser fiziologic (lavaj).
Se poate efectua pe tot parcursul ciclului estral.
Se pot recolta probe pentru examen citologic şi
microbiologic.
Complicaţii: vaginite, rupturi/deşirări de ţesuturi,
endometrite, în special când recoltarea se face în anestru.
Histeroscopie laparoscopică cu insuflare de aer.
Presupune anestezierea femelelor
Complicații: echimoze şi peteşii endometriale.
 UTERUL
Citologie normală:
Morfologia celulelor endometriale este variabilă, în funcţie
de fazele ciclului estral.
În diestru, anestru şi postpartum numeroase celule
epiteliale apar degenerate (cariopicnoză, cariorexă,
carioliză, vacuolizare citoplasmatică).
În proestru, estrus şi gestaţie celulele apar prismatice şi
integre, cu nuclei intacţi şi citoplasmă uniform colorată.
În proestru, estru, diestru şi gestaţia timpurie sunt
prezente numeroase neutrofile.
În anestru sunt prezente macrofage şi limfocite.
În estru şi proestru sunt frecvent observate bacterii.
Spermatozoizi pot fi observaţi la căţea în primele 3 zile
după montă.
 UTERUL
Aspecte citopatologice
Leziuni non-tumorale
Complexul HGCE /piometru
Metrite
În frotiu sunt prezente numeroase neutrofile şi bacterii.
Leziuni tumorale
Tumorile uterine reprezintă 0,2-1,5% din totalul tumorilor
la căţea şi pisică.
Leiomioamele sunt cele mai frecvente tumori uterine.
Carcinoamele uterine sunt rare.
Ovariohisterectomia este cea mai eficientă metodă
terapeutică.
 VAGINUL
Citologia vaginală exfoliativă este frecvent
folosită în practica veterinară pentru:
Stabilirea fazelor ciclului estral
Stabilirea momentului optim pentru montă/IA
Diagnosticarea afecţiunilor inflamatorii şi/sau
neoplazice ale tractusului genital femel
Metode de prelevare a probelor:
Badijonare
PAAF
Raclare
Biopsie incizională
Biopsie excizională
 VAGINUL
Citologie normală
În citologia vaginală exfoliativă, în frotiu pot fi
identificate 4 tipuri de celule epiteliale:
Bazale – celule mici, cu nucleu rotund şi citoplasmă
bazofilă. Provenind din straturile profunde sunt rareori
prezente în frotiu.
Parabazale – cele mai mici celule epiteliale, cu nucleu mare,
rotund şi citoplasmă bazofilă, uneori vacuolizată (foam cells).
Intermediare – au dimensiuni variabile, dar în general sunt
de 2 ori mai mari decât celulele parabazale. Au citoplasmă
abundentă, slab bazofilă (keratinizată), margini slab delimitate
şi faldurate.
Superficiale – sunt celule mari, poliedrice, cu nucleu mic,
rotund, picnotic sau anucleate, cu citoplasmă multă, slab
bazofilă (keratinizate).
Celule
parabazale

Sunt cele mai mici

celule epiteliale.
Au nucleul mare,
rotund şi
citoplasma
bazofilă, uneori
vacuolizată (foam
cells).
 Celulele
intermediare
Au dimensiuni variabile,
dar în general sunt de 2
ori mai mari decât
celulele parabazale.
Au citoplasmă
abundentă, slab bazofilă
(keratinizată), margini
slab delimitate şi
faldurate.
Celulele
superficiale

–Sunt celule mari,

poliedrice, cu nucleu
mic, rotund, picnotic
sau anucleate, cu
citoplasmă multă,
slab bazofilă
(keratinizate).
 CITOLOGIE VAGINALĂ LA CĂŢEA
FAZA CICLULUI CELULARITATE NEUTRO ERITRO BACTERII
FILE CITE
Proestru Precoce: amestec de Prezente Abundente sau Prezente
Medie 9 zile (3-17 zile) celule parabazale şi absente, de
intermediare, cu rare regulă prezente
celule superficiale

Tardiv: 80% celule Rare sau Abundente sau Prezente

superficiale + celule absente absente, de
intermediare regulă prezente

Estru >80% cel. Absente Prezente sau Prezente

Medie 9 zile (3-21 zile) superficiale+cel. absente
anucleate+<5% cel.
parabazale sau
intermediare
Diestru 20% cel. superficiale+ Frecvente Pot fi prezente, Prezente
(Metestru progresiv și regresiv) 15-20% cel. dar de regulă uneori în
2 luni intermediare lipsesc neutofile

Anestrus Predomină cel. Absente Absente Absente sau

3½ -9 luni parabazale şi sau rare rare
intermediare, lipsesc
cel. superficiale
 CITOLOGIE VAGINALĂ
EXFOLIATIVĂ LA CĂŢEA

Estru – celule superficiale

anucleate, eritrocite

Proestru tardiv – celule

intermediare şi superficiale,
numeroase bacterii
 CITOLOGIE VAGINALĂ
EXFOLIATIVĂ LA CĂŢEA

Diestru – numeroase neutrofile şi

eritrocite

Diestru – celule parabazale şi

intermediare
 TUMORI VAGINALE
• Leiomioame
• Fibroleiomioame
• Fibroame
• Fibropapiloame
• Leiomiosarcoame
• Tumora veneriană transmisibilă (TVT)
• Carcinom scvamocelular
• Carcinom uretral cu cel. tranziţionale
CONSIDERAŢII GENERALE
APARATUL GENITAL MASCUL
Testicule
Căi spermatice: epididim, canal deferent,
canal ejaculator, uretră
Penis şi prepuţ
Glande anexe: prostată, vezicule seminale,
glande bulbouretrale
CONSIDERAŢII GENERALE
APARATUL GENITAL MASCUL

TESTICULUL - este deosebit de sensibil la

autoliză:
2 – 3 ore la temperatura camerei
7 – 8 ore la frigider
Celulele testiculare sunt deosebit de fragile.
Pentru o bună calitate a frotiului acesta trebuie
realizat cât mai repede după prelevare.
 TESTICUL
ASPECT HISTOLOGIC NORMAL

TUB SEMINIFER – CELULARITATE: celule Sertoli, spermatogonii,

spermatocite gr. I, spermatocite gr. II, spermatide, spermatozoizi
 TESTICULUL
Metode de prelevare a probelor:
PAAF
Biopsie excizională - orhidectomie
Mărire de volum uni- sau bilaterală
Diferenţierea proceselor inflamatorii de procesele tumorale
Evaluarea infertilităţii la masculi
Histostructură
Componentă exocrină –epiteliul germinativ
implicat în spermatogeneză
Componentă endocrină:
glanda interstiţială Leydig – secretă testosteron
celulele Sertoli – celule de suport şi secretoare de estrogeni
 TESTICULUL
Citologie normală
Celulele germinative: mari, rotunde, cu nucleu
rotund, nucleol evident şi cromatină grosier distribuită.
Componenta endocrină:
glanda interstiţială Leydig – secretă testosteron.
Celule rotunde, ovalare sau stelate, cu nucleu rotund şi
citoplasmă cu microvacuole optic goale.
celulele Sertoli – celule de suport şi secretoare de
estrogeni. Celule prismatice, slab delimitate, cu nucleu
mare, rotund, cu nucleol mare, evident.
 TESTICULUL
Procese inflamatorii – orhite /orhiepididimite
Inflamaţii acute (bacteriene - Brucella canis,
Pseudomonas sp., E. coli, Proteus sp.)– celule
locale degenerate şi celularitate de tip inflamator
dominată de neutrofile.
Inflamaţii cronice (fungi şi protozoare)–
macrofage, celule multinucleate şi limfocite.
 TUMORILE TESTICULARE
La câinii necastraţi, tumorile testiculare
ocupă locul 2 ca frecvenţă, după cele cutanate,
şi reprezintă aprox 90% din totalul tumorilor
aparatului genital mascul
Survin de regulă la câinii bătrâni
Testiculul criptorhid este de 10 ori mai predispus la
proliferare tumorală, comparativ cu cel coborât.
 TUMORILE TESTICULARE
Seminom
Tumoră cu celule Sertoli – sertolinom
Tumoră cu celule Leydig
Tumori testiculare mixte (Sm+St, Sm+L, St+L, etc.)
Hemangioame
Sarcoame
Limfoame
Teratoame
 SEMINOAMELE
Sunt cele mai frecvente tumori testiculare la câine.
Pot fi întâlnite şi la armăsar, taur, cerb, etc.
Apar la animalele adulte, de peste 8- 9 ani, iar
incidenţa creşte odată cu înaintarea în vârstă.
MACROSCOPIC: testicule mărite în volum,
compacte sau polinodulare, cenuşii –gălbui, de
consistenţă crescută, uneori cu focare necrotice sau
hemoragice.
CITOLOGIC: celule germinative anaplazice, mari,
rotunde, cu nucleu mare, cu cromatina reticulată şi
1-2 nucleoli mari, evidenţi; pot fi decelate celule bi-
şi multinucleate şi de asemenea numeroase
limfocite mici.
 SEMINOM

Celule germinative transformate tumoral, mari, rotunde, cu nucleu

mare, cu cromatina reticulată şi 1-2 nucleoli mari, evidenţi
TUMORA CU CELULE SERTOLI
Frecvente la câine, excepţionale la alte specii
Criptorhidia –rol important în apariţie
20 – 30% din câini manifestă semne de estrogenism şi
feminizare: ginecomastie, atrofie a testiculului congener,
metaplazie scvamoasă a prostatei, alopecie, atrofie a
măduvei osoase.
Cu toate acestea estrogenul seric nu este întotdeauna
crescut .
MAJORITATEA TUMORILOR CU CELULE
SERTOLI SUNT PROCESE STRICT LOCALIZATE,
CU PROGNOSTIC FAVORABIL
TUMORA CU CELULE SERTOLI
MACROSCOPIC: testiculul afectat apare mărit în
volum, compact, nodular sau polinodular sau
rareori chistic pe secţiune, culoare alb-gălbuie,
consistenţă crescută.
CITOLOGIC: celule mari, rotunde, pleiomorfe, cu
nucleu mare, veziculos, cromatină fin reticulată,
nucleoli variabili ca număr şi dimensiuni şi
citoplasmă abundentă, puternic vacuolizată (aspect
caracteristic pt. tumora cu celule Sertoli.
 TUMORĂ CU CELULE SERTOLI

Celule mari, rotunde, citoplasmă abundentă, puternic vacuolizată, nucleu

mare, veziculos, cromatină fin reticulată, nucleoli variabili ca număr şi
dimensiuni
TUMORA CU CELULE LEYDIG
Afectează animalele bătrâne (peste 11 ani)
Pot fi unilaterale sau bilaterale, solitare sau
multiple, nodulare sau difuze.
Animalele afectate au adesea şi tumori de glandă
circumanală.
MAJORITATEA TUMORILOR CU CELULE
LEYDIG SUNT BENIGNE
TUMORA CU CELULE LEYDIG
MACROSCOPIC: dimensiuni variabile, dar în
general sub 1 cm diametru, bine delimitate,
compacte, aspect slăninos, culoare cenuşie-
gălbuie, până la portocalie, consistenţă redusă,
uneori caracter hemoragic sau chistic.
CITOLOGIC: tumora bine diferenţiată este uşor
de diagnosticat – celulele au nucleul excentric,
hipercrom și citoplasmă bazofilă, spumoasă.
TUMORĂ CU CELULE LEYDIG

Celule cu nucleu excentric, hipercrom, citoplasmă bazofilă,

spumoasă
 SINDROMUL PROSTATIC
Grupează diferite afecţiuni prostatice caracterizate
morfologic prin mărirea volumului glandei, iar
clinic prin simptome asemănătoare: disurie,
hematurie, coprostază, dificultăţi în deplasare, etc.
Hiperplazie/adenom de prostată
Metaplazie scvamoasă
Chisturi prostatice
Prostatite acute şi cronice
Adenocarcinom de prostată
TUMORILE PROSTATEI LA CÂINE
Hiperplazia benignă/adenomul –hiperplazie
benignă a epiteliului glandular.
Adenocarcinomul – tumoră malignă a epiteliului
glandular.
Tumori mezenchimale – fibroame, leiomioame –
rare
Metastastazele cu localizare prostatică sunt rare,
putând fi întâlnite metastaze ale carcinoamelor
tranziţionale vezicale şi uretrale (câine) şi ale
limfoamelor (câine, pisică, taurine)
 ADENOCARCINOM DE
PROSTATĂ
ASPECT CITOLOGIC

Celulele tumorale pot avea unul sau mai mulți nuclei, prezintă
anizocitoză și anizocarioză moderată, au raport N:C variabil,
nucleoli proeminenți în număr variabil și cromatină grosieră
 TUMORILE PENISULUI
Papilomul – leziune epitelială proliferativă
benignă, noninvazivă, pediculată sau sesilă.
Carcinomul scvamocelular – tumoră epitelială
malignă cu celule scvamoase.
Tumora veneriană transmisibilă (TVT) – tumoră
cu celule rotunde, transmisibilă, întâlnită la canide,
localizată la organele genitale externe la ambele
sexe.
TUMORA VENERIANĂ TRANSMISIBILĂ

CITOLOGIC: populaţie monomorfă de celule rotunde, cu nucleu

mare, cu nucleol evident, cromatină grunjoasă şi citoplasmă slab
colorată, vacuolizată. Mitozele sunt frecvente