Tumorile vasculare

Emancierea-rezulta din prolif tumorala a vaselor de tip capilar, arterial, venos sau a vaselor de tip cavernos(au operetele foarte subtire in comparatie cu lumenul care este foarte largit). Vasele tum sunt grupate la niv dermului sub forma de plaje sau insule Hemangiomul Localizare:este intalnit la niv pielii, mucoaselor(limba buze sau mucoasa jugala) Macroscopic -in contextul acetor localizari-tum are aspect de leziune plana, de culoare rosie violacee care este infiltrativa in tes din jur, nu este bine delimitata. La vitro presiune tum su decoloreaza cel mai frecvent. Sunt alte cazuri tot din punct de ved m cand formatiunea tum este reliefata are o supraf neregulata-afracturoasa atunci tum se numeste hemangiom tuberos. E si alte loc ale hemangiomuluui-la niv unor tes ca-ficat, rinichi sau os. Microscopic-daca se tine cont de vasele tum care alcatuiesc tumora se disting mai multe tipuri histopat: -capilar -arterial -venos -arterio-venos -cavernos O forma particulara de hemang este cel cirsoid-acesta cuprinde in structura sa vase de tip arterial cu traiect sinuos, vase de tip venos si capilare. De electie acest tip de hemangiom este intalnit in SNC. Limfangiom-este form tum benigna care rezulta din proliferarea tumorala a vaselor limfatice. Daca se ia in calcul aspectul vaseor care intra in alc tumorii, putem avea -limfangiomul capilar -cavernos Limfangiomul capilar are o structura asem cu cea a hemangiomului capilar. Microscopic -este alcatuit din vase limf cu lumen redus care contin limfa. Prolif tum vasculara este asocita cu insule de tesut limfoid. Macrosc-tum este ca o masa spongioasa de cul cenusie, ce prezeinta caracter infiltrativ. Cele mai frecv localizari ale acestuia sunt la nmiv buzei sau limbii. O forma particulara este limfangiomul chistic: macroscopic-este ca o tumora voluminoasa ce a re o consistenta scazuta si de regula este loca laterocervical microscopic-se observa vase limfatice dilatate undel dintre ele avand aspect chistic. Acestea contin limfa si ele ale serieie albe Carcinoame-sunt formatiunile tum maligne care deriva din tesuturile epiteliale. Au frecventa cea mai mare in contextul tum maligne(90%) si sunt frecv intalnite la adulti si varstinici. Pot fii identificate si la personalene tinere. Acestea dau metastaze frecv pe cale limfatica si ulterior pe cale limfohematogena.

In diagnostic o importanta o are diagnosticul in stare prezoce, in etapele initiale-in stadiul de carcinom in situ. In diagnostic precoce este inclus diagnosticul starilor precanceroase si diag carcinomului in situ. Starilor precanceroase-leziuni tum pe seama carora se pot forma .... Aici avem-metaplazia epidermoida, doispalziile, cheratoza actinica, radiodermitele, r-c ulcerohemoragiac. Cis-a fost individulizat la niv colului uterin la niv pielii la niv mucoaselor epiedrmoide si l a niv mucoasei digestive. Carcinomul in situ est dign numai microscopic. Criterii de diagnostic Macroscopic se identifica o leziune inprecis delimitata,etc. De regula se face o biopsie sau se excizeaza toata tum. Sunt situati cand bipsia este precedata de ex citologic care poate pune in evidenta cel cu caracter de malignitate sau nu. Microscopic-observam ca structura tes respectiv este dezorganizata, in contextul epiteliului pluristratificat, celulele isi pierd polaritaea nrmala si cap de diferentiere. Se pun in evidenta cel care au criterii de malignittate. Aceste celule care sunt prezete la niv epiteliului nu de pasesc mb bazala. Exista ricul ca la un moment dat tumora sa devina invaziva-rupe mb bazala bazala si rez prolif tumorale infiltrative in derm. In cazul in care tum se dignostigheaza i sutu pacientul este vindecata prin simpla excizie a leziunii. Carcinomul bazocelular-pt aceste formatiuni tum maligne care se dev de la niv epiteliuliu se foloseste titulatura de epiteliom. OMS-recomanda folasirea tit de carcinom. Este o formatiune tum maligna care are originea in celulele bazale ale epidermului si ale anexelor pielii-teaza epiteliala a foliculuilui pilos. Este o tum ma putin agresiva, metastazeaza exceptional de rar( sub 1%). Caracterul malign este subliniat de capacitatea de distrugere locala a tumorii. Aceasta tum nu afecteaza in mod primar mucoasele, dar se poate extinde la niv mucoaselor de la niv teg inveinate, este frecvent intalnita, mai mult la barbati, de regula apar pe zonele fotoexpuse(extremitatea cefalica). Apare mai mult la varstnici, la personnel macroscopic-de regula formatiunea tumeste alcatuida din 1 sau mai multi nod de dim mici-acestea se numesc perle epiteliomatoase. Nodulii sunt rotunzi translucizi, acoperiti de un epider subtire care lasa se se vaza telangiectazii. Intr-un stadiu mai avansat nodulii conflueaza si pot da nastere unei leziuni tum cu centrul deprimat. Acesta portiune centrala se poate ulcera si acoperii de o crusca hematica. Lez pot sa fie unice sau sunt cazuri care pot prezenta mai multe asfel de leziuniepiteliomatoza. Alte aspecte particulare -aspect chistic-este reprezentata de unul sau mai multi noduli hemisferici moi care prezinta in portiunea centrala o zona mai pigmantata in comparatie cu perferia tumorii. Acesta forma are ca localizare pleopele sau reginea sup a obrajilor -aspect plan cicatriceal-este ca o placa cicatriciala care pe suprafata prez ulceratii acoperite de cruste hematice. Per este bine delimitata de un burelet perlat-sunt niste mici proeminte asem unor perle. Ca loca acesta forma se identifica exculsiv la niv obrazilor si reg temporala

-foram superficiala-CBC exematoid sau intraepidermic-este ca o placa eritemato scoamoase cu margini discret reliefate, reprezentate de acel burelet perat iar pe suprafat pot fii edentifica .... frecv leziunea este loc la niv trunchiului, regiunea sup a trunchiului -ulcus rodens-acesta forma debuteaza sub aspectul unui nodul care ulceareaza rapid. Marginile pot sa imbrace un caracter perlat iar ...ulceratia este situata profund si neregulat -ulcul terebrans-este o forma particulara in contextul careia are loc o ditrugere tis profunda. Se localizeaza la niv scalpului si la niv fetei. Tum infiltreaza si distruge tes si are caracter mutilant. -CBC pigmantar-etse o forma partiucalra care se caract prin coloratie brun inchisa a formatiunii tum, se dat melanocitelor. Acesat pigmentara nu mod caracterul da CBC -sclorodermiforam sau morfeiforma-tum se prezinta sub aspectul unei placi, dure, indurate dar nu are margine perlata, conturul nu este bureletul perlat, limitele lez sunt greu d precizat. Suprafata este neteda si nu prezinta ulceratii microscopic-asa si aici avem mai multe forme sau aspecte. Indiderent de aspectul microscopic titulatura este aceeasi iar prognosticul nu este influentatat. Identificam urmatoarele forme -forma solida-se caracterizeaza prin fatptul ca la niv dermului exista numeroase insule tumorale. Aceste insule au dimensiuni si forme diferite, sunt benzi celulare iar celulele care alc aceste insule sunt uniforme si sunt asemanatoare cel din stratul bazal numai au caractere de malignitate-nucleul este mare ocupa intregul volum celular, volum cit este suparunitar, nuc este tahicromatic intens bazofil si sunt prezente mitoze atipice dar in nt scazut. Celulele se organizeaza astfel -la periferia insuleleor celulele sunt dispuse in palisada, paralele -in interiorul insuleleor cel nu mai respecta nici o regula, sunt distribuite anarhic. Astfel cand se sectioneaza planul de sectinue al celulelor interseacteaza sub un anumit punct. Rezulta un aspect inselator de polimorfism celular-unele mai mari altele rotunde etc -in jurul insulelelor se produce o retractie a stromei pe anumite portiuniaspect patognomic, sau artefact de prelucrare. Organismul reactinoeaza-in jurul insulelor gasim infiltrat cronic reprezentat de limfocite dar in cant crescuta. -forma chistica-se caracterizeaz prin faptul ca facand referire la aspectul anterior in contextul insulelor tum in interirul lor celulele se distrug, apare un spatiu plin cu substanta slab acidofila. -cheratozic-se carc prin faptul ca cel tumorale isi cantinua diferentierea se se transforma in cheratina-apar depozite de cheratina de forma rotunda in cadrul proliferari tumorale. Depozitelede de cheratina sunt continute in insulele tumorale, prezenta ei da o consistenta crecuta formatiunii tum. -CBC superficial-proliferarile tum sunt agatate de epiderm, in carul careia aspectul acesta este comparat aspectul unei franghii incare sunt intinse rufele. Insulele tum sunt intens colorate bazofil. Celeulele tum in nr crectut, dispuse in palisada, si caratcerele de malignitate.

-forma pigmantara-este prezent pigmantul melanic ce da o colorabilitate clinica. Melonocitele in prolif tum apar ca in stratul bazal exista si melanocite si cand celulele bazale sunt supuse stimului tum aceste au s............... -tpul adenoid-celuele tum se dispun sub forma de codoane sau siraguri care se anastomozeaza poate fii asemanat cu o dantela. -tpul sclerodermiform-exista o stroma conjunctiva foarte bine reprezentata, ceea ce da duritatea particulara a acestei tum. Exista celule organizate in condoane sau siraguri de dimensiuni mici putin ramificate. Carcinumul spinocelular Este formatiunea tum maligna care isi are originea in celulele strtului spinos. Acesta tum se caracterizeaza printr-o crestere rapida, invazivitate tisulara si cap de metastazare apreciabila, metastazarea se realizeaza pe cale limfatica. Localizare:Poate sa afecteze peilea sau mucoasa. In cazul in care tumora se dezvolta la niv pielii se dezv pe pielea agresata luminos, are num modificari care fac posibile dezvoltarea acestui tip de tum(extrem cefalica). Tum debuteaza sub aspectul unei tum de dimensiuni mici sau placi supericiale eritematoase acoperita de scoame cenusiu galbui aderente. Lez sunt infiltative si cu constistenat crecuta. Tes este ertiematos. Dupa un timp scurt de evolutie tum se ulcereaza iar fundul este acoperit de un exudat purulent sau de o crusta piohematica. Tum de la niv mucoaselor-semimucoasa buzelor sau mucoasa genitala si a cav bucaleprimul semn clinic este reprezentat de o fisura sau de o mica eroziune cu ulceratie persistenta care sangereaza. Initial se percepe o infiltrare discreta iar ulteriror acesta infiltrare capata un caracter nodular.Tumora poate avea dezv endofitica sau sunt situaitii cand tum se dezvolta exoofitit-poemima pe suprafata mucoase. Ea distruge tesuturile din jur, uneori cand se dezvolta exofitic poate sa imbbrace un caracter conopidiform. Exista si o forma particulara cunoscuta de epitelioma cuniculatuma-este o forma foarte rar intalnita , bine diferentiata si constituita din mase tum care se dezvolata in profunzime si formeaza numeroase cripte sau canale care se deschid la suprafat pielii. Prin aceste canale se elimina material cornos +/- puroi. In stadiile avansate poate sa distruga fascia si osul. Cea mai frecventa localizare-calcaiul Microscopic CSC-mase tum infiltrative invazive care se despind de la niv epidermului sau epilteliului si patrund in derm. Aceste mase tumorale sunt alcatuite din celule spinoase atipice. Atipiile-dimensiunea si foma lor. nucleul este vol, tahicromatic, pot fi intalnite frecv miotoze atipice, cheratinizari individuale sau pot fii intalnite depozite de cheratina in int proliferarilor tum. Acestea au forma rotunda si poarta denumirea de globi cornosi sau pele cheratozice. Frrecvent depozitele sunt paracehratozice avem o cheratinizare incompleta. La niv stromei exista un bogat infiltrat inflamator. Epidermul poate fii ingrosat, verucos sau poate prezenta ulceratii. Broders clasifica CSC, in functi de gradul de diferentiere a cel tumorale: 1 gradul I-.peste 75% din celulele tum sunt diferentiate-prolif tum contine multi globi cornosi, si are si porgnoisticul cel mai bun si evoltia cea mai buna.

2. gradul II-peste 50% din popul cel este diferentiata. Miccroscopic globii cornosi in cant mica 3. grad III-25 din cel sunt diferentiate-numai intalnim globi cornsi dar gasim cheratinizari indioviduale, tum este din ce in ce mai agresiva. 4. gradul IV-sun 25 din cel sunt diferentiate, iar histoloic se schimba diferentierea celuleleor acestea devin alungite, sunt organizate in fascicule. Carcinoamele epiteliilor tranzitionale-sunt principale tum maligne care se identifala niv caliilor urinare de la bazinet pana la uretra. Loc de electie a acetsui tip este la niv vezicii urinare. Clinic sau macroscopic tum se prezinta sub aspectul unei structuri exofitice popilomatoase cu grad redus de infiltrare a peretelui vezical. Exista si situatii cand tum are aspect vegentant poate sa fie ulcerata si invadeaz peretele vezical( carcinom tranzitional nediferentiat). Micosco-in cazul care tran diferentiat-in structura tum se identifica axe conjunctivoovasculare, subtiri acoperite de epiteliu tranzitional pluristratificat reprezentat de celule cu atipii nucleare. CTN celulele tumorale sunt dispuse sub forma de plaje sau insule, aceste celule au u grad crecut de atipie, un caracte de malignitate Carcinoamele care deriva din epitelii grandulare-se intalnesc la niv mucoaselor secretorii,tractul g-i, endometruu, mocoasa endocervicala, sau mocoasa bransica. Aceste carcinoame isi pot avea origine in parecnhimele epiteliale exocrine si endocrine. Macrosc-se intalnec sub mai multe aspecte 1. sarcom vegetant-masa tum exofitica de dimensiuni mici sau de dimensiuni mari, tum este voluminoasa. Crestrea are loc catre lumenul organului si cavitatea organului respectiv. Repzinta o infiltrare circulfe la niv bazei de implantare 2. ulcer vegetant-formatiunea tum cu dezvolare exofitica prezenta si ulceratii. Crateriforma cu margini neregulate si reprezentate de tesut tumoral-la niv esofag, stoma, rect colon 3. c infiltativ-tumora infiltraza difuz perete unui organ caviatar si determina cresterea consistentei zonei respective, si uneori poate sa apara stenoza lumenului-stomac(in clepsidr). sau rect. Aceste adenocarcinoame se pot dezvolta si la niv perenchimului epiteliilor endo sau exocrine 1. sarconom nodular-tum este unica si imbraca aspectul unui nodul de dimensiuni diferite-la niv ficatului rinichiilor sau ggl mamare 2. aspect de carcinom infiltrant-mase tumorale voluminoase care inlocuiesc parenchimul normal determinand infiltrari ale organului-ficat pancreas. Microscopic-adenocarcinom-dupa gradul de diferentiere al acestor tumori esle pot sa fie diferentiare, moderat diferentiate sau slab diferentiate. Cele diferentiate-microscopic-prezinta in struct hist formatiuni gl care amintesc tesutul de origine, aceste formatiuni au dimensiuni si forme diferite. Peretele este pluri sau pseudo stratificat iar celulele au caractere de malignitate. Aceste celule tumorale pot sa pastreze caracetre propii celulelor de origine-sa secrete mucus sau hormoni. Forme particulare -adenocarcinomul tubulopapilifier-se caracterizeaza prin faptul ca epiteliul care captuseste prolifereaza catre lumenul ggl prin intermediul unor prelungiri papilifere digitiforme, fine sau arborescente. Acsat se identifica la niv ggl mamare sau pancreas.

-aden carc cordonal-dispozitia celuleor tum este sub foram da siraguri sau cordoane. Prolif celulara se asociaza cu prol stromei. Exisa situatii cand stroma este bine reprezentata prin fibroza iar tumora poarta numele de schir-prolif conjunctiva in cantitate crescuta. -adn carc cu celule in inel cu pecete-are caracteristic faptul ca celula prezinta mucus in citoplasma ce impinge nucleul spre periferie. Se vede doar nucleu tahicromatic si mb celulara. Celulele tumorale pot sa se grupeze sub forma de insule cordane sau sub aspectul unor structuri glandulare. Exsta zone din tumora unde se identifica plaje sau balti de mucos in care se gasesc cel tum muco secretante izolate. Carcinoamele nediferentiate-pot sa aiba orice loc. Microscopic se caracterizeaza prin: tesutul tum nu este organizat sub forma unor structuri. Acest tes tum este lipsit de diferentiere celulala. Cel tum pot sa fie monomorfe sau pleiomorfe. Datarita lipsei de diferentiere este greu de stabilit originea prolif tumorale pe coloratia standad, se apleleaza la imunoshistochimie. PATOLGIA SARCOAMELOR Ssunt tumori maligne care deriva din variantele de tes conjuctiv. Acestea au frecveta scazuta in practica med in comparatie cu ..... Localizare: la niv scheletului si tes moi. Au evolutie rapida invadeaza si distrug tesuturile din jur, dau metastaze prezoce ce se realizeaz pe cale sanghina. Fibrosarcomul-reprezint form tum maligna care se dezvolate din fibroblasti. Recidiveaza dupa exiciei si da metastaze. Localizare:Se poate dezvolta opriunde exista tes conjuctiv. Se intalnec cu precadere la niv tes conjuctiv intramuscular, aponevroze sau tendoane. Maroscopic-tum imbraca aspectul unei mase nodulare infiltrative de culaore alb galbuie. Sunt situatii cand tumora se manifesta ca un nodul de dim mici cu limite bine precizate, poate sa preteze la confuzii cu fibromul. Fibrosarcom diferentiat si cel nediferentiat-criteriile de departajare-caracterele cel tumorale si cantitatea eleimtelor fibrilare acestor celule. In f-s nediferentiat-exista o densitate cel mare iar fibrele de colagen sunt absente din sructura tumorii-celulele sunt alungite, limite slab precizate citoplsma redusa cu nucleii cu un grad mare de pleiomorfism. Se pot identifica vase sarcomataoase( o cantitate de hamatii inconjurata de celule tumorale). In f-s diferentiat-celulele tumorale sunt alungite, fuziforme au tahocromazie nucleara, dar prezinta grand scazut de atipie. Aceste cel sunt organizate in fascicule care se intersecteaza sub diverse inceidente, intre ele se gasec fibre de colagen in cantitate apreciabila. Se mai poate caracteriza prin uniformitate si maturitate celulara Liposarcomul-tum maligna in cont careia proliferarea are loc la nivelul tes adoiposeste rar intalnita in practica medicala. Localizare:Poate fii identifica in intersitii musc , retroperitneal sau la nivv tesutului sbcutanat. Macroscopic-tum are cul alb galbuie iar atunci cand este voluminaosa poate prez arii de necroza si de hemarogie. Are limite bine precizare, in recidive are caracter rinvaziv.

Microscopic-celule atipice ce imbraca caracterul uneor celule adipoase embrionare, au forma stelata sau pot fii asemanoatoase lipoblastilor, au nucleu central si in citoplasma au picaturi lipidice.