‘Planul referatului:

1) Perioadele nasterii

2) Fortele de nastere

3) Evolutia clinica a nasterii

4) Conduita nasterii pe perioade

5) Perioada de lauzie fiziologica

6) Schimbarile caracteristice in glandele mamare in perioada de lauzie.Lactatia

7) Particularitatile fiziologice ale perioadei de nou-nascut

Nasterea este procesul de expulzie a fatului si a anexelor sale din cavitatea

uterului.Nasterea fiziologica survine spontan in medie peste 10 luni obstetricale(9
luni calendaristice)de la momentul conceptiei (280 zile),termen la care fatul devine
matur si care probabil de a exista in conditii extrauterine.

Debutul nasterii este anuntat printr-o serie de semne prevestitoare:

1. Eliminarea din vagin a unui lichid viscos,secretat de glandele colului uterin-

mucus gelatinos;

2. Partea prezentata a fatului coboara si nu mai comprima diafragma,astfel

femeia mai usor respira;

3. La sfirsitul sarcinii femeia percepe contractile uterine preliminare sub forma de

tractiune in regiunea sacrala si in partea inferioara a abdomenului;

4. Inainte de nastere se semnaleaza o scadere in greutate,provocata de

eliminarea mai intense a apei din organism.

Inceputul nasterii se considera aparitia contractiilor regulate ale musculaturii

uterine,cel putin o contractie in 10 min,care sunt eficace,adica provoaca dilatarea
colului uterin.De la inceputul travaliului si pina la sfirsitul nasterii,femeia se numeste
parturienta.

Fortele de expulzie se compun din:

• Contractii uterine ,care se repet periodic la intervale egale de timp;

• Contractii ritmice ale muschilor abdominali care se asociaza la ele si –

eforturile de expulzie (scremete).

Perioadele nasterii sunt:

I. Perioada de dilatatie

II. Perioada de expulzie

III. Perioada de delivrenta

1. Perioada de dilatatie
Aceasta perioada incepe odata cu primele contractii uterine regulate si se termina
cu deschiderea complete o colului uterin(10 cm). Stergerea si dilatarea orificilui
extern se produc sub actiunea contractiilor uterine.

In musculature uterine are loc contractia si retractia reciproca a fibrelor

musculare.Stergerea colului si dilatarea orificiului extern are loc ca o consecinta a
faptului ca sub actiunea fibrelor musculare longitudinale uterine el se deplaseaza
lateral si in sus(distractia colului).Dilatarea colului uterin provoaca deplasarea
lichidului amniotic in directia canalului cervical uterin.Retractia musculaturii uterului
conduce la dilatarea colului uterin si la formarea segmentului inferior uterin. Limita
dintre segmental superior sic el inferior se numeste inel de contractie- ionelul
Bande. Acest inel se contureaza dupa ruperea pungii amniotice.Procesul de dilatare
a colului uterin difera la primipare si multipare.La primipare se dilate la inceputul
orificiul intern al canalului cervical si apoi cel extern,pe cind multipare dilatarea
orificiului extern are loc simultan cu dilatarea orificiului intern al colului uterin.Locul
de contact al craniului fetal cu peretii segmentului inferior poarta numele de inel de
contact.Acesta imparte lichidul amniotic in lichid anterior si posterior.Daca punga
amniotica se rupe pina la aparitia contractiilor uterine,vorbim despre ruperea
premature a pungii amniotice.

Conduita nasterii in perioada de dilatare:

1. Evidenta activa asupra activitatii de nastere(contractii uterine).

2. Evidenta activa asupra batailor cordului fetal (cu stetoscopul si inregistrarea la

monitoring).

3. Evidenta asupra dilatarii colului uterin.Se recurge la tuseul vaginal,efectuat la

internarea parturientei in sala de nastere si apoi la 4-6 ore,sau imediat dupa
scurgerea lichidului amniotic.

4. Monitorizarea lichidului amniotic.Daca este prezenta o punga amniotica

plata,sau o dilatare complete a colului uterin,se indica ruperea artificiala a
pungii amniotice-amniotomia.Daca punga amniotica se rupe la termene de
sarcina premature,cind plaminii fatului sunt imaturi(lipsiti de surfactant),pina la
34 saptamini de gestatie,atunci se recurge la prelungirea sarcinii pe cit
 sepoate posibil,in scop de a pregati pulmonii pentru a evita detresa
respiratorie.

5. Evidenta activa asupra starii generale a parturientei: TA;PS;emisia de

urina/h;nr.de respiratii/min.

2. Perioda de expulzie
Aceasta perioada incepe indata ce a survenit dilatarea completa (10 cm) a colului
uterin.Odata cu dilatarea complete a colului si scurgerea lichidului amniotic,peretii
uterului devin mai grosi,iar intensitatea contractiilor uterine creste.Capusorul
fatului,coborind,apasa mai puternic decit punga amniotica asupra plexuruilor
nervoase.Din aceasta cauza creste intensitatea si durata contractiilor de expulzie,iar
pauzele dintre ele devin tot mai scurte.

Contractilor uterine li se alatura contractile reflexe ale muscholor

abdominali.Parturienta isi retine respiratia,se sprijina in miini si picioare si se screme
,incordind muschii abdominali.Totodata se intesifica activitatea sistemului
cardiovascular,metabolismul general,pielea se acopera cu sudoare,venele gitului se
incordeaza,uneori apar convulsii la miini si la picioare. Sub influenta contractiilor si
scremetelor,capusorul fatului coboara in micul bazin,trece prin cavitatea bazinului in
directia strimtorii inferioare.Cind ajunge la planseul pelvian,eforturile de screamat nu
mai pot fi retinute,ele se intensifica si se accelereaza.Perineul incepe sa se
bombeze,la inceput numai in timpul scremetelor (aparitia acapului), iar mai apoi si in
afara contractiilor (degajarea partii prezentate). La efortul ulterior apare un segment
mai mare al capusorului fetal.La inceput se degaja regiunea occipital a
fatului,ulterior apar bosele parietale,fruntea si fata fatului.Dupa nasterea capusorului
fetal,survine o pauza de scurta durata.Sub actiunea eforturilor care incep dupa
degajarea capului trunchiul fatului face o miscare de rotatie si ca urmare ,un umar
trece sub simfiza,iar al doilea sub sacru.Rotatia trunchiului determina rotatia externa
a capusorului fetal,care aduce fata spre coapsa opusa pozitiei dreapta sau stinga a
mamei.Degajarea umerilor se efectueaza astfel: umarul anterior se retine sub
simfiza iar deasupra perineului se degajeaza umarul posterior,dupa care se naste
complet centura scapulara si apoi fara dificultati trunchiul si picioarele fatului.Copilul
nou-nascut incepe sa respire prin primul tipat,strigat tare,misca activ din
picioare,piele devine roz.

Conduita nasterii in perioada de expulzie:

1. Evidenta activa asupra activitatii cardiace a fatului (bataile cordului fetal-
BCF)dupa fiecare contractie.
 2. Monitorizarea activitatii de nastere:ritmicitatea si intensitatea contractiilor
uterine si a scremelor.Parturientei I se explica cum se indeplineste correct si
eficace scremetele.In caz de insuficienta a fortelor de expulzie sau la o
activitatede nastere excesiva se recurge la masuri si procedee necesare.

3. Evidenta starii generale a parturientei

TA;PS;respiratia;diureza;comportamentul general.

4. Evidenta asupra tesutului pelvi-perineal.La necesitatea se efectuiaza

perineotomia sau epiziotomia.

In unele cazuri insuficienta fortelor de contracie ,patologii ale bazinului osos ,fat
macrosom, fat prematur,anomalii de dezvoltare a capusorului fatului survine
angajarea patologica a capusorului chiar de la momentul angajarii la intrarea in
micul bazin.

3. Perioada de delivrenta
Aceasta perioada consta in dezlipirea si degajarea placentei si anexelor ei.Dureaza
de la citeva minute pina la o ora atit pentru primipare,cit si pentru multipare.

Conduita nasterii in perioada de delivrenta:

1. Activa –tragerea cu o mina a cordonului ombelical ,iar cu cealalta mina
obstetricianul fixeaza uterul deasupra simfizei pubiene.Aceasta tractie se
efectuiaza la 2-3-5 min dupa expulzia fatului,precedata de injectarea
preventive a oxitocinei 10 UA i/m.

2. Pasiva- aceasta tactica prevede asteptarea ingaduita ,far a ne implica in

procesul fiziologic de dezlipire a placentei.Se recomanda monitorizarea
semnelor de dezlipire a placentei :tumefierea desupra simfizei,alungirea
cordonului ombelical ,senzatie de scremete, alungirea uterului si inclinarea lui
spre rebordul costal drept,lipsa retractiei cordonului ombelical la apasarea
deasupra simfizei cu rebordul palmar.

Daca au survenit semne de dezlipire a placentei atunci se recurge la evacuarea

prin diferite procedee obstetricale.In cazul cind placenta cu membranele amniotice
nu s-a dezlipit 30 min -1h atunci se recurge la dezlipirea manuala.Pierderea
fiziologica de singe in nastere constituie 300-400ml.Hemoragia de frontiera se
considera pierdere de singe de la 400-500ml,iar pierderea de singe egala cu 500 ml
si mai mult in nastere se numeste- hemoragie patologica.In perioada de delivrenta
a placentei este necesara evidenta active a starii generale a parturientei
:acuze,TA,PS,respiratia,diureza.Cind placenta cu membrane
membranele fetale s-au dezlipit dar decolarea s-a produs incomplete se recurge la
procedeul manual de rasucire a placentei si anexelor fara de axa.

Perioada de lauzie fiziologica

Lauzia este perioada in care se afla femeia ,incepind de la terminarea
nasterii(expulzia placentei) si pina la revenirea la starea normal a organelor genital
si a organismului in general-dureaza 6 saptamini. In aceasta perioada se formeaza
sentimentele materne ,se instaleaza functia glandelor mamare,are loc involutia
uterului.Fundul uterului dupa nastere se afla la nivelul ombiliculului,coboara mai apoi
zilnic cu un lat de deget,astfel la a 10-12-ea zi coboara sub simfiza.Refacerea
colului incepe imediat dupa nastere,orificiul intern se reconstruieste dupa 24
ore,fiind permeabil pina la 2 saptamini de lauzie.Orificiul extern se reface incet.Colul
uterin dupa nastere ramine cilindric in loc de conic.

Schimbarile de baza caracteristice perioadei de lauzie sunt:

-scurgerea lohiilor: rubra(cu multe eritrocite) ;seroza (cu multe leucocite) ;

Alba –care se mentine intreaga perioada de lauzie,pina la
regresia complete a uterului.Uterul se contracta si regreseaza pina la greutatea de
70 g la sfirsitul lauziei.
-regresia uterului: este influentata de lactatia naturala,suptul intensifica contractile
uterine.
-se produc schimbari reversibile in sistemele: endocrine,nervos,cardiovascular.s.a.
-schimbari caracteristice in glandele mamare.
Conduita consta in evidenta asupra:

1.involutia uterului
2.lactatia
3.caracterul lohiilor

Schimbarile caracteristice in glandele mamare in perioada de

lauzie.Lactatia

Structura: Glandele mamare au o structura acinoasa.Parenchimul glandei mamare

consta din numeroase alveole (acini glandulari).Ele sunt situate in jurul canului
excretor(ductul lactifer)si comunica cu lumenul lui.Unindu-se,formeza lobi
separati,mari.epiteliul glandular are functie secretorie.Intre lobi se gaseste un tesut
fibros,conjunctiv care contine fibre elastice si grasimi.Numarul lobilor glandei
mamare este de 15-20.Fiecare lob are un canal galactofor,in care se stringe
secretul din toate canalele marunte,legate cu alveolele.Canulul fiecarui lob se
deschide separat la suprafata mamelonului,fara a se contopi cu altele;la suprafata
mamelonului se gasesc 15-20 de orificii(dupa nr.de canale galactofore)-pori
galactofori.Fiecare canal formeaza sub areola mamelonului ,inainte de a se
deschide la suprafata lui,o dilatare(sinusul galactofor).Pe suprafata proieminenta a
glandei este situat mamelonul(papilla mamarae),acoperit de o piele fina ,zbircita si
pigmentata.Mameloanele au o forma cilindrica sau conica,marimea lor
variaza.Uneori sunt plate sau chiar retractate,impiedicind alaptarea copilului.Pielea
din jurul mamelonului e pigmentata(areola,zona mamelonara).Aici se gasesc
glandela Montgomeri-glande mamare rudimentare.Mamelonul si zona areolara au
fibre musculare netede situate in vecinatatea pielii si nr.receptori
nervosi.Parenchimul glandei mamare incepe sa se dezvolte intens in perioada
pubertata;evolutia canalelor galactofore este influentata de H follicular-estrogen,iar
evolutia alveolelor-H corpului galben-progesteron.Glandele mamare se dezvolta
complet in perioada maturitatii sexuale.La femeile in virsta are loc atrofia
proegresiva a parenchimului glandei mamare.Vascularizarea glandelor mamare se
face prin arterele respective(a.mammaria) si prin ramurile a.axilare.Vasele limfatice
se duc la ganglionii limfatici axilari.
Functia glandelor mamare: se reduce la producerea laptelui.Activitatea
secretorie a glandelor mamare incepe in timpul sarcinii.In sarcina din mamelon se
poate stoarce o picatura de secret-colostru.
Colostru reprezinta un lichid cu reactive alcalina care contine protein,pic.de
grasimi,cel.epiteliele din lobii glandulari si canalele galactofore si “corpi
colostrici”,adica leucocite cu picaturi de grasime.Dupa 2-3 zile de la nastere incepe
secretia lactata.De regula,in aceste zile sinii se tumefiaza ,devin durerosi,durere
care se reflecta in reg .axilara,unde se palpeaza ganglionii durerosi.Laptele se
secreta sub influenta unor stimulenti complecsi de natura reflexa si
hormonala.Procesul de formare a laptelui este reglat de SN si de H hipofizar
lactogen-prolactina.Se presupune ca glandele mamare se form.,inafara de
lapte,substante care accentueaza proprietatea contractile a uterului si favorizeaza
involutia lui,deaceea in timpul suptului sunt percepute contractile uterine.
Laptele reprezinta o emulsie de culoarea alba,ce consta din picaturi extrem de
mici de grasimi.El are pH-ul alcalin si la fierbere nu se coaguleaza.
Compozitia laptelui: apa= 87-88% , proteine=1,5-2% , grasimi=3,5-4 % ,
zahar=6,6-7,5% , saruri=0,18-0,2%.

Particularitatile fiziologice ale perioadei de nou-nascut

Nou-nascut este numit copilul indata dupa nasterea sa sip e parcurs de 4
saptamini.Perioda de nou-nascut se numeste neonatala.Primele 7 zile dupa nastere
constituie perioada neonatala precoce.Dupa prima luna nou-nascutul intra in
perioada de sugar sau infantila,care se prelungeste pina la un an de viata acopilului.
Copilul se apreciaza la termen ,premature sau supramaturat.
Prematur se considera nou-nascutul la o virsta de gestatie cuprinsa intre 22 si 37
saptamini,cu m=2500g si lungimea corpului=pin la 45 cm.
La termen este considerat copilul nascuta la un termen de gestatie intre 37-42
saptamini,cu lungimea corpului mam mare de 45 cm,m=peste 2500g.
Supramaturat este acel nou-nascut care s-0a nascut la un termen de gestatie mai
mare de 42 saptamini.Raportul masei corporale la lungime la nou-nascutul la
termen este =60 si mai mult.Primele zile dupa nastere sunt considerate de adaptare.
Pierderea fiziologica in greutate : masa corporala a nou-nascutului scade cu 3-10
%din masa lui la nastere.Datorita ingrijirii suficiente si alaptarii corecte a nou-
nascutului se reuseste restabilirea greutatii pierdute In primele zile de viata.
Icterul fiziologic : la 60-70% din nou-nascuti peste 2-3 zile dupa nastere apare
icterul pielii si sclerelor.Icterul fiziologia nu este pronuntat si dipare in 1-2 saptamini.

Starea nou-nascutului se apreciaza dupa scorul Apgar in primul minut si peste 5

min dupa nastere,conform celor mai importante semne clinice:

0 puncte 1 punct 2
puncte
1.ritmul cardiac lipseste Mai putin de 100 Mai mult de
b/min 100b/min
2.activitatea lipseste Respiratie Tipat puternic
respiratorie superficiala,tipat
slab
3.excitabiliatea lipseste Evidentiat slab Bine exprimata
reflexa
4.tonusul muscular lent Putin scazut Miscari active

5.culoarea pielii Palida sau violacee Corp roz cu roza

extremitati vinetii

Fiecare semn clinic se noteaza cu 0,12 puncte.Nou nascutii sanatosi primesc 7-10
puncte,copii nascuti in asfixie usoara 5-6 puncte, in asfixie medie 4-5 puncte, in
asfixie grava 4 puncte.Nou nascutii in moarte clinica au nota 0.