Fatul la termen

din punct de
vedere
obstetrical
 Fătul reprezintă mobilul care în cursul naşterii trebuie trecut prin
filiera pelvigenitală de către forţa uterină.

• Segmentele fetale cu importanţă obstetricală sunt:

• capul,
• gâtul şi
• trunchiul.
Caracteristicile fătului la termen sunt:

- greutate în medie: 2 800 - 3 250 gr;

- lungime: 50 - 56 cm;
- pielea de culoare roz, acoperită de sebum;
- unghiile bine dezvoltate;
- testiculele coborâte în scrot;
-labiile mari acoperă labiile mici.
 Capul fetal
• are formă ovoidală
• cu extremitatea mare posterioară (regiunea occipitoparietală)
• şi extremitatea mică anterioară (bărbia).
Este alcătuit din:
- craniu, cu bolta şi baza craniului şi
- masivul facial.
Bolta craniană este constituită din:
• două oase frontale,
• două temporale,
• două parietale şi
• osul occipital,
care nu sunt încă sudate, fiind mobile unele faţă de altele,între ele se
delimitează suturile osoase şi fontanelele.
• Sutura sagitala are o direcţie antero-posterioară, este cea mai
importantă din punct de vedere obstetrical şi se întinde de la
rădăcina nasului până la vârful occiputului.
Prezintă o porţiune anterioară (medio - frontală sau sutura
metopica) şi o porţiune posterioară (interparietală).
• Sutura coronară are o direcţie transversală, uneşte parietalele cu
fontanelele şi delimitează la intersecţia cu sutura sagitala, fontanela
anterioară, mare sau bregmatica de formă rombică.

• Suturile parieto - occipitale separă occiputul de cele două

parietale şi împreună cu sutura sagitala formează fontanela
posterioară, mică sau lambdoidă.
 Diametrele craniului fetal:

antero - posterioare:
• occipito - frontal (OF) = 12 cm;
• occipito - mentonier (OM) = 13 cm;
• suboccipito - frontal (SF) = 10,5 - 11 cm;
• suboccipito - bregmatic (SB) = 9,5 cm;
• supraoccipito - mentonier (SM) max = 13,5cm.

.
-transversale:
• biparietal (BP) = 9,5 cm;
• bitemporal (BT) = 8 cm;

-verticale:
• frontomentonier (FM) = 8 cm;
• submento - bregmatic (S B) = 9,5 cm
 Circumferinţele craniului fetal:

• Circumferinţa mare: 36 - 38 cm (occipito - fronto - biparietal).

• Circumferinţa mică: 31 - 33 cm (corespunde diametrului de

angajare suboccipito - bregmatic).
• Diametrele cele mai folosite pentru acomodarea craniului la bazin
sunt: suboccipito- bregmatic, biparietal şi bitemporal.

Craniul fetal poate suferi reduceri ale diametrelor bolţii

datorită supleţei oaselor la periferia lor şi încălecării la nivelul
suturilor. Aceste reduceri se realizează între anumite limite care
depăşite determină leziuni grave, chiar mortale.

• Gâtul fătului are o lungime de 5 - 6 cm, este foarte mobil şi suplu,

putând executa mişcări de flexie, deflexie, înclinare laterală,
torsiune, extensiune.
 Trunchiul fătului prezintă la nivelul toracelui două diametre
mai importante:
• diametrul biacromial (12,5 - 9,5 cm) şi
• diametrul sterno - dorsal (9,5 cm).

La nivelul pelvisului diametrele cu importanţă sunt

• bitrohanterian (9 cm) şi
• sacro - pretibial (12 cm).

Membrele fătului au în medie următoarele dimensiuni:

• braţul: 9,5 cm;
• antebraţul: 8 cm;
• coapsa: 10,5 cm;
• gamba 11,5 cm.
Fătul prezintă intrauterin anumite funcţii:

• Funcţia glandelor pilo - sebacee este prezentă în viaţa

intrauterină începând încă din luna a V-a.
Produsul de secreţie al acestor glande se va amesteca cu
celulele epidermice macerate, precum şi cu peri fini ce cad de pe
corp (lanugo).
Acest produs bogat în lipide se numeşte vernix caseosa şi
se află dispus pe spatele fetal, în axile şi regiunile inghinale.
Glandele sudoripare nu funcţionează în viaţa intrauterină.
• * Funcţionalitatea aparatului digestiv se manifestă în primul rând
prin prezenţa secreţiilor gastro - intestinale, care debutează încă din
luna a V-a de viaţă intrauterină. Aceste secreţii în amestec cu
secreţia biliară formează meconiul, cu conţinut aseptic.
• Funcţia de excreţie: cei doi rinichi fetali sunt funcţionali excretând o
cantitate mare de urină prezentă în vezica urinară.
In unele malformaţii congenitale ale aparatului urinar
(hidronefrozele) rinichii fetali excretă o cantitate abundentă de urină
în cavitatea amniotică.
• Funcţia endocrină: glandele endocrine încep să funcţioneze încă din
luna a IV-a: hipofiza anterioară, tiroida şi pancreasul.
Fătul prezintă o anumită motilitate şi sensibilitate, executând
mişcări din luna a Iii-a pe care mama le percepe în luna a IV - V - a.
Sensibilitatea tactilă este dovedită prin mişcările efectuate de făt
la aplicarea unui stimul extern, pe abdomenul mamei. La naştere,
atingerea cutanată a fătului declanşează reacţii diferite.
ATITUDINEA Şl ACOMODAREA FĂTULUI IN UTER

De la începutul dezvoltării sale, fătul stă îndoit în planul său

ventral şi pe măsură ce sarcina progresează, el stă tot mai ghemuit.
In ultimele luni, atitudinea fătului este următoarea: capul flectat
pe torace, trunchiul curbat înainte, braţele de-a lungul toracelui,
antebraţele încrucişate pe piept, coapsele flectate pe abdomen,
gambele pe coapse şi picioarele pe gambe.
Prin această atitudine fătul este redus la minimum de volum şi
seamănă cu un ovoid a cărui extremitate mare este reprezentată de
pelvis şi membrele inferioare, iar extremitatea mică, de cap.
• Situaţia fătului în uter este dependentă de o serie de factori, dintre
care cei mai importanţi sunt:

- dezvoltarea uterului (forma şi tonicitatea);

- volumtil fetal;
- cantitatea de lichid amniotic;
- inserţia placentei;
- lungimea cordonului ombilical.
 In primele trei - patru luni fătul este mic, înoată într-o cantitate
mare de lichid amniotic, este foarte mobil şi îşi schimbă foarte
uşor poziţia. Acestea caracterizează atitudinea indiferentă.

Intre luna a V-a şi luna a Vll-a orientarea este dependentă

atât de dezvoltarea fatului cât şi de cantitatea de lichid amniotic
care rămâne constantă (500 - 600 ml), dar redusă în raport cu
volumul fetal.
• In această perioadă fătul creşte, predominând extremitatea
cefalică şi astfel conform legii lui Pajot, enunţată mai sus,
segmentele cele mai voluminoase se vor orienta spre zonele cele
mai încăpătoare ale uterului, deci capul va fi la fundul uterului, deci
capul va fi la fudul uterului . Aceasta defineşte orientarea provizorie
a fătului.
• începând din luna a Vll-a, fătul se dezvoltă şi mai mult, adoptă
atitudinea de flexie amintită, deoarece ritmul de creştere fetal este
mai rapid decât creşterea uterului si lichidului amniotic.
Fătul va avea aspectul unui ovoid cu doi poli, polul pelvian mai
mare orientându-se cu pelvisul la fundul uterului şi craniul ia nivelul
strâmtorii superioare.
Aceasta va fi orientarea definitivă.
• Mai există o a ll-a lege care explică culbuta şi se referă la
raportul dintre centrul de greutate şi centrul de figură al corpului
respectiv "Pentru ca un corp să îşi păstreze echilibru stabil,
întotdeauna centrul său de greutate trebuie să fie sub centrul de
figura."
• Până în luna a Vll-a fătul în prezentaţie pelviană este cu
centrul de figură cranial fata de centrul de greutate. Din luna a Vll-a
prin dezvoltarea polului cefalic centrul de greutate se deplasează
spre centrul de figură. Acest fenomen determină culbuta şi
orientarea definitivă.
Factorii care determină tuiburări aie acomodării sau împiedică
culbuta:

Materni: uterini:
• scăderea tonusului uterin;
• deformarea uterului prin mulţi paritate;
• malformaţii;
• tumori uterine sau parauterine;
• bazine viciate.
Fetali:
• macrosomie;
• hipotrofie;
• malformaţii (hidrocefalie);
• făt mort.

Anexiali:
• hidramnios;
• cordon ombilical scurt;
• placentă jos inserată